3,072 matches
-
despre lume și viață sau realității cotidiene, absurdul reprezintă un simptom incontestabil al lumii din secolul trecut. Războiul, însoțit de cortegiul determinărilor negative catastrofă, violență, iresponsabilitate, anihilarea umanului, aberație, hazard generează explicabil stări angoasante, nesiguranță, disperare, dar și apatie, indiferență sceptică și cinism, toate acestea caracterizând sentimentul de înstrăinare al omului trezit în mijlocul unui univers incomprehensibil. Corelat cu o vădită criză a lumii și a culturii occidentale, absurdul exprimă și se exprimă atât printr-o derută fără precedent la nivel spiritual
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asupra unei a doua conversații încifrate, prin care îndrăgostiții tratează un alt fel de negoț: Îți place mult?... mult? a întrebat N... Mai mult, desigur, decât îți plac dumitale ...caii mei, a zis ea zâmbind cu un fel de răutate sceptică. Asta este peste putință! a răspuns N...încet și înecat, și ochii lui, care văzuseră multe, ațintiți în ochii femeii tinere, sclipiră într-un chip foarte ciudat. Nu crez până nu mi-oi dovedi-o! zise ea și mai încet
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I, nr. 21, 1994, p. 157, în care face un inventar aproape complet al perechilor de trăsături contradictorii atribuite personalității caragialiene: "În galeria epitetelor, pe lângă "marele" și "maestrul" Caragiale revin cu insistență două: "cinicul" și "lucidul", atunci când nu se reiterează "scepticul", "satiricul", "necruțătorul" și "ironistul lucid", ori de-a dreptul "canalia"[...]; Cel mai comunicativ dintre marii noștri scriitori", cum nota Vlahuță, apare succesiv în amintirile contemporanilor într-o varietate de ipostaze contradictorii, pur și simplu amețitoare: sarcastic și sentimental; sensibil și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Europa (în Muntenegru, Croația, Serbia și Bulgaria... se porniseră, mișcări populare de nemulțumire împotriva otomanilor...) Focul, care mocnea în pădurea Europei de sud-est, părea să izbucnească... zadarnic îl stingeau într-un loc, că se răspândea într-altul. Europa întreagă, încă sceptică ieri, era pradă focului... În fiecare clipă măcelul era pe punctul de a izbucni. Lumea se simțea la voia întâmplării ...aștepta. Europa prezenta aspectul unui ajun de război... Amenințările acopereau cu umbra lor toată întinderea bătrânului Continent. Cocoșii au cântat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-și rănile și neavând încredere în nimeni. Măslinele fuseseră recoltate, iar familia de la TV le dusese la o presă pentru ulei din împrejurimi. Planul lor era să-și îmbutelieze propriul ulei de măsline și să-l vândă turiștilor. Darcey era sceptică în privința asta. Din câte își aducea ea aminte, San Pietro era un orășel micuț și foarte depărtat de traseele turistice obișnuite. Familia de la televizor ajunsese la concluzia că tocmai pentru că San Pietro era într-adevăr departe de traseu, turiștii aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
puțină strălucire din când în când, și te-ai descurca mult mai bine dacă te-ai aranja puțin dimineața înainte să pleci la serviciu. — Nu sunt obsedată de carieră! exclamă Darcey șocată. — Când muncești atât? Jackie îi aruncă o privire sceptică. Cu toate suntem de părere că ești cam sărită de pe fix. Ce ciudat, gândi Darcey, că o considerau obsedată de carieră doar pentru că îi plăcea ce făcea. Dar nu era doar o persoană normală care își iubea munca? Femeile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
despre ce era întrebarea. Într-un sfârșit, îi anunță că n-avea nici în clin, nici în mânecă cu limbajul computerizat și că fusese primul om care descoperise importanța unui concept matematic dezvoltat inițial de chinezi. —Ești sigură? John era sceptic, pentru că îi luase atâta timp să dea răspunsul ăsta. —Categoric. Când se anunță răspunsul, a fost felicitată, pentru că masa lor fusese singura care nimerise răspunsul corect; era acum la un punct depărtare de Masa 9. Nu lăsa să pierdem tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pietre, cum a vrut s-o facă jungla. Ce mi-ar fi spus Palenque atunci? Nu știu. În schimb, azi lucrurile au un limbaj vital. Acești arbori toropiți de căldură, aceste păsări care zboară pe cerul limpede de septembrie, intimidează scepticul din mine. Văd o calitate în faptul că, în ciuda unui tot mai apăsat sentiment al relativității, n-am ajuns niciodată