3,889 matches
-
după nunta fratelui său. Cu o zi înainte de nuntă acesta îl căutase de dimineață, bătând cu bățul într-o grindă groasă a podului grajdului. I-a vorbit ținând ochii într-o parte de parcă ar i vrut să descopere ceva pe scândurile înverzite de timp ale gardului. I-a spus că se însoară dar să nu vină la nuntă, ca să-l facă de râs în fața satului, că i- a adus aici o damigeană de vin din cel mai bun, să-l bea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a lungul drumului, blocând circulația. Totuși, furia naturii nu a durat mai mult de cinci-șase minute. Șuieratul dubios, treptat, s-a diminuat. Vântul a început să slăbească din intensitate până s-a potolit de tot, lăsând în urmă copacii căzuți, scândurile putrede, rupte din gardurile improvizate ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
urlând din ce în ce mai tare, din ce în ce mai amenințător. Nu izbutiseră chiar de la prima încercare. Încă puțin și vor urca și ei, vor fi din nou pe urmele lor. În fața lor, o punte suspendată ca la Nistorești (Prahova) ce scurtează drumul spre Breaza, cu scânduri rupte și putrede. Multe scânduri lipseau. Nu aveau unde pune piciorul. Dacă pășeau, cădeau în gol. Surioara își pierduse sandalele și călca desculță pe cuiele ruginite de care nu se putea feri. Nu aveau de ce să se sprijine. Puntea se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Nu izbutiseră chiar de la prima încercare. Încă puțin și vor urca și ei, vor fi din nou pe urmele lor. În fața lor, o punte suspendată ca la Nistorești (Prahova) ce scurtează drumul spre Breaza, cu scânduri rupte și putrede. Multe scânduri lipseau. Nu aveau unde pune piciorul. Dacă pășeau, cădeau în gol. Surioara își pierduse sandalele și călca desculță pe cuiele ruginite de care nu se putea feri. Nu aveau de ce să se sprijine. Puntea se balansa, gata-gata a se nărui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
scurt răgaz interbelic de relativă pace, cu o curte spațioasă la stânga, în partea opusă un lot școlar suficient de mare, iar în față o încântătoare grădină cu flori diferite, printre care și trandafiri altoiți, toate împrejmuite cu gard nou din scânduri de brad fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu ce o mesteca sau când suferințele devin de nesuportat, pentru a se reîncarna, sunt aduși la poalele lui, la o distanță rezonabilă, pe brațe sau în sicrie descoperite, confecționate din piei de animale, în ultima vreme chiar și din scânduri, și lăsați în grija spiritelor ce stăpânesc peste tot: în aer, în vânt, pe pământ, pe întinderile de zăpadă și în apa mării. Toate spiritele însă se întâlnesc pentru sfat și odihnă deasupra muntelui de gheață ce se confundă cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
puțin o duzină de perechi, deasupra căruia atârna un balcon cu grilaj din fier forjat ce da într-un fel de mansardă asemănătoare cu un pod de grajd părăsit, deoarece ușa și ferestrele semi ovale, bătute în cuie, acoperite cu scânduri de brad putrezite de vreme ce dovedeau că în ultimele decenii nimeni nu s-a mai atins de ele, adăpostea tot felul de stafii și personaje mistice, născocite de fantezia creatoare a copiilor și bătrânilor din cartier. O vilă aproape nouă, construită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lucioasă" deviază, la modul ingenuu, în fabulos. Discursul cu aparențe logice din Secretul lui Julien Ospitalierul dă utilizare intensă ludicului. Într-o dimineață tristă de toamnă, Ospitalierul scoate din magazie un burghiu "suav", prilej de "emoție și fericire". Într-o scândură "geluită cu melci și îmbătată de ploi acrișoare" va face găuri, după care va strânge "rumegușul curat în casete de fildeș cu balamale de piele de căprioară". Jocuri de comediant, pastișe inteligente mizând pe grotesc și gratuitate, o scenerie de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
