3,958 matches
-
regal în gara Termini, la primele ore ale dimineții. În mijlocul fațadei îndoliate, un baldachin dublat cu hermină, în vîrf avînd coroana regală, marca intrarea în holul stației. Sub bolta de sticlă, liniile și peroanele erau acoperite cu o platformă de scînduri, lăsînd liberă doar linia centrală pe unde trebuia să sosească trenul funerar. Transformată astfel într-o impunătoare sală de recepție, gara vedea aliniindu-se de-a lungul șinelor delegațiile străine înzorzonate și multicolore. Regele Bulgariei, pe cap cu un pompon
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să poată dăuna în ascensiunea în carieră 105. Țarul bulgarilor a construit împotriva lui cel mai bizar scenariu: garden party în parcul de la rezidența din Vrania, la cîțiva kilometri de oraș. Pe ringul de dans pe peluza centrală făcută din scîndură, Ferdinand stă la vedere, gata să-și primească oaspeții: cînd apare Paléologue, Regele face un pas către el: "Dați pălăria" zice, întinzînd brațul, în timp ce cu cealaltă îi strîngea mîna ministrului, încît acesta, fără să se gîndească, îi oferă pălăria de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nemăsurată a generalului Wilson, șeful Statului Major britanic, gentleman și soldat loial, prieten devotat al mareșalului Foch (urma să moară la scurt timp după aceea, victimă a unui atentat comis de un descreierat), alături de care mergea legănat pe podeaua de scîndură amiralul lord Beatty, celebrul "atacator"176 al flotei germane în bătălia din Iutlanda, mască energică, luminată de un zîmbet larg, cu chipiul lăsat pe o parte, ca un marinar care rupe inimile fetelor la chefuri. Toată această mulțime de vedete
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai frumoase principese europene". Altă fată a fost mama Regelui Alexandru și ultimele două au fost căsătorite cu mari duci ruși. 25 Numele unui regiment înființat de Petru cel Mare. 26 Autorul se referă la aurora boreală. 27 Sate din scînduri și carton, ridicate de Potemkin pentru a-i impresiona pe călătorii occidentali care vizitau Rusia (Iosif al II-lea și Diderot). 28 Autorul vrea probabil să spună Cetatea Vaticanului. 29 Palezzo Venezia este sediul președenției consiliului de miniștri. 30 Corso
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lat. albo, pe care îl folosește ca sinonim al lui bianco, la care se adaugă fixarea în anumite contexte: alba „zori, zare”, alba „ridicătură de teren, munte”, albo, alpi „coastă, latură a muntelui”, alba „început (de secol, de civilizație)”, albo „scândură (pentru anunțuri), album”. Pe de altă parte nici bianco nu are o utilizare absolută, intervenind și aici fixări pentru alb ca zăpada, curat, luminos, palid, culoare albă, albuș, vopsele, spoială, lenjerie, loc gol. În al doilea rînd, opoziția latin-barbar închide
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de Hasdeu cu scopul de a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Creta. La autorii grecești καμάρα, cameră boltită, lat. camara și camera. Cuvânt barbar. În regiunile Pontului Euxin se numeau καμάρου, corăbiile mai mici și ușoare construite din bârne fără legături de metal; iar când valurile mării se agitau, se puneau scânduri pe amândouă laturile până se închideau în forma unui acoperiș. Rom. cămară, odaie, în care se păstrează vestminte și alte lucruri necesare. Cămară, diferite cătune mici din România.” Despre opera lui Nicolae Densusianu se spune că Vasile Pârvan a calificat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de sfaturi (adesea inutile!Ă sau de imputări nedrepte, vehemente, ca cele ale unei soții niciodată iubite, lest al unei existențe „prea lungi” sau „memorie” a unei iubiri pripite, din adolescență!... Singuri și, totodată, niciodată „singuri”, actori pe scena, pe „scândurile” șlefuite ale psihicului nostru, cu o voce sau cu „voci” ce răsună În jur, „nebuni” fără a avea „curajul” de a o mărturisi, precum cel ce cară după sine un secret inavuabil, mai mult decât secretul său - cel al unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
liniari, precum și parmaclâcul pe aceeași lungime, pentru ca să protejez pereții școlii de ploile și zăpezile care umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea școlii. Bușteanul de stejar din curtea școlii trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim prețul și termenul executării lucrării. Se-ncepe lucrul, bușteanul e transformat în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea școlii. Bușteanul de stejar din curtea școlii trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim prețul și termenul executării lucrării. Se-ncepe lucrul, bușteanul e transformat în lozbe ușor de manevrat, chiar au făcut un număr oarecare de scânduri, ajutați de oamenii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim prețul și termenul executării lucrării. Se-ncepe lucrul, bușteanul e transformat în lozbe ușor de manevrat, chiar au făcut un număr oarecare de scânduri, ajutați de oamenii din sat care lucrau prin rotație zilnic, ca ajutoare. Acum nu era prea greu lucrul. La sfârșitul săptămânii oamenii pleacă acasă, vor să ia și fierăstrăul să-l ascută și apoi să reia lucrul. Am o bănuială
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și fierăstrăul să-l ascută și apoi să reia lucrul. Am o bănuială și le cer să lase fierăstrăul pe loc pentru a nu-l purta pe drum și a-l ascuți la întoarcere... Meșterii pleacă, eu continuu să fac scânduri cu cei ce lucraseră ca ajutoare pentru că, orice metru de scândură realizat astfel nu-l mai plăteam meșterilor. Organizez lucrul și pentru zilele următoare și mă bucuram că meșterii nu vin pentru că orice întârziere a lor era în beneficiul școlii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o bănuială și le cer să lase fierăstrăul pe loc pentru a nu-l purta pe drum și a-l ascuți la întoarcere... Meșterii pleacă, eu continuu să fac scânduri cu cei ce lucraseră ca ajutoare pentru că, orice metru de scândură realizat astfel nu-l mai plăteam meșterilor. Organizez lucrul și pentru zilele următoare și mă bucuram că meșterii nu vin pentru că orice întârziere a lor era în beneficiul școlii. În felul acesta am fasonat toate lozbele făcute de meșteri, realizând
