3,827 matches
-
1953, În 1957 au fost condamnați patru ofițeri MAI și medicul penitenciarului Gherla, fiind repede grațiați 22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți cu bare de fier, lopeți, hârlețe și bice. Mulți au murit ca urmare a loviturilor primite, iar alții au rămas infirmi pentru restul vieții. Câțiva deținuți au fost Împușcați
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vinovați pentru „instigare la omor, crime de omor prin torturi, acte de teroare”, În 1954-1955 s-au pronunțat Împotriva lor pedepse de muncă silnică pe viață și pe alte termene mari, dar În 1957 erau și ei grațiați 24. La Salcia, „În intervalul iunie 1952 - martie 1953, au decedat 63 deținuți, un mare număr au fost răniți, iar alții s-au ales cu infirmități foarte grave”25. Cine erau deținuții aduși În situația de a le fi aplicate asemenea tratamente? Erau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu funcții, cei ce după detenții nu s-au reeducat, precum și altele care primejduiescă Au fost internate (formularea oficială folosită era: fixare a locului de muncă) În lagărele de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658 de persoane care au instigat și au participat la răzmerițe, 545 ce la eliberarea din detenție nu erau reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru Securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Gherla, din 372 de decedați, regăsim 95; la Aiud, din 312 decedați, regăsim 127; la Făgăraș, din 101 decedați, regăsim 23; iar la Sighet, din 53 de decedați, regăsim șase. Adăugăm calculului o listă de 63 de decedați la colonia Salcia 68, din care nu regăsim nici unul. Dl Mirel Stănescu a obținut, pentru patru colonii de muncă de la Canal, o listă totalizând 839 de morți (Capu Midia: 1951-1953 - 167 de morți; Peninsula: 1950, 1952-1954 - 57 de morți; Culmea: 1952-1953 - 167 de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mihai Vodă, Mogoșoaia, Valea Nistrului (1954/264), Onești (1954/3.004), Onești Baraj (1954/467), Peninsula/Valea Neagră (1953/5.521, 1954/2.875), Periprava (1964/ 1.500), Periș, Poarta Albă (1954/3.545), Popești-Leordeni, Roșia Montană, Roșia Pipera, Roznov, Salcia (1954/ 1.435, Grădina, Băndoiu, Strâmba, Stoenești, Piatra-Frecăței), Saligny (femei), Sibiu, Simeria (1954/683), Slatina, Spanțov, Tătaru, Târnăveni (1954/198), Toporu, Vlădeni, Zlatna 112. Capacitatea, după o statistică din 1964: Văcărești (4.665), Gherla (4.282), Poarta Albă (3.929
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1950 - 5 iulie 1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America. Frunzele sunt simple și, în funcție de specie, pot fi întregi sau zimțate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu inscripția „sat european” pe care și l-au instalat pe șosea, la intrarea în localitate. Acestea sunt: Gîrdea de Sus (Alba), Horea (Alba), Unirea (Alba), Girișu de Criș (Bihor), Hudești (Botoșani), Șinca Veche (Brașov), Zizin (comuna Țărlungeni, Brașov), Valea Salciei (Buzău), Mihai Viteazu (Cluj), Sâncraiu (Cluj), Cumpăna (Constanța), Micfalău (Covasna), Costache Negri (Galați), Oancea (Galați), Musetești (Gorj), Topești (comuna Tismana, Gorj), Mănăstirea (Călărași), Poiana Teiului (Neamț), Comloșu Mare (Timiș) și Draxeni (comuna Rebricea, Vaslui). Pentru a oferi unui public cât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care l-a salvat într-o duminică de toamnă, când l-am luat cu mine în vizită la niște prieteni, la țară. Atras probabil de prezența unor păsări care se aflau în trecere, își luă brusc zborul de pe creanga de salcie pe care se cocoțase, dădu un ocol casei și porni în viteză spre ogoare, aterizând, epuizat, drept în mijlocul unei arături, unde o ceată furioasă de ciori de câmp se năpusti asupra lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
, Constantin (pseudonim al lui Constantin Grasu; 28.VIII.1910, Salcia, j. Teleorman - 21.XI.1994, București), poet. Este fiul Stancăi și al lui Radu Grasu, țărani. A urmat patru clase la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, apoi s-a alăturat familiei la cultivarea pământului, dându-și examenele în particular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
volume, Năvodar de stele (1935) și Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933). Semnează și Const. G. Grassu-Salcia, Cezar Plopeanu, Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
N. Costenco, Sergiu Cujbă, George Dorul Dumitrescu, D. Florea-Rariște, G. Gregorian, Radu Gyr, D. Iov, Magda Isanos, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, Ion Aurel Manolescu, George Meniuc, Ion Minulescu, Teodor Nencev, Sergiu Matei Nica, Ion Ojog, Ion Pillat, Ion Pogan, C. Salcia, Octav Sargețiu, Teodor Scarlat, Iacob Slavov, Al. T. Stamatiad, Cezar T. Stoika, C.I. Șiclovanu, Viorel Șuluțiu, Nuși Tulliu, Iulian Vesper, Al. Voitin, E. Ar. Zaharia. Revista acordă o pagină debutanților: George Meniuc, Eugen Secrieru, Narcise Negrescu, Leon Șeptițchi. Două grupaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
stânjeni, crește repede, ba încă mai repede decât alte soiuri de brazi și trăiește până <la> 110 ani. Trunchiul lui este drept ca și la brad, scoarța cenușie sau castanie-roșietică, crăpăcioasă; crengile sînt piramidale și plecate în gios, ca la salcia comoasă, frunzele sînt netide, înguste, moi, verzi deschise și dedesupt acoperite cu solzișori negricioși. El înflorește în lunile aprilie și mai, când atunce aburează un miros rășinos foarte plăcut. Crinul se deosebește de celelante soiuri de brazi prin aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
141 lungime). La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă, numită Delta Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
verde, ca din „O mie și una de nopți”. Covorul fermecat însă nu zbura, nu se mișca din loc, ci se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sare mai departe”. în acest concurs, fiul meu, a luat elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu însușirile speciilor ce fac subiectul acestor amenajări (după A.F. Iliescu, 2003). RAPIDITATEA DE CREȘTERE ȘI LONGEVITATEA Rapiditatea de creștere variază de la o specie la alta, rășinoasele și cimișirul având în general o rapiditate mică de creștere, iar plopii, sălciile și unele liane o rapiditate mare de creștere. De obicei, pentru instalarea vegetației lemnoase într-un anumit spațiu verde și realizarea cât mai rapidă a efectului decorativ specific vegetației lemnoase se preferă ca primă soluție plantarea speciilor cu o creștere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
preferă a fi plantate specii cât mai longevive, deoarece cele mai puțin longevive trebuie înlocuite la intervale de timp mai reduse în comparație cu primele. În funcție de durata de viață se poate realiza următoarea clasificare: specii cu longevitate foarte mică (sub 50 ani): salcia căprească, salcâmul roșu, cenușarul ș.a.. specii cu longevitate mică (între 50 100 ani): plopul tremurător, salcia albă, sorbul, mesteacănul ș.a. specii cu longevitate medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
intervale de timp mai reduse în comparație cu primele. În funcție de durata de viață se poate realiza următoarea clasificare: specii cu longevitate foarte mică (sub 50 ani): salcia căprească, salcâmul roșu, cenușarul ș.a.. specii cu longevitate mică (între 50 100 ani): plopul tremurător, salcia albă, sorbul, mesteacănul ș.a. specii cu longevitate medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul de pădure, laricele, bradul comun, stejarii ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]