2,096 matches
-
ceilalți, incluzînd persoanele cărora le sînt adresate. În majoritatea țărilor industrializate, poate chiar în toate, sistemele juridice sînt domenii sociale în care nu predomină prezumția de bună intenție întîlnită în turnul de fildeș academic și totuși atitudinea mincinoasă, lipsită de scrupule, specifică spionilor, atrage mai degrabă cenzura decît aplauzele. Domeniul este caracterizat de diversele cerințe în privința necesității sincerității și atitudinii față de minciună a persoanelor aflate în diferite posturi jurnalistice și a utilizării strategice a modurilor orale și scrise ale comunicării. Comentînd
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
generală, aș propune următoarele criterii destul de precise pentru astfel de cazuri, cel puțin ambigue (în proză și în poezie). Să ne întrebăm deci: care a fost și este atitudinea generală a scriitorului, înainte și după 22 decembrie (evit dintr-un scrupul semantic să vorbesc de o adevărată revoluție)? Se poate constata cu ușurință că toți sau aproape toți scriitorii echivoci, oscilanți, prudenți, calculați au fost recuperați cu ușurință și recompensați de noul regim; care este proporția reală, în opera scriitorului, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
respingerea oricărei dispute ideologice serioase, de principii. Cea mai ilustră victimă a exploatării propagandistico ideologice a fost o parte din opera lui Eminescu. Latura sa xenofobă, ca să nu mai amintim de unele articole politice, a fost speculată și actualizată fără scrupule. Un recent articol al criticului Mircea Martin a subliniat, cu discreție, tocmai acest fenomen regretabil. Exacte și pătrunzătoare sunt, în esență, și observațiile lui Constantin Dumitrescu despre aparatul cultural al acestei culturi totalitare, a treia sa notă fundamentală. A fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alt prilej că C. Noica a murit cu această convingere. Recent, în dialogul său cu Gabriel Liiceanu, Gabriela Adameșteanu are onestitatea să recunoască, deschis, realitatea generalizată a compromisului și indiferenței față de orice posibilă răspundere: îmi spuneam că un astfel de scrupul moral (înscrierea în partid, n.n.) e deja demodat pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bine se știe extrem de numeroasă. în România comunistă a funcționat deci perfect, impecabil și implacabil, legea supremă a aparatului represiv al statului totalitar modern: legea agravării crescânde-descrescânde. Orice organ represiv și de stat devine tot mai abuziv și lipsit de scrupule, mai feroce și mai fanatic, în funcție de locul pe care-l ocupă în ierarhie. Când se află pe un loc inferior și transmite ordine de sus, el supralicitează și devine tot mai sălbatic; invers, pe măsură ce urcă în ierarhie, el devine tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
organizată fac, efectiv, politică. Orice atitudine civică, organizată sau nu, exprimată public, este politică. A fi pentru sau contra unor aspecte ale societății civile și a vieții politice înseamnă politică. O astfel de poziție nu se confundă cu politicianismul, fără scrupule, prin intrigi și combinații corupte și tenebroase. Mulți resping politica tocmai din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau chiar inexistent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în fața unui mare aparat de consilieri, servicii și specialiști, de fapt al întregului aparat de stat modernizat, ce structuri mai mult sau mai puțin analoage, corespunzătoare, opune Convenția? Bunele sale intenții sunt evidente. Dar în fața vechiului activist rutinat și fără scrupule, doar buna credință și caracterul inocent sunt victime sigure. Și, apoi, încă o schimbare de mentalitate a intelectualului tânăr care intră în politică. Conflict evident de generație: el nu mai acceptă transformarea sa în simplu activist, sub ordinele lui X
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cotocea se prefigurează perechea de farfarale Lache și Mache, în vreme ce băcanul Ghiță Calup, gardist civic de o credulitate ce îl sortește încornorării, îl anunță pe Jupân Dumitrache. Dacă nu inventivitatea comică impresionează în toate aceste texte, în schimb e vădit scrupulul stilistic, ce avea să devină teribil, torturant. Scriitorul cu o atât de consistentă vână comică se lasă, o vreme, atras de poezie. Dar, chiar dacă, așa cum s-a întâmplat cu tălmăcirea în versuri a piesei Roma învinsă de A. Parodi, tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