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ajungem pe o pantă din apropierea satului, pe locul ridicat în care se afla, școala zâmbea în soare cu haina nouă ce o îmbrăcase cu trei luni în urmă. Ajunși în fața școlii se luminează și ochii inspectorului! Ajungem la prispe, vede scândura de stejar și mă întreabă de unde am procurat-o, când la Bârlad e o mare problemă să obții un metru de scândură de brad. Îi spun pe scurt povestea, soția care mă suplinea în lipsă se duce în locuința noastră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
îmbrăcase cu trei luni în urmă. Ajunși în fața școlii se luminează și ochii inspectorului! Ajungem la prispe, vede scândura de stejar și mă întreabă de unde am procurat-o, când la Bârlad e o mare problemă să obții un metru de scândură de brad. Îi spun pe scurt povestea, soția care mă suplinea în lipsă se duce în locuința noastră și eu rămân cu inspectorul timp de trei ore, după care urmează o pauză pentru masă. În orele următoare inspectează clasele soției
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
merge pe catalige, iar după ce învățam să merg, lucrul la etajul superior nu mai era o problemă, mă încurajam eu. Încep cu primul etaj, fixez scândurica pe ciomag, o prind în cuie, cu un suport tot din lemn pentru consolidarea scândurii pe care aveam să sta u cu piciorul. Pe același principiu realizez și etajarea. Le term in și încep exercițiile de folosire a lor. Eram ferm convins că trebuie să reușesc să merg pe chitonage. Atunci când am folosit primul etaj
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la tăiatul pădurii, se execu tau trei operații. Unii tăiau copacii cu joagărul (beschie, ferestrăul), alții îi cojeau folosindu-ne de un hârleț, iar o altă echipă așeza butucul tăiat și jupuit de coajă pe un jgheab - anume construit din scândură - bine uns cu parafină, pentru a ajunge „uns”, prin alunecare, tocmai jos, la poalele munților de unde erau preluați și transportați la fabrica de cherestea. Se înțelege, o astfel de muncă nu era de loc ușoară. Seara, când ajungeam la colibă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
jenantă... Mobilierul? Mai mult lipsă decât mobilă, la început patul săpat din pământ, așezat lângă vatra cuptorului, unde de obicei era locul unde dormeau bătrânii și copiii, a urmat patul cu picioarele -țăruși bătuți în pământ pe care se fixau scândurile pe care se p uneau ca saltea paiele sau păierul, iar în casă - mai nimic, doar lavițe, masa și scaunele cu trei picioare, pe pat rogojina care ținea loc de așternut, pled sau cearșaful de astăzi. Ca și țăranul, minerii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ajungeam eu în fundul grădinii, cel care îi p ăzea îi și anunța cu... șase-șase; ei săreau din pomi, își luau ce aveau de luat, și îndată se și strecurau prin gaura din gard unde special fuseseră din timp desprinse două-trei scânduri, pierzându se undeva pe marginea căii ferate, până ce nu-i mai vedeam... Copil ce eram, mi-am propus, ca cel ce îl înlocuiam pe tata, să i pedepsesc pe hoții, furători de fructe. Cum, nu știam, dar tare mai eram
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Și după cum făcusem cu cataligele, așa am procedat și cu schiurile. mi-am adus aminte că tata avea în podul grajdului niște dulapi lungi de 4 metri, și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful opincii prinsă de scândură și câte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful opincii prinsă de scândură și câte una la călcâi, le probe z la picior și mă arăt satisfăcut de lucrarea realizată. Și convins că le pot folosi, rămân în așteptarea duminicii următoar e, când aveam să ies la schiat. Aștept cu mare nerăbdare ziua
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
era lăsată în părăsire, degradată, cu două camere, în una locuiește el cu soția și în una și-a improvizat un pat, dar nu-l folosește. La înțelegere, am intrat în camera cu patul liber. Patul era format din câteva scânduri alăturate, pe jos dușumeaua era total deteriorată, aproape putred ă, pereții erau coșcoviți, pe care varul N a mai poposit de ani și ani. Așa stând lucrurile, noi, cei trei, Valică, Horațiu și Dragomir Despa, adică ultimul eu în persoană
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de teren Învecinată cu terenul proprietatea petentului, situat În comuna Filipești, jud. Bacău. La data de 22/23.03.2010, S. G. a distrus gardul ce desparte proprietatea sa de cea a petentului și a construit un alt gard din scândură, fără a respecta vechiul amplasament intrând pe proprietatea sa cu cca. 3 m., acaparând astfel În mod abuziv o suprafață de cca.220 m.p. Ca urmare a acestei fapte, la data de 28.04.2010 a formulat plângere penală Împotriva
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
relevat Împrejurări de natură a constituiu probe suficiente pentru dovedirea laturii obiective a infracțiunii de tulburare de posesie, În sensul că inculpatul la data de 23.03.2010 ar fi strămutat semnele de hotar, după care a construit gardul din scândură, ocupând În acest mod terenul părții vătămate. Întrucât În cauză nu sa dovedit că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tulburare de posesie prin strămutrarea semnelor de hotar În favoarea acestuai operează prioncipiul “ in dubio pro reo”, iar prezumția de nevinovăție nu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]