în tabăra celor dezgustați de viață. Și, cât de limpede e lecția pe care o oferă acum aceste piramide din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de soare, ruine secetoase, șoseaua goală și autocarul care așteaptă să ne ducă mai departe. Singurătate stearpă care ar trebui să fie dezolantă și care, dimpotrivă, îmi dă o stare ciudată, de parcă aș fi drogat. "Adevărul? ar murmura aici, un sceptic ironic. Uitați-vă cum în orbitele zeilor de piatră și-au făcut cuibare șopîrlele!" Mă suspectez că am transformat speranța într-un mod de a combate ceea ce îmi lipsește pentru a fi un om de acțiune. Mi-am cultivat o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
canoanele tradiției, ci să propună o altă formă, Ce înțelegi printr-o altă formă? mă întreabă Voicu, Încă nu știu, nu m-am gândit prea mult la toate astea, dar sunt convins că putem face ceva, dacă îndrăznim! Și Lucian, sceptic, cine te va lăsa pe tine de capul tău să pictezi o biserică în formă nouă, numai dacă îți construiești tu una, crezi că poți experimenta așa, ca pe o pânză, pe care dacă nu-ți convine o poți arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cap când am aflat că încă iei pastile. Dar, dacă te ascultamă Și nu mai ești deloc la fel de dură pe cât erai. Scuze, iubita, spuse el. Dar chiar nu ești. Și asta e de bine? Desigur. El răspunse blând expresiei ei sceptice: —Lisa, stăm separați de mai bine de un an și eu încă nu mă simt bine deloc. Nu am cunoscut pe nimeni care să fie ca tine. Expresia lui era curioasă, așteptând din partea ei ceva care să-l susțină sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să o înștiințăm pe pendulă! strigă Cartea de Bucate. Voi credeți că Pendula vă va da atenție? Nu vedeți cât de fudul se poartă, de parcă în încăperea asta nu ar fi și lucruri mai în vârstă decât ea? se arătă sceptic Dicționarul. — E adevărat ! Nici nu știu cum să o strig, că niciodată nu-mi răspunde la salut și nici nu-mi dă atenție, întări Cartea de Informatică. Dar să încercăm să o avertizăm ! Cariul a ronțăit pe vremuri, din bunica mea, Cartea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
drumul lui Norman Chalmers. Măcar avusese bunul simț să plece În liniște, În loc să atragă atenția presei. Avocatul lui fusese inutil. Pe biroul lui Logan se găsea o notă bătută Îngrijit la mașină, În care fuseseră rezumate observațiile zilei. Le cercetă sceptic. Cele mai multe dintre ele păreau pur și simplu invenții. Lângă ea se afla lista cu fiecare persoană de sex feminin care suferea de TBC, mai mică de patru ani, din toată țara. Nu era o listă mare, doar cinci nume, cu tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și în Hircania, și în ținutul parților. Ultima, cea în care avea să fie îngropat, urma să se afle pe Nilus. Dar zeița nu spuse că, pentru a întemeia acele cetăți și a muri, îi erau îngăduiți puțini ani. Căpitanul, sceptic până la a deveni obraznic, râse: — Fiecare oraș grecesc are un alt zeu. Iar Zaleucos, jignit, îl întrebă pe Gajus: — Ai vrea să vezi chipul lui Socrates? Băiatul încuviință entuziasmat, strigând. Coborâră pe coasta colinei, ajungând la o vilă frumoasă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu a ucigașului? izbucni Drusus. Cremutius, care era modest și blând, nu îndrăzni să-i explice că, în analiza lui obstinată de istoric, simțea pătrunzând uneori în mintea sa proiectele obscure ale lui Tiberius, că aproape le anticipa. Umil și sceptic, credea că totul era scris în vechile istorii și că era de-ajuns să le citești cu atenție, fiindcă veacurile trec, dar inima oamenilor rămâne mereu aceeași. Bătrânul Zaleucos îl privi și se gândi că acea clarviziune se afla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care putuse să pună mâna. „Și în dimineața asta au crucificat trei oameni pe colina Esquilius; spuneau prin taverne că Tiberius o să moară dacă se întoarce la Roma.“ Însă zvonul răsuna acum într-un milion de guri - iar Drusus încheie sceptic: „Nu se putea găsi în stele o profeție mai de folos pentru puterea lui Elius Sejanus. I-a interzis împăratului să stea la Roma“. Poate din superstiție, poate de teamă, poate din ambele motive, Tiberius nu avea să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