el preia câte ceva de la autori francezi precum Eugène Scribe, Eugène Labiche, Victorien Sardou, ceea ce, însă, nu diminuează cu nimic originalitatea frapantă a unei opere de fulgerări geniale. Coabitează, în comediile lui, ariviști și mitocani, fandosiți, vanitoși și amorali. Lipsa de scrupule și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
exprima al unora și altora sau moldovenizând cu mici răsfățuri. Portretistul, care poate fi și autoironic, e incisiv, fără menajamente (Delavrancea fiind una din victime) și are câteodată - în atacurile împotriva lui Maiorescu, de pildă - impulsivități în exces. Redactate cu scrupulul său stilistic absolut, scrisorile întregesc imaginea omului și a scriitorului. Contribuția sa la crearea unei literaturi urbane s-a exercitat pe calea negativă a ironiei; dar Caragiale este singurul creator al nostru care a lăsat mai multe tipuri decât toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cu lovituri de teatru și schimbări de direcție neprevăzute, pe care opinia publică le urmă rește cu sufletul la gură. Și avem mai ales, ca în tragediile clasice, două prototipuri umane cu mare încărcătură simbolică: atotpu ternicul tiran, conducător fără scrupule, bogat și desfrînat, iar de cealaltă parte, imaginea îns-și a slăbiciunii: femeia emigrată din Africa, care își crește singură copilul și are o slujbă umilitoare și... riscantă (atâta doar că, după revelațiile ulterioare, nu a mai rămas din portretul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asupra oprimatului. Nu, conștiința noastră a devenit mult prea meticuloasă pentru asta. Există încă tiranul și victima, dar între ei se plasează un intermediar care e statul, adică legea însăși. Ce altceva mai în stare de a face să tacă scrupulele noastre și, ceea ce e poate mai apreciat, să învingă rezistențele? Deci, toți, cu orișice titlu, sub un pretext sau sub altul, ne adresăm statului. Îi spunem: Nu consider că există, între bucuriile și munca mea, o proporție care mă mulțumește
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
politică? La ce vor servi oamenii de stat? Însăși reprezentanța națională, redusă la a perfecționa Codul civil și Codul penal, nu va înceta oare să ofere avidității curioase a publicului spectacolul dezbaterilor sale pătimașe și al luptelor sale dramatice? Acest scrupul singular vine din ideea că guvernul și societatea sunt unul și același lucru; o idee mai falsă și mai funestă cum nu a mai fost alta. Dacă această identitate ar fi existat, a simplifica guvernul ar însemna, în fapt, a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tarifele dumneavoastră atunci când acest lucru vă convine". Ar fi putut să adauge cu o anumită dreptate: "Prin tarifele protective violați adesea proprietatea săracului spre profitul bogatului. Prin Dreptul la muncă ați viola proprietatea bogatului în avantajul săracului. Prin ce nenoricire scrupulul vă cuprinde atât de târziu?" Între domnul Billault și dumneavoastră nu există deci decât o diferență. Amândoi sunteți drumeți pe același drum, drumul Comunismului. Doar că dumneavoastră nu ați făcut decât un pas, iar el a făcut doi. Sub acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asemenea nevoie de ei și cărora nu le aparțin. Nu este acesta un fapt comunist și, generalizându-se, nu constituie el Comunismul? Cutare manufacturier, care ar accepta mai degrabă să moară decât să fure un sfanț, nu își face niciun scrupul în a înainta legislativului această cerere: "Faceți o lege care ridică prețul stofei mele, fierului meu, huilei mele și dați-mi puterea de a-i încărca la preț pe cumpărători". Cum motivul pe care acesta se întemeiază este faptul că
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a proteja și sistematiza spolierea?". Căci dacă gândirea domnului primar triumfă, dacă văd, ca urmare a acestui precedent, toate industriile din sat agitându-se pentru a solicita favoruri pe cheltuiala unora asupra altora, dacă, în mijlocul acestui tumult de ambiții fără scrupule, văd săpându-se până la noțiunea însăși de Proprietate, îmi va fi de bună seamă permis să cred că, pentru a o salva de naufragiu, primul lucru de făcut este să semnalez ceea ce este injust în măsura care a fost prima
