12,589 matches
-
fața morții iminente, fără sens au devenit... În rezervă-n întuneric, unde nimic nu poți să vezi Doar semnalizările, unor beculețe verzi, Ale aparatelor, care în viață mă mențin Apărându-mă de moarte și prevestitoru-i chin... Strângând la bănet cu sacii, sufletu' mi-am neglijat Fugind de frumos și Arte, normalu' mi-am degradat... Creatoru' a pus în noi, rațiune și voință Dar mai presus sentimentul, ce-l are-o singură ființă Ca să simtă dragostea, pe care-n jur s-o
DIN LECȚIILE LUI STEVE JOBS... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368619_a_369948]
-
Nicolae, să ne învrednicească Domnul pe noi toți de această bucurie! Sursa: Creștin Ortodox LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE Din vremurile străbune, De sărbători creștine, La copii, ca prin minune, Moș Nicolae vine. An de an la fel de darnic, Minuni poartă-n sacul sau. Misiune duce pașnic, Asemeni unui erou. În încălțări lustruite Pune daruri pe furiș. Ca-n legendă sunt menite Cu hâr din mituri desprins. Mai strecoară pe sub ușa, La copii năbădăioși, Câte-o „sfântă” nuielușa. De-a fi buni și
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
umbră încă nu s-o gișgețat Colțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat! Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meri Pa holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*! Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hat Ge săpoi să
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
unde aveam două damigene cu vin, o cunună de ceapă, un borcan cu murături și un bidon cu varză murată, câteva bucăți de telemea într‑un borcan, o cutie cu boabe de grâu și câteva grăunțe pe un fund de sac. Două sticle de jumătate de litru de ulei neîncepute și două pachete de zahăr completau „stocul” de alimente. Pe un raft improvizat erau câteva borcane de zarzavat, două cutii cu ceva mălai și puțină făină de grâu. La toate acestea
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
lângă drumul unde dormeau părinții din părinți. Incepuse să ningă peste tăcerea cu maci, mă desvelisem de piele și cald îmi era, însă mușchii mai creșteau pe copaci, oaselor mele întâmplarea le era grea ca lumina pietrelor de moară în saci ce nu lasă niciodată grâul să moară... Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
surprins, constată că se deschide. În interior era, în schimb, o harababură de nedescris. Preșuri pătate de ulei și vaselină, resturi de mâncare, cârpe murdare, un cric și mai multe scule aruncate aiurea, o găleată de tablă murdară și turtită, saci de plastic, o roată de rezervă cu anvelopa pe jantă... Înghiți în sec și se hotărî să nu vorbească. Raportă scurt, aplecându-se pe portiera șoferului. - Este reparată, domnule agent șef-principal. Vă rog să mă scuzați! adăugă el după ce-
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu!) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
a celor din jur. De exemplu, uneori, chiar unele persoane implicate în căsnicii de peste zece ani vechime nu au reușit să cunoască, până la final, adevărata față (natura sufletească) a jumătății cu care au conviețuit. Evident, odată prins cu mâța în sac, individul dintr-o relație uneori lungă, începe să aducă propriile argumente pentru a justifica anumite fapte, pe care, chiar dacă uneori le regretă, nu le mai poate repara. El este precum croitorul care a apucat să taie materialul înainte de a-l
DINCOLO DE APARENŢE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349515_a_350844]
-
ciorbă. Toți aceștia au în momentele de criză un singur dușman - șoferul. „Să-l găsească boala pe ăla care ți-a pus volanul în mână!”, „Măi boule. Măi tractoristule!”, „Bă, vrei să ne omori? După ce că stăm ca niște cartofi în sac aici”. Să-l ferească Dumnezeu pe domn’ șofer să închidă ușile prea repede și să prindă mâna, piciorul, sacoșa sau, de ce nu, s-au mai văzut cazuri, capul vreunuia - ca la un semnal toată lumea strigă: „Ușa la spate, domle! I-
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
prea multe sticle, am golit votca într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
și ne-am apucat de curățat peștele, fiind astfel ocupați “creator” cam o oră, iar Gică a rămas să mai supravegheze, din când în când, sculele de pe mal. Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
cei doi copii și de mama lor. Seara, am strâns bagajul împrăștiat peste tot, am întins peștele pe sfoara legată de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
de călători care făcea curse regulate pe brațele Dunării, cu punct de plecare și sosire Tulcea, spre Sulina, Chilia sau Sfântul Gheorghe (n.aut.) [ii]Juvelnic = unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac (DEX) [iii]Zbat, zbaturi = pală metalică sau din lemn, montată la periferia unei roți, care constituie propulsorul unei nave cu aburi, destinate navigației pe ape interioare cu adâncime mică.(DEX) [iv]Provă, proră = partea din față a unei ambarcațiuni (DEX
