3,185 matches
-
inox - 49-120 lei, oale de email - 39-49,50 lei, găleată 5 l - 1,70-2,25 lei, găleată 10 l - 2-3,30 lei, văniță - 11 lei, lighean de plastic - 2,50-57 de lei, etajeră de plastic - 4,40 lei, coș de rufe - 17 lei, raft pentru încălțăminte - 11 lei, masă de călcat - 16 lei, ghivece - 1,25-7,80 lei, jardiniere - 4,50-7 lei, bidinea - 8,50 lei, pensulă - 2,50 lei, colorant - 1,30 lei/pachet, vopsea în ulei - 6,30-7,10
Agenda2006-09-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284794_a_286123]
-
mod intenționat și din afară. Sînt multe întrebări de pus. Mi se pare tîrziu să mai căutăm răspunsuri acum. Cîteva realități sînt incontestabile și de crearea lor se fac responsabili cei de la Primărie: Ștefan Damian, Viorel Lis și consilierii dumnealor. Rufele trebuiau spălate în familie și nu expuse murdare, în văzul tuturor. Primăria nu avea nevoie de o lună ca să rezolve cazul. Un răspuns, oricare ar fi fost el, era un pas înainte. Tăcerea, amînarea, lezările succesive, punctele de vedere ale
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
puzzle se alcătuiește eternitatea noastră provizorie. Unde-i concretul pur Unde-i concretul pur acest concret căzut din înalturi de-o seamă cu ele unde-i? țipătul gaiței sfîșiind cum un pumnal gaița ce-l emite o piramidă umplută cu rufe murdare o slujnică pipăie lacrimile scorojite uscate de mult pe masa din bucătărie somnul fără vise al prafului așternut pe drumul de țară un salahor cară cu roaba veșmintele copilăriei tale amestecate cu degete lipicioase cu țipete tandre cu pleoape
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
când să trag o mândră concluzie protocronistă, mi-am amintit că, la vârsta de doisprezece ani, Mama a intrat ucenică la un atelier de croitorie. Desigur, a început de la mătură și făraș, a trecut apoi la spălatul veselor și al rufelor, căci abia după încă doi ani se ajungea la adevărata ucenicie. Dar din prima zi i s-a spus și răs-spus că e "păcat" să lași o foarfecă deschisă. O asemenea foarfecă putea tăia ușor niște degete fragile sau, căzând
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
micșunele... Bucureștenii pot găsi, pe stradă, orice: bomboane duse cu tava, halviță, beteală, mărgele, geamuri, cărbuni, lumînări de toate calibrele și lungimile, castane comestibile, covoare, semințe de dovleac și de floarea-soarelui, icre negre, nasturi, brînzeturi, pastramă, răzătoare și cîrlige de rufe, site, miei, coroane de flori, pînzeturi, porumb fiert, săpun, covrigi, cărți de citit și de joc, iaurt, bragă, gogoși, găini vii și curci, fluiere, răcoritoare ( "șampanie"), fărașe, grătare, găleți, sticlărie, violete, cocaină. Vînzătorii ambulanți sînt cele mai cunoscute figuri anonime
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
mult și-mi spunea cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini cu numeroșii mei frați cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu nefericirile și neliniștea și rîdea și mai mult printre fericiri solidificate între certuri și spălat rufe ducîndu-mă la doctor luîndu-mi uniforma albastră de școală printre fericiri și uitare și rîdea ca să rîzi trebuie să cureți cenușa leșia s-o aluneci lucioasă pe pînze și rîdea știind că într-o duminică n-avea să plece într-o
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
cocoșilor întinde cortul verzui din cînd în cînd lupta pietrelor încetează dintr-o țigară picură sînge pe cămășile lor impecabile petele ultimului tangou după multe antrenamente cicatricea ți se strecoară-n obraz lumina unei mici lanterne înmoaie-abisul ca pe-o rufă. Ilustratî din Târgu-Cîrbunești Sîngele strălucește cum apa cum dealurile un zid traversează strada cum o pisică vîntul înecat într-o trepidație de motor sudorile reci ale paginii necitite memoria explodează și tu nu mai ești nicăieri. Situîri Dincolo dincoace de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10040_a_11365]