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Republica franceză. Bastiat le oferă grăbit colaborarea, căci toate tribunele îi păreau bune pentru a face să ajungă adevărul la urechile poporului; dar iată că în momentul în care primul număr urma să apară, cu un articol al său, un scrupul îl lovește: Nu știm", afirmă el, "dacă vechea legislație a presei este abrogată. De fapt, ea este abrogată fără îndoială; dar acest lucru nu ne este suficient. Să dăm exemplul respectării legalității, mergând să cerem de la unul dintre membrii noului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de piață în societățile post-comuniste au fost corupte, ceea ce arată că piețele corup Campaniile de privatizare sunt aproape întotdeauna deturnate. Este un joc prin care se oferă pur și simplu cele mai bune active ale statului celor mai lipsiți de scrupule și mai corupți oportuniști. Întregul joc al privatizării și al introducerii economiei de piață este murdar și nu reprezintă altceva decât un furt de la popor. O varietate de state ex-socialiste care au procedat la campanii de privatizare au avut rezultate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
secolul al XIX-lea. Primul război mondial a însemnat prăbușirea concertului european, care se baza pe o politică a balanței de putere, condusă de o diplomație aristocratică. Amploarea distrugerilor și a crimelor din timpul primului război mondial, precum și folosirea fără scrupule a armelor de ucidere în masă (gaz) au determinat regîndirea din temelii a rolului diplomației, dar și a războiului și a cauzelor sale generale. Pe plan politic, valul schimbării modului de gîndire a început cu președintele american Woodrow Wilson, conducătorul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Uniunea Sovietică, deși nu era neapărat o putere revoluționară, se comporta ca o astfel de putere. Într-un mod care amintește mult de Kennan (vezi cap. 4), Kissinger descrie politica externă sovietică ca dînd dovadă de un "oportunism lipsit de scrupule", care putea totuși să se adapteze cerințelor momentului, deoarece ea nu urma vreun plan anume (Kissinger 1982: 51). În fine, Kissinger dorea să fundamenteze politica externă americană pe o analiză lucidă a ordinii interna-ționale, și nu pe cruciadele morale care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Fontaine. Animalele sunt văzute omenește, constituind niște simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid, cotețe de stejar pentru scroafe și godăcei. G. Murnu a revenit, nu totdeauna în chip fericit, dintr-un exagerat scrupul artistic, asupra tălmăcirilor, introducând expresii afară din cale pitorești, ca "dihai", "barosan". Aceste oscilații nu ating totuși valoarea versiunilor sale, capodopere cu putință de atins în alt sens, imposibil însă de întrecut. Capitolul XX TEORIA SPECIFICULUI NAȚIONAL "VIAȚA ROMÎNEASCĂ" Revista
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
disociație. Emil Codrescu, cvadragenar îndrăgostit de mult mai tânăra Adela, e încurcat de mărunte cazuri de conștiință mărite cu lentila și făcute aducătoare de anxietăți, întoarce vorbele femeii pe toate părțile ca de pe o catedră scolastică, zădărnicind prin rațiocinări și scrupule intimitatea, până ce femeia, agasată, pleacă. ALȚI CRITICI La Viața românească făcu multă vreme cronici o femeie foarte instruită, Izabela Sadoveanu-Evan, apoi Octav Botez (1885-1943), autor al unei bune monografii asupra lui A. D. Xenopol ca teoretician al istoriei. SPIRIDON POPESCU Un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și cât de amplificată este lupta aceasta epică, în jurul moștenirii, prin participarea lui Stănică, tip jovial de escroc sentimental, de intermediar interlop și de intrigant pe mai multe fronturi, avocat fără procese și om de afaceri suspecte, arivist aprig, fără scrupule. Colportor de vești imaginare, născocite din interes și din ambiția de a fi informat, măsluitor de situații și profitor de pe urma tuturora, Stănică se așează în galeria profitorilor caragialieni și e plămădit din pasta lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche... Cel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]