iubita, poetul o arată și pe ocolite, prin alte nume, dar destul de transparent. În basmul mai sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își va aminti de ele în De rerum natura - ale navelor prost călăfătuite sparte de valuri și transformate într-o mulțime de scânduri risipite, scenă a morții pentru marinarii care nu știu să înoate... Tot atâtea lecții despre eternitate, timp, moarte, spectacolul comun al mării și al capriciilor sale, dar și spectacolul nepereche al ocaziilor sale, luminile aceleași și variațiunile lor mereu altele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și a făcut ușor stânga-Împrejur, ca să cuprindă enorma pictură circulară, pe când pictorul de război dibuia pe sub masa unde se Îngrămădeau peneluri, cutii și tuburi cu vopsele, apoi printre cutiile de carton puse pe dușumea, hârtiile cu schițe, scărițele, șevaletele și scândurile pentru schele, două becuri cu halogen de 120 de wați care, montate pe o structură mobilă cu cârlige și roți, conectate la generatorul de afară, luminau fresca când Faulques lucra noaptea. — Coniac spaniol și bere caldă, a spus. E tot
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
eforturilor de modernitate, adesea prea explicite sau prea evidente. Casa Bernardei Alba stârnește interesul în măsura în care pretinde o radicalizare a alegerii. Cum să prezinți astăzi pe o scenă teroarea supravegherii? Oare trebuie să revenim la scena improvizată de bâlci, la acea „scândură pe patru picioare”, pentru a relua faimoasa definiție a lui Lope de Vega, sau, dimpotrivă, trebuie să o convertim în spațiu supertehnologizat? Casa Bernardei Alba trimite, de asemenea, la o supraveghere primitivă, familială, tot așa cum se prezintă și ca parabolă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
85/149/1 bancă: bani (232); școală (62); parc (46); scaun (40); lemn (28); masă (24); odihnă (21); elev (14); credit (10); canapea (9); relaxare (8); instituție (6); împrumut (6); datorii (4); economii (4); finanțe (4); loc (4); mare (4); scîndură (4); șezut (4); borcan (3); card (3); carte (3); coleg (3); comercială (3); depozit (3); facultate (3); lecții (3); liceu (3); mobilier (3); somn (3); a sta (3); stat (3); valută (3); aer curat (2); amintire (2); amintiri (2); ban
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lungă; luxoasă; many; masă de lucru; mașină; metal; momeală; muncă; murătură; murături; murdar; murdară; natură; național; națională; necesitate; nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod; popas; prima; profesor; pupitru; putere; rață; respira; romantism; sală de clasă; scîndură; scînduri; scriu; seif; siguranță; singurătate; soare; solar; spargere; spartă; spătar; spermă; sprijin; staționare; stricată; studii; studiu; sursă; școlar; școlară; șed; a ședea; ședere; tablă; tare; doi tineri; transfer; Transilvania; udă; universitate; ușă; veche; Zara (1); 792/215/69/146/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
luxoasă; many; masă de lucru; mașină; metal; momeală; muncă; murătură; murături; murdar; murdară; natură; național; națională; necesitate; nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod; popas; prima; profesor; pupitru; putere; rață; respira; romantism; sală de clasă; scîndură; scînduri; scriu; seif; siguranță; singurătate; soare; solar; spargere; spartă; spătar; spermă; sprijin; staționare; stricată; studii; studiu; sursă; școlar; școlară; șed; a ședea; ședere; tablă; tare; doi tineri; transfer; Transilvania; udă; universitate; ușă; veche; Zara (1); 792/215/69/146/0 barbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nemișcat; nepăcătos; nepăsare; niciodată; nimic; nul; oblic; fără ocoliș; opinie; opt; optim; orientat; orizontal; pe o parte; ca piatra; plăcut; plat; plop; politică; poloboc; Popa Alexandru; prieten; privilegiu; fără probleme; prost; puțin; rar; rău; respect; responsabilități; restanță; rigid; rigla; sănătos; scîndură; scurt; senin; sigur; siguranță; sinceritate; singur; sistem; soare; societate; specializare; spre; stare; statuie; stejar; sticlă; stîna; stînga; stradă; strănut; strîmbă; strîmt; student; subțire; școala; școală; șofer; șosea; tare; tata; temei; teorie; tot; treaz; trufaș; la țintă; ceva uniform; universitate; vamal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oboseală; obstacole; Oltenia; om; pajiște; papuc; papuci; pariu; la