2,271 matches
-
o iau pe Lizzie cu mine, să-i explic cum stăteau lucrurile. Am condus-o o bucată de drum peste stânci, și ne-am așezat într-un loc de unde nu se vedea casa. Pe dată mi-a dăruit una din sărutările ei caste, uscate, adezive. — Lizzie... — Dragule, iubitule, ești beat. — Lizzie, tu ești prietena mea, nu-i așa? — Da, în vecii vecilor. — De ce-ai venit la mine, ce dorești? Vreau să-ți fiu alături, pentru toată viața. — Lizzie, așa ceva nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai, iunie, iulie, da’ acuma mă duc, primăvara asta, anul ăsta. Hai că o fi vară, n-o fi primăvară. Tu nu ești normal la cap... Zice: Dacă te duci și îl întâlnești un doctor Gordan, transmite-i din partea mea sărutări și îmbrățișări. ăsta o fost șef de promoție în radiologie la București, și o terminat cu 10. Și v-au dus până la urmă la Gherla? Da. Și acolo m-o’ băgat 5 zile în carantină, că nu ne-o băgat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la nominativ-acuzativ, plural: dânș-i-i/dâns-e-le, (într-)ânș-i-i, (într-)âns-e-le Forma neaccentuată de acuzativ a pronumelui feminin singular este întrebuințată în mod frecvent cu sens neutru: pronumele o reia, substituind, o întreagă propoziție sau o frază: „De mi-i da o sărutare/Nime-n lume n-a s-o știe” (M. Eminescu, I, p. 55) $o = de mi-i da o sărutare$$ Cu această valoare neutră, pronumele o intră în alcătuirea locuțiunilor verbale, pierzându-și natura de substitut al unui substantiv și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod frecvent cu sens neutru: pronumele o reia, substituind, o întreagă propoziție sau o frază: „De mi-i da o sărutare/Nime-n lume n-a s-o știe” (M. Eminescu, I, p. 55) $o = de mi-i da o sărutare$$ Cu această valoare neutră, pronumele o intră în alcătuirea locuțiunilor verbale, pierzându-și natura de substitut al unui substantiv și caracterul anaforic și participând solidar cu ceilalți constituenți la unitatea lexicală și gramaticală a grupului: a o șterge, a o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a versului (în limbajul poetic) sau cu semantica lor, din perspectiva opoziției certitudine-incertitudine: „Și de-a soarelui căldură / Voi fi roșie ca mărul Mi-oi desface de-aur părul / Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare, / Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie / Ș-apoi cine treabă are!” (M. Eminescu) Viitorul II (anterior)tc "Viitorul II (anterior)" Este ipostaza de timp de relație a viitorului. Corespunde - în „paradigma” viitorului - mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar atunci acțiunea este, de fapt, nu potențială, ci ireală), ci pentru că vorbitorul o privește în acest mod, ca o virtualitate, ca o posibilitate și nimic mai mult: „S-ar zice că natura a întipărit aicea o dulce și primăvăratică sărutare pe sânul munților iernatici..” (C. Hogaș) În afară de prezentarea acțiunii din perspectiva unor virtualități interne ale acesteia, potențialul mai oferă vorbitorului și expresia unei maxime detașări de cele relatate; prin potențial, vorbitorul nu-și asumă răspunderea privind adevărul celor spuse: „...Reporterul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspirații că-s reduse la nimic.” (M. Eminescu) „Și mă credeam în mucenicie.” (L. Blaga) Când se întrebuințează la diateza reciprocă, verbul își poate limita câmpul semantico-sintactic la relația subiect-predicat: „Prin frunze aiurează șoptirile-i alene Când gurile-nsetate în sărutări se-mpreun.” (M. Eminescu) „Cum ei mergând alături se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață.” (M. Eminescu) sau îl poate extinde, facultativ și, într-o măsură însemnată redundant, prin dezvoltarea sintactică a unui complement de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a istovi cu desăvârșire ulciorul care ne desparte... încuviință domnul abate. După ce istoviră ulciorul, binecuvântând conținutul lui, domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus, absolut fără nici o pricină. Fără îndemn, lăutarii își porniră din nou tânguirea lor bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și ce frumos facuse ei în luna”) sau ca toata adorația sa să se concentreaze ,într-o contopire deplină, iar drumul pănă la lună pe care îl parcurg, îl măsoară nu în elemente temporale ci într-un mod abstract: „o sărutare lungă”. MENȚIUNE Poetica elementelor anorganice în opera eminesciană Laura Cozma, clasa a XII-a coord. prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Exemplificând prin Hoffman, Novalis și George Sand, Bachelard afirmă în capitolul Le metallsime et le mineralisme faptul că metalul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: "Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele și le-a șters cu părul ei. Sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui Amor / Cupidon, autorul îi sfătuiește pe tineri să fie plăcuți, să adauge trupului frumos și îngrijit darurile sufletului prin instruire, să-și însușească cunoașterea artelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și că se simte ca un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dedicată hărțuirii sexuale, realizată de IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare. Marea majoritate (aproximativ 90%) consideră hărțuirea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sale îi conferea feții o frumusețe angelică supraomenească. Alissa! cu cine ma voi căsători deci? Știi prea bine că nu te pot iubi decât pe tine... și deodată, strângând-o în neștire, aproape brutal, în brațe, îi strivii buzele cu sărutări. Preț de câteva secunde, am ținut-o pe jumătate abandonată în brațele mele, pierdută; i-am văzut privirea încețoșându-i-se; apoi pleoapele i se închiseră și, cu o voce a cărei melodie armonioasă nu va putea fi egalată de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
frumoasa ei pană engleză "Micul meu iubit"; și îl avertiza după aceea să nu vină a doua zi, pentru că "asta nu se putea"; dar "acum și întotdeauna, în toate momentele", era "cu el în gând". Și închei cu "mii de sărutări", murmură ea. Doamna Lerat aprobase fiecare frază printr-o mișcare a capului. Privirile ei ardeau, îi plăcea la nebunie să se afle în mijlocul poveștilor de dragoste. De aceea vru să pună ceva și de la ea, luând un aer tandru și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Lerat aprobase fiecare frază printr-o mișcare a capului. Privirile ei ardeau, îi plăcea la nebunie să se afle în mijlocul poveștilor de dragoste. De aceea vru să pună ceva și de la ea, luând un aer tandru și gângurind: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi". Chiar așa: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi!", repetă Nana, în timp ce o expresie de fericire tâmpă îi trecea peste fețele celor două bătrâne. Sunară la Zoé, ca să dea scrisoarea unui comisionar. Tocmai atunci, camerista stătea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Privirile ei ardeau, îi plăcea la nebunie să se afle în mijlocul poveștilor de dragoste. De aceea vru să pună ceva și de la ea, luând un aer tandru și gângurind: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi". Chiar așa: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi!", repetă Nana, în timp ce o expresie de fericire tâmpă îi trecea peste fețele celor două bătrâne. Sunară la Zoé, ca să dea scrisoarea unui comisionar. Tocmai atunci, camerista stătea de vorbă cu un băiat de la teatru, care aducea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câne" culcat pe o bancă udă, și unul semnat Ștefan Aug. Doinaș, Poemul cărților, în care se prezintă, într-o manieră neconvențională, atracția exercitată de lumea cărților ca una de factură erotică, "Întotdeauna le-am mângâiat conturul/ (...) le-am simțit sărutarea pe gură,/ fluviul părului de aur și susurul...". Ultimul poem prezent în acest număr este o traducere realizată de Al. Husar din Paul Claudel, Întunecatul Mai, un text ales probabil pentru atmosfera tensionată pe care o creează, atmosferă apropiată de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
după ce e plimbată prin mahalale și i se recită versuri "de largă respirație lirică": "Și tu nu veneai, și eu eram trist/ Și vedeam stele verzi, ca un Christ/ Între făclioarele ca niște licurici", actele de eroism se rezumă la sărutarea fetei sau la împiedicarea sinuciderii acesteia prin cuvintele "Malec, dacă te sinucizi, nu mai vorbesc cu tine!...". Dacă în numărul anterior se conturase portretul scriitorului/publicistului "naționalist", Malec se vrea o replică, pe tărâmul literaturii, un exercițiu stilistic menit să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii etc.). O serie de mișcări și gesturi se manifestă în realitatea virtuală, ca și în cea cotidiană: atingeri, îmbrățișări, sărutări etc. Dar oare, emoțiile și sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
zi, așa că restul citesc, mă plimb, mă duc la concerte și la expoziții. Am fost și la Buftea. Dar în București pierd foarte multă vreme cu drumurile pe jos și te ostenești mult. Trimite-mi poeziile cerute cele mai bune. Sărutări de mâini doamnei și amintirea neuitatei d-tale prietenii. Dr. V. Voiculescu » (cota S, 46, ( 1) XLVII, Biblioteca Academiei RSR). «Dragă Tutovene, Găești, 21 iulie 1919 Am primit azi 3 c.p. de la D-ta. Nu știam nimic și eram
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]