KorAP: Find »[drukola/base=scoarță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...174 >

4,338 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre. Transmitere-răspândire. Sporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel dintre soiurile ce prezintă o rezistență mai mare enumerăm: Astrahan roșu, Reinette de Champagne

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe măr și păr sunt cu atât mai tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui mugure mort sau a unei răni în scoarță și apare sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui mugure mort sau a unei răni în scoarță și apare sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a unei răni în scoarță și apare sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase sunt foarmele de atac pe pomii tineri ale căror tulpini pot fi înconjurate de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care fac ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cinnabarina Boala apare pe ramurile pomilor și arbuștilor fructiferi precum și la speciile forestiere debilitate, datorită acțiunii temperaturilor scăzute sau dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
scăzute sau dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a fost studiată la Pitești de Amzăr Valentina și la Iași de I. Puiu. Atacul este întâlnit mai ales în livezile intensive cu soiul Starkrimson. Simptome. Boala se manifestă pe tulpini și ramuri, sub formă de cancere aspre, uscate ale scoarței, după care este atacat și lemnul, ceea ce duce la uscarea rapidă a pomilor de toate vârstele. Atacul mai puțin obișnuit se manifestă și pe fructe, sub forma unui putregai moale, brun. Transmitere-răspândire. Boala evoluează în tot cursul anului, la temperaturi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala evoluează în tot cursul anului, la temperaturi pozitive și cu maximum de intensitate vara și toamna. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate. Sporii apăruți pe fructificațiile în formă de pâlnie produc de obicei infecții pe fructele tinere, de dimensiunea unei alune, cauzând alături de infecțiile cu spori apăruți pe organele ce au "monilioză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în flora spontană a țării noastre, ciuperca produce deformarea țesuturilor, apariția de umflături acoperite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în flora spontană a țării noastre, ciuperca produce deformarea țesuturilor, apariția de umflături acoperite pe timp umed cu o masă gelatinoasă, iar pe timp uscat, cu o peliculă de culoare gălbuie, formată din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în care se găsesc sporii ciupercii. În general, simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la măr. Pe speciile de Juniperus, atacul se manifestă prin îngroșarea ramurilor tinere, pe lungimi ce variază de la 3-12 cm, însoțită de crăparea scoarței. Ramurile atacate ale speciilor de Juniperus (Juniperus sabina L.) se usucă, obținându-se un material necorespunzător în pepiniere sau în plantațiile tinere din parcuri. Transmitere-răspândire. Infecțiile pe frunzele de păr se produc de către sporii apăruți în primăvară. Persistența ciupercii peste

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și frunzele vor prezenta porțiuni mari de țesut atacat. În cazul unui atac puternic, pomul poate să-și piardă frunzele în lunile iulie-august (fig. 154). Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu, în vară, manifestându-se printr-o brunificare a scoarței, însoțită de o uscare a vârfului acestora. Pe fructe, boala se manifestă prin apariția de pete asemănătoare cu cele întâlnite pe frunze. Când petele de pe fructe sunt grupate, pulpa crapă și deseori este supusă unui proces de putrezire, datorită pătrunderii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt grupate, pulpa crapă și deseori este supusă unui proces de putrezire, datorită pătrunderii în interiorul țesuturilor a altor agenți patogeni. Transmitere-răspândire. Primele infecții în primăvară sunt produse de către sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund în interiorul țesuturilor frunzei, prin stomate(deschideri naturale), iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund în interiorul țesuturilor frunzei, prin stomate(deschideri naturale), iar în scoarța ramurilor prin lenticele. O mare parte din infecții se produc în timpul altoitului . Boala este favorizată de ploile abundente din timpul perioadei de vegetație și de numărul mare al insectelor ce transmit bacteria. Prevenire și combatere. Se impune recoltarea altoilor numai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]