2,626 matches
-
Sebastian, în fond cartezian, ținând la lucrurile "clare și distincte", se limitează la o mică experiență tragică, la aceea a condiției sale iudaice. În materie erotică e mai mult un stendhalian. Fără talent artistic, cel puțin nerevelat, prozatorul posedă o ritmică vie și o frază fin echivocă, de o maliție imperceptibilă. În Femei sunt studiate cu un sensualism rece, lucid, câteva moduri posibile de satisfacții erotice: iubirea (platonică) pentru o femeie matură, relațiile cu o femeie măritată, contactul cu o fecioară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
psihomotricității se pot identifica mai multe tipuri de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice; c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ele, (stratul sonor este relativ ușor de delimitat, referindu-se, mai ales în poezie, la secvența sunetelor, în sens fonologie, nu în sens fonetic de pronunțare particulară a unui recitator anume. Într-un capitol special, fenomenele sunt urmărite în structuri ritmice, în diverse figuri de sunet, tipare metrice etc. sunt prezentate și câteva metode de studiu, pe baza unor exemple concrete. (Al doilea stat nu este încă prea exact definit de Wellek și Warren. Se spune la un moment dat: "...numai
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
doilea strat, deși 24 la p. 235, de exemplu, se generalizează oarecum, incluzându-se metaforele. De fapt, încă de la Marouzeau, s-a considerat că stilul si, respectiv, stilistica, se referă la toate aspectele expresiei. Preferința unui poet pentru anumite scheme ritmice sau un anumit tip de metaforă, este la fel de definitorie pentru stilul său ca și caracterul frazei ori lexicul lui. Chiar dacă Wellek și Warren consideră stilistica o parte a criticii, care, probabil, ar avea toate straturile operei în atenție (formularea este
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
rău-prevestitor (în mod ciudat și rău-prevestitor deopotrivă) real real (în mod real ori imaginar) real (în mod real, fizic) realist reciproc reflex regulat repetat repetat (în mod repetat și eficient) responsabil retoric retroactiv reușit reversibil riguros (în mod riguros, științific) ritmic ritualic (în mod dogmatic și ritualic) salutar salvator samavolnic sângeros satisfăcător satisfăcător (în mod satisfăcător, dar nu suficient) sănătos secret secundar semnificativ senin (în mod enigmatic și senin) separat serios serios (în cel mai serios mod cu putință) sigur sigur
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Întrepătrund și se condiționează reciproc, impunând o anumită ordine și ierarhie a intrării În acțiune a etajelor morfofuncționale, alcătuind structura temporală, dar nu mai puțin spațială, a organismelor; spațiul nu se creează În timp ci odată cu acesta. Forma oricărei oscilații ritmice este fundamental determinată genetic și modulată permanent de factorii de mediuintern și extern, ce acționează accidental sau continuu și care, atunci când se repetă cu o anumită regularitate, devin sincronizatori ai ritmului cronogenetic, Înnăscut. În acest context, timpul se dovedește, direct
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
membranar al celulelor secretoare (din medulo suprarenală, glanda salivară, insulele Langerhans etc); d) reproducerea exemplificată prin ciclurile menstruale (estrale), circatrigintane, ritmurile Împerecherii la unele specii; e) creșterea și dezvoltarea incluzând mitozele periodice, pulsațiile curente ale ouălor În evoluție, mișcările celulare ritmice ale embrionului, mișcările celulare legate de diviziune. Existența interrelației dintre medicină și cronobiologie, care a Înlesnit descifrarea multor aspecte de patologie și terapeutică, În sensul că identificarea ritmurilor biologice reprezintă un bun indicator al stării de sănătate și de orientare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sprijinindu-și coatele pe masă, exercită o presiune crescândă la baza craniului, cu extremitățile degetelor, realizând o acțiune de Întindere a coloanei cervicale , care este dată de respirația