-
pisică. Autumnală Din ce în ce mai frig afară o casă temătoare în care ți se usucă limba natală aidoma unui șirag de fructe puse la uscat un oracol te mîngîie pe furiș aidoma unui curent din geamul deschis uscînd cugetările ude cum niște rufe apa vorbește de zor la telefon ne-ncălzim cu ajutorul vocilor. Rețetă Se-nfășoară distanța cu grija cu care mînuiești infinitul se-ndeasă ploaia-n rucsac șanțurile se proptesc unul de altul cum parii parfumul trandafirului se reduce la forma inițială... Amarul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
în fiecare mână am început, amândoi, să "gonim" funigeii ca pe muște. A urmat spălarea cuverturii patului, a feței de masă și a țoalelor întinse pe sârma din curte și frecate cu peria muiată în apă caldă cu săpun de rufe. Mă întreb acum, după multe decenii, dacă nu cumva am reținut această episodică găzduire doar datorită numelui străzii. Năvalnicul nu se poate uita ușor. Dar nu! Mă urmărește și azi figura Mamei, posomorâtă câteva zile în șir. Ea, atât de
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
rasă lovită pe la spate. flăcările s-au ridicat deasupra zorilor spălăciți salutîndu-mi plecarea într-o călătorie printre lucruri opuse și fără urmări (țigara aprinsă și-a făcut datoria). cu-n fir de fum în colțul buzelor m-am trezit din rufele somnului în prima dimineață după moarte amintindu-mi că la ultima întîlnire mi-ai spus ,să nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil". 2 înainte de naștere pe noi ne-au scăldat apele morții
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
și-ai văzut cîmpia neagră cu orizontul înfipt în ochii încă larg deschiși. atît. din camera de hotel făcută scrum ar trebui să te văd cum înaintezi pe cîmpia pe care-am pășit și eu cînd m-am trezit din rufele somnului în prima dimineață după. cum ne-am închipuit în scrisul nostru și cum nu se-ntîmplă. cînd amesteci poezia cu moartea scoți la vînzare bunurile mîntuirii și nebunia-i monedă de schimb... 10 (epilog) să nu trăiești ușor să nu
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
Emil Brumaru Cum freci o rufă și o storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, Într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16129_a_17454]
-
Emil Brumaru Cum freci o rufă și o storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16555_a_17880]
-
vede... N-am văzut niciodată atâta forță, atâta siguranță, atâta grație la o femeie, de fapt, foarte tânără. (Acum, când copiez din caiețelul brique pot mărturisi că nu am uitat-o și oridecâteori am de cărat ceva greu, de întins rufe pe o sfoară, de urcat în tren, de azvârlit valiza într-o plasă, strâng din dinți, fac cele trei mișcări - învățate de la minunata fată care venea din Trieste "per il lavoro" la Milano, spunând "dacă pot asta, pot orice". Și
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
acestor proze un Wattierleinen autobiografic, prins (de mirare la un modernist de talia lui Vinea) în cel mai realist nod anecdotic. Aceleași ciudățenii compozite îi pun și lirica într-un ancadrament instabil. Versuri muzicale, în buna tradiție simbolistă: "Vîntul rupe rufe de mătasă, / gîndurile au fugit din casă, / vino, rece mînă de mireasă" (Doleanțe) se întretaie cu ariditatea notației sumare din "pastelul citadin": "Pretutindeni zidurile, porțile și ferestrele (...) / piețele de asfalt și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca din pușcoci, la periferia orașului, pe străzile înguste, în pantă, cu case mici în curți largi, cu femei spălînd laborios rufele colorate strident în lighene generoase, emailate, cu cîini și pisici doborîte de lene în praful mîzgos de lîngă zidurile macerate de ploi la cărămidă, sau pe acoperișurile de cotețe cu scîndura umflată, putredă, verzuie. Zăresc din nou cișmelele, eternele cișmele
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