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
bărbat-femeie, Doamne ferește! Mai apoi mă veți împăca schimbând subiectul, chiar nu este o crimă să faci parte din alaiul feminin și să gândești ovarian, dacă Cel de Sus atât a putut face pentru roabele sale care nu știu să țină sacul. Consolarea voastră, chiar și tardiv-decenială îmi face bine. Mulțam! Devenisem tristă, titlul ales de mine, încărcat de autoironie și de dorința de a-mi scuza stângăciile, m-a trădat. De fapt doreai să te pui cu totul și cu totul
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
de mătase, cam parșiv,dar ce scoate, o minune, un poem. Superlativ. De pe acoperișuri atârnă toporiști, brațe tăiate, orașul este cuprins de flatulență, o unitate militară condusă de căpitanul Șutmăreț defilează în tăcerea nopții, ca în filmul „Fragii sălbatici”, un sac cu sâni tăiați este aruncat pe o fereastră a castelului părăsit, din marginea urbei. Mă grăbesc la gară și nu ajung. Alerg și drumul se bifurcă, apoi se destramă, sunt în câmp, stele strălucitoare ca becurile într-un brad de
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
galben-portocaliu de Domnul John, tatăl celor mici - Era la vedere o cutie mecanică cu muzică magic meșterită în Munții Albaștri Elfi din carton urmăreau nemișcați ploaia adormită pe geamul agitat între fotoliul cu arcul zurliu și canapeaua din pânză de sac o furtună de jucării cu ochii din sticlă o vidră din pluș cu privirea pierdută mobile plutind pe termale luptându-se cu umbrele născute pe chipuri surprinse Toate jucării multe grămadă adunate în podul casei cu pini De departe oglinda
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu tei vii și ceapă pe sfoară acolo să dizolve inimi solitare în cimitirul cel vesel pe al cărui zid bărbații tineri se înșirau să bârfească sau să strige pe tinerele fete din drum îmbrăcate în mode de la magazine comuniste Sacii cu zahar erau agățați albi din podul cel vechi În curte, cocoșul cel magic își scuturase penele de trei ori lângă iazul cu pești din argint Luna își mânjea plumbul peste norii grădinii Noaptea zbiera tăcere în podul mătușii De
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
scrisori sau stăteau de vorbă. Am intrat în vorbă cu unii și cu alții, care mi-au cerut informații despre spatele FRONTULUI. La un moment dat am observat un subofițer, un om atletic de aproape doi metri, care purta un sac atârnat pe umăr. Am vorbit și cu dânsul, l-am întrebat într-o doară de ce poartă sacul și nu-l lasă în adăpost. M-a privit ciudat, glacial, a salutat și s-a îndepărtat fără a-mi răspunde la întrebare
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
cerut informații despre spatele FRONTULUI. La un moment dat am observat un subofițer, un om atletic de aproape doi metri, care purta un sac atârnat pe umăr. Am vorbit și cu dânsul, l-am întrebat într-o doară de ce poartă sacul și nu-l lasă în adăpost. M-a privit ciudat, glacial, a salutat și s-a îndepărtat fără a-mi răspunde la întrebare. Unul dintre ceilalți ostași și-a făcut curaj și mi-a explicat de ce respectivul purta totdeauna sacul
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
sacul și nu-l lasă în adăpost. M-a privit ciudat, glacial, a salutat și s-a îndepărtat fără a-mi răspunde la întrebare. Unul dintre ceilalți ostași și-a făcut curaj și mi-a explicat de ce respectivul purta totdeauna sacul pe umăr, ba chiar și în timpul nopții dormea cu el sub cap. În timpul luptelor din BUDAPESTA, el golise un magazin de bijuterii în urma unui bombardament. De atunci nu se mai despărțea de sacul lui cu bijuterii. Nu mi-a venit
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
mi-a explicat de ce respectivul purta totdeauna sacul pe umăr, ba chiar și în timpul nopții dormea cu el sub cap. În timpul luptelor din BUDAPESTA, el golise un magazin de bijuterii în urma unui bombardament. De atunci nu se mai despărțea de sacul lui cu bijuterii. Nu mi-a venit atunci să cred, i-am replicat că acesta ar putea duce o rezervă de hrană pe care o păzește să nu i se fure. Ostașul însă o ținea una și bună că în
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
lui cu bijuterii. Nu mi-a venit atunci să cred, i-am replicat că acesta ar putea duce o rezervă de hrană pe care o păzește să nu i se fure. Ostașul însă o ținea una și bună că în sac erau bijuterii, pe care însă nimeni nu le văzuse în realitate. Când mi-am socotit misiunea încheiată, mi-am luat rămas-bun și m-am întors la Bateria de tragere pe același drum, după care am revenit la Divizie și am
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]