subiectului. Exercițiul 2: Aceeași poziție a pacientului și kinetoterapeutului. Kinetoterapeutul execută tracțiuni ritmice ale coloanei cervicale, care se află În ușoară extensie, alterând tracțiunile făcute odată cu inspirația pacientului, cu timpi de repaus, odată cu expirația pacientului. Exercițiul 3: Pacientul În decubit dorsal. Kinetoterapeutul susține capul cu o mână pe occiput, pe planul mesei, iar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de a apela și la o serie de cercetări cronobiologice a fost că dacă În fibromialgie există tulburări importante ale somnului, ele determină În mod cert perturbări ale funcționalității axului hipotalamo-hipofizar, una din caracteristicile sale fundamentale fiind secreția și controlul ritmic și ciclic. Ori, studii recente [85] insistă asupra faptului că la pacienții cu fibromialgie s-au identificat alterări importante neuroendocrine. Pentru a oferi o imagine mai clară a raționamentelor folosite pentru derularea cercetării vom realiza o sinteză a acestora În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
romanele lui Ț., care continuă și aprofundează schița caracterologică a bătrânului tată din scrierea autobiografică Jurnal de toamnă (1991). Conectat la spiritul vremurilor, Ț. are acum „o scriitură de excelență, o construcție riguroasă, «fragmentaristă», un grotesc tragic și tandru, o ritmică punctată de tăcerile sau respirația fiecărui personaj” (Maria-Luiza Cristescu). Nu scapă prilejul de a trata o temă precum evenimentele din decembrie 1989. Într-o notă de pesimism profund, în romanul Evanghelia după Satan (1993), editat postum, evocă destinul tragic al
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
dacă nu te ții bine, revoluția te aruncă afară, chiar dacă ești bun...” Mă întreb însă dacă aceasta a fost și ordinea lor „cronologică”, reală? și nu realizez pe cine viza CVT cu frazele despre intelectuali (care aveau o oarecare bătaie ritmică) și nici dacă chestia cu „centrifuga” era o presimțire a unui pericol ce ar fi putut să-l pască sau o amenințare adresată vreunuia dintre noi. Cert, cele două „fișe” le-am făcut într-o ședință comună cu „Steagul roșu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un document din categoria multum in parvo, care evocă impasul „epocii”. Transcriu o frază semnificativă, nu cumva să-mi dispară sau să l pierd: „Cetățeni! / Cei care atentează prin acte antisociale, egoiste, la bunul mers al vieții noastre, la aprovizionarea ritmică a populației, să-și primească pedeapsa pe măsura faptelor lor! [Î]” Textul ar merita o analiză minuțioasă: cuvinte care îndeamnă la vigilență și cuvinte care asmut, invită la delațiuni colective; cuvinte care sugerează o amenințare și cuvinte care sugerează o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atinsă de domnul învățător prin tablourile sale. Vibrațiile sensibilității lui au însuflețit penelul, îndemnând să aștearnă pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
atinsă de domnul învățător prin tablourile sale. Vibrațiile sensibilității lui au însuflețit penelul, îndemnând să aștearnă pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
studii interferentelor culturale româno-maghiare din epoca romantismului timpuriu. Atenția lui G. s-a concentrat cu predilecție asupra limbii poetice românești, domeniu în care a lăsat cercetări temeinice, care merg de la începuturi și până în epoca actuala. A studiat astfel începuturile prozei ritmice, metrica Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
al Nopții de august a lui Al. Macedonski și anticipă idilele lui Duiliu Zamfirescu. La polul opus, poezia de idei dezvoltă mimetic, în stilul byronianului Manfred, cugetări sumbre și sarcastice. D. se dovedește un versificator ingenios, stăpân pe o gamă ritmică și strofică variată: el introduce alegra strofă 7-3-7//7-3-7, folosită de Ronsard, Hugo, Th. Gautier, iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic i-au fost copleșite de verbozitate
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