îi puneam în gură povești pe care le improvizam în funcție de diferite personaje sau entități reale, care îmi ieșeau în cale: era, de pildă, Povestea brotacilor (o istorie cu o familie de brotaci care locuiau în cada noastră de acasă, pe rufele puse la înmuiat) sau Povestea păpădiilor (era vorba despre ce se întâmplă cu păpădiile după ce sunt culese și împletite în cunună de principesă, cum zboară ele peste mări și țări și devin păsări de hârtie) sau Povestea lui Lady (Lady
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
cînd, în vîrful capului. e ca un ritual magic, nu pot să-mi iau ochii de la ea și, deodată, peste fața ei, se suprapune fața lui Virgil Mazilescu. de data asta nu fața primului Virgil, fața ultimului Virgil, ca o rufă pe care ți-e lehamite s-o mai calci. iertați-mă, vă rog, iertați-mă, eu nu vreau să fac aici literatură. vreau să spun totul de-a valma, cum năvălesc gîndurile, ca și cînd ți-ar curge sînge din
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
ce-l văzuseră la lucru îl putuseră călca în picioare, ce mai avea de așteptat de la posteritate? Totul plângea în el: glasul, ochii, barba rară și putredă, cravata ca o funie răsucită, de care părea spânzurat, hainele stoarse ca o rufă, servieta unsuroasă de sub braț, adevărat pui sub protecția cloștei. Sergiu încercă să-l liniștească: nimeni nu fusese chemat anume; venise cine voise; nu era doar un secret; discutaseră chestiunea împreună de multe ori și nu crezuse în izbânda societății. Meritele
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
contur o dimineață pur și simplu ce nu mai are nevoie de tine. Catedrala Catedrală trecînd dintr-un trib în altul abia luată-n seamă de mecanica iluministă a zării nimburi spoite cu var sporovăitor cruci puse la uscat cum rufele pe-o sîrmă mătasea risipei în colțuri arhaice (ambuscade-ale minții) un cor bisericesc dirijat de ferestrele circulare mulțimi de pupile sudate aidoma unor credințe clopote care gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor tale și
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
nu mai pot fi printre rânduri citite. Iată ispitele neduse până la capăt. Moartea, bucuria de-a vedea totul, mereu nevăzut. într-un târziu, putința de-a te ivi în calea femeii ce demult te-a iubit, în acea dimineață când rufele se deschid proaspete-n vânt ca niște aripi nehotărâte între firea de aici și cea de acolo.
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și concret.// Undeva vor fi neapărat nasul și gura,/ n-are nici un sens să omit ochii - două semne de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic existența. Să
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
inima Dumnezeul meu scoate dracii afară din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni Dumnezeu îmi aprinde mintea Dumnezeu îmi aprinde inima Și dracii care răcneau și băteau din picioare înăuntrul meu Atârnă acum în afară ca niște rufe murdare și înghețate
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
42-43) Dacă există o "rețetă" a (construcției) personajelor lui Monciu-Sudinski din Rebarbor, aceasta e pe cît de simplă, pe atît de rafinată: în linii mari, ea se bazează pe poetizarea banalului și banalizarea poeticului ("Pulpele ei miroseau a săpun de rufe", spune naratorul din Casa cu aristoane, p. 20) sau, la un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
aș vrea ca, doamne, păzește, din neatenție să o lovim vreunul din noi și să se răstoarne pe bunătate de covoraș." Marfa, evident, tace. Deși a învățat câtă imaginație are ea, Ivan Mihailovici caută, de bună credință, în lada de rufe murdare, răscolește prin coșul de gunoi, în vasul de apă de la WC, clatină samovarul. Ehei, nici Marfa nu mai e o biată nevestică, lipsită de experiență, pe care o poți dovedi doar vârându-te în mintea ei, așa cum făcuse ani
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]