el se ridică și spuse: — Vino, știu unde putem să ne jucăm. Abia a doua zi află că Ennia cea vulgară, soția prefectului Macro - care nu simțea nici un fel de respect pentru operele astrologice -, era nepoata atotputernicului astrolog Thrasyllus. Neîncrederea sceptică în calitățile lui Sertorius Macro se prefăcu în admirație. Tiberius părea că nu-și dă seama de nimic, nici măcar de ceea ce întreaga curte observă imediat, și anume că Nevius Sertorius Macro își împinsese soția în brațele tânărului Gajus. (Îl legase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
anonimă. Într-un ultim grad de oinfidențialitate”. Filosofia vieții și viziunea asupra epocii istorice este cea firească, a Omului sau a „cetățeanului de rînd”, cum Îi place să spună naratorului plin de vitalitate, dar pînă la urmă și stresat și sceptic. Eroul devenit, prin peripețiile biografiei, om de cultură, Își asumă, inconștient și conștient, rolul de apărător al vieții, al valorilor etice. Spiritul său pur, descoperirea antiumanului În lume se opune categoric regimului. Regimul apare În toată nuditatea sa, deghizat, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
povestea Annei Frank va fi pedepsită conform legilor. M-am așezat pe banca tocită de lemn din centrul încăperii și am mai citit scrisoarea o dată. Nu mă așteptasem ca roșcatul din sinagogă să mă creadă. Știam că străinii vor fi sceptici. Dar Otto mă cunoștea. 2 ani și 23 de zile am trăit împreună în același spațiu sufocant și urât mirositor. În lagăr, îi dusesem mâncare și, cum spusese și el, încercase să mă convingă să rămân cu el în spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ai cărui părinți nici măcar nu se născuseră Încă, omul care va sta aici, În această cameră, peste o sută de ani, Într-o noapte rece de iarnă, privindu-l din Întuneric cu niște ochi care lui Fima i se păreau sceptici, pe jumătate curioși, aporape amuzați. Fima se opri și i se adresă cu glas tare și furios: Tu să nu mă judeci! Apoi spuse provocator: — Oricum peste o sută de ani nu va mai fi nimic aici. Totul va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
numai fotografia ei din ziua absolvirii gimnaziului, pe care a dat-o să fie mărită de cinci ori și a atârnat-o deasupra bufetului. De acolo Îi privise ea pe amândoi de-a lungul anilor, cu un surâs trist, ușor sceptic, cu ochii plecați sfielnic. De parcă Își recunoștea greșeala și o regreta. Imediat după Înmormântare, Baruch a preluat educația fiului său cu o strictețe distrată, cu gesturi emoționale neașteptate și o bună dispoziție tiranică. Verifica În fiecare dimineață caietele din geanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să mai vrea să înființeze o firmă cu fratele meu. Avea să-și caute un post, îi spuse el fratelui meu la câteva zile după ce se întorseseră din călătorie. Acesta ședea pe canapea sub tabloul cu peisajul montan și privea sceptic pe fereastra laterală la „micul parc“ al mamei. —Vreau să mă pun din nou la dispoziția clienților mei, care mă cunosc și mă apreciază. În branșa construcțiilor se știe foarte bine cine sunt. Se simțea prea bătrân, interveni și mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un cuplu de treabă - toată lumea spunea asta. Și am găsit o frază cheie pentru acest divorț, un slogan. „Nimic nu se va schimba, nu în părțile esențiale.“ Așa am căzut de acord. Eram hotărâți să spargem tiparul, să dovedim că scepticii nu au dreptate. Divorțul nostru urma să fie unul amiabil. Cum ar fi putut fi altfel după ce ne maturizaserăm împreună? Urma să rămânem prieteni, așa hotărâserăm, să ne întâlnim tot timpul, să ne învârtim în aceleași cercuri fără să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Lynn mă mângâie pe mână. —Tu vezi-ți de problemele tale, draga mea. Nu-ți face griji pentru mine și Harry sau pentru bani. Oricum, Mark pare foarte încrezător că-și va recupera banii de la Clive. —Zău? am făcut eu, sceptică. Lynn îmi întinse o ceașcă în care o văzusem punând pe furiș câteva bucăți de zahăr cubic. Se pare că sunt în stare de șoc. — De fapt, continuă ea, i-a spus lui Harry că un prieten comun se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
la copii. Dar îi pot lua și adulții. Aveți copii? — Nu, am răspuns eu. Nu încă, cel puțin. Îmi plăcea să spun asta. Dar am fost la Chessington World of Adventures sâmbătă. Să-i fi luat de acolo? Farmacistul păru sceptic. —Puțin probabil, dar posibil. Cel mai probabil i-ați luat de la cineva care intră în contact cu copii. Acum bănuiesc că doriți să scăpați de micile vietăți. —Mici vietăți? am repetat eu, încercând să pătrund însemnătatea cuvântului. Am ființe vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]