predilecte sunt destinul, dragostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența/inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
doilea volum postum, Văzduhul de cuvinte, e cel mai viguros și promițător dintre toate. În versuri uneori solemne, chiar patetice, alteori proaspete, impresionând prin autenticitatea rostirii, C. reia, într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea structurilor ritmice și a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
extaz, viziunea altei lumi sau a unui alt nivel al vieții) a provenit din muzica clasică. Maslow adaugă că, atunci când vorbea despre muzică ca despre o cale de experiență de vârf, includea și dansul. Acestea se topiseră deja laolaltă. Experiența ritmică, chiar cea simplă - rumba sau ceea ce pot face copiii cu tobele, nu poate fi numită chiar muzică, dans, ritm, atletism sau altceva. Dragostea lor pentru corp, cunoașterea corpului, grația corpului - astfel de lucruri ce se întrepătrund -, acestea sunt clar căile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atunci când frecvența cardiacă crește [28]. Medicamentele care prelungesc repolarizarea prin blocarea curentului de K+ rectificator întârziat (IK) prelungesc durata fazelor refractare, exercitând un efect antiaritmic [29]. AUTOMATISMUL MIOCARDIC Automatismul (cronotropismul) este proprietatea miocardului de a genera spontan stimuli cu caracter ritmic. Aceasta se datorează existenței la nivelul țesutului miocardic a unor celule cu proprietăți electrofiziologice particulare numite celule pacemaker. Celulele pacemaker Se găsesc la nivelul nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Potențialul de acțiune a acestor celule este de tip lent
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pro-NATO Adrian Severin, trebuie să spun că altfel am făcut-o eu când am fost la MAE, altfel a făcut-o domnul Petre Roman, domnul Mircea Geoană, prin urmare, fiecare, inevitabil, vine cu un stil, cu o amprentă, cu o ritmică diferită. Aici însă este vorba de mai mult decât atât, nu este vorba doar de stil, e vorba, cred, de un tip de viziune care pune accentele diferit. Bogdan Chirieac: Totuși, domnul Traian Băsescu lansează această tentă inedită în politica
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
poemele lui Cotruș, cărora E. Lovinescu, detectîndu-le sursa germană, le aprecia "intemperanțele verbale", "expresia torențială și abruptă�, "violența și exagerarea". La polul opus poeziei clasice, picturală și bizuită pe armonie, producțiile social orientate ale lui Cotruș se întemeiază pe valori ritmice și muzicale, sugerînd forța, mobilizarea, lupta: "Scrise în vers liber, textele acestea, consideră Ion Cristofor, par a fi redactate special pentru a fi citite viva voce, rostite în forum, supuse conștiinței publice. Poezia devine aici expresia unei exasperări colective, a
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
mai mulți cai putere - ca să nu mai vorbim de apetisantele piese franțuzești. Printre cei deciși să aibă parte de standingul celor cinci confortabile locuri ale incitantului produs, depusei la CEC șaptezeci de mii de lei, încrezător în spornic asigurata creștere ritmică a economiei naționale, la care, de altminteri, îmi aduceam modesta contribuție prin ducerea unei existențe de exemplară austeritate. Cu cetățenească înțelegere și demnă reculegere, așteptând desigur nu pe mâine-poimâine momentul de grație când o senzuală Dacie 1300 - metalizată, ah! - sau
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
contemplare a universului artificializat de prezența poeziei, artificializat, adică frustrat de miezul lui viu, redus la a fi oarbă materie (al cărei plîns poetul îl aude în Lacustră), dat fiind că poezia nefiind în sine decît pur impuls formativ, principiu ritmic, nu are nici conținut și atunci universul e ținut să i se ofere drept simplu conținut, pură materie, animalitate". Alte denumiri ale sferei acestui "impuls formativ pur" sînt imensitatea, veșnicia, haosul. În opinia exegetului, Bacovia are în fața lor o reacție
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]