parter; pat; pămîntul; pe; perspectivă; peșteră; petic; piatră; pierdere; pietre; pitic; plat; pod; podele; portar; privire; prost; provocare; pune; puțin; rănit; realitate; repede; la rîu; sat; sărac; săraci; sărăcie; pe scaun; scîndură; sexy; situare; social; speranță; sprinten; sta; a sta; stagnare; stau; strașnic; subevaluare; superioritate; la temelie; treaptă inferioară; din tren; trepte; peste tot; țigani; țol; ud; umilință; vedea; vedere; vin; vlagă; voință (1); 783/220/71/149/2 judeca: judecător (45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tradiție; țara; țară; unică; urgent; viață; vieții; vigoare; vilă; Voronin; vrăjeală (1); 795/271/92/179/4 lemn: copac (124); foc (93); pădure (55); tare (49); mobilă (41); masă (20); dur (18); căldură (16); casă (14); scaun (14); uscat (14); scîndură (13); brad (11); natură (9); pom (9); stejar (9); copaci (7); fier (7); gros (7); bancă (6); duritate (6); hîrtie (6); material (6); cabană (5); de foc (5); mare (5); mobilier (5); putred (5); ușă (5); cald (4); fag (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în; înlăuntru; întreg; învățătură; jumate; macaroană; margine; de masă; miez de pîine; miezul problemei; mijlocul; mîncare; moț; nevăzut; noiembrie; nopții; nuc; pară; parte bună; paște; pepene; piersică; pîini; plăcere; plin; poezie; popularitate; portocală; proaspăt; profunzime; puțin; răsărit; răsfățat; rău; salam; scînduri; sîmburi; specific; stele; stricat; timp; urs; valoare; vara; verde; viață; zebră (1); 768/124/45/79/0 mijloc: centru(106); talie(76); jumătate(40); miez(40); transport(31); cale(23); mediu(21); de transport(19); între(16); subțire(15); brîu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meditație; Mircea cel Bătrîn; miros urît; moartea; monument; morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice; păcate; părinții; persoană dragă; persoane; piatră de la mormînt; de piatră; plecare; pomană; popă; preot; punct final; răutate; război; refugiu; respect; rudă; rude; scîndură; scîrbă; scrum; singurătate; somnoros; stare; statuie; strămoșesc; suspine; Ștefan cel Mare; tatăl meu; tragedie; trecut; văleu; văruit; pe veci; vechi; fără viață; viermi (1); 792/184/78/106/0 mort: viu(104); decedat(55); rece(35); tristețe(35); durere(31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intimitate; întins; lat; leagăn; liniștit; lung; mare, dublă; matrimonial; mijloc; munte; muribund; nebunie; noi; noptieră; normalitate; nuiele; obositor; Oxana; paie; pat de spital; pată; păcat; pistol; plăcere; plin; prezervativ; prieteni; lui Procust; Procust; pușcă; Rai; rău; recuperare; relax; roată; rupem; scîndură; scîrțiituri; sofa; stai; stare de sine; stat; stau; stricat; suport; trîndăvi; TV; vise; vreau; weekend; zbor(1); 813/125/48/77/0 păcat: greșeală (107); rău (50); biserică (30); mare (30); iad (25); Dumnezeu (19); rușine (15); Eva (12); pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cer (2); ciment (2); construcții (2); cumpănă (2); Decebal (2); depășire (2); de flori (2); inundat (2); îngust (2); lună (2); magazie (2); mers (2); munte (2); pasarela (2); pietre (2); plimbare (2); podea (2); prăpastie (2); scăpare (2); scînduri (2); scurtătură (2); stabil (2); șansă (2); șosea (2); traseu (2); traversare (2); trece (2); trecere peste apă (2); de trecut (2); unire (2); vechi (2); acasă; accesibilitate; accident; adăpost; Agigea; albastru; Anghel Sabiguy; apa; apoi; arc de cerc; ascensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întîmplare; jos; lat; la limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mal; masa; masă; mașină; material; mărunți; neatenție; nepăsare; nervos; nervozitate; norma; normele; obiect; oriunde; paie; pantaloni; pantalonii; părul; pierde; plante; politică; pomi; poza; prietenia; punga; puntea; puternic; a răni; răni; răsfrînge; o relație; relații; repară; respinge; rîndul; sare; scade; schimbare; scînduri; sfîrși; sfîrșit; sîrma; slab; a spulbera; a străpunge; suferință; suflet; școală; tare; tăiere; terminat; tobă; topor; a trage; tragedie; tragi din două părți; trece; tricou; tristețe; ucide; uneșete; ușa; ușă; vechi; zbucium; zdrobește (1); 766/276/95/181/0 rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]