2,487 matches
-
aia. Încă duoă mii și trebuia să vin la nunta lu’ fiică-sa... “ rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU WOODSTOȘRțCK|TOR (I): LEFT SCREEN Fiecare generație își creează miturile ei. Cu cât mitul este mai controversat, cu atât puterea lui de seducție și iradiere este mai mare. Timpurile moderne au bulversat raportul dintre om și eroii mitici. Nu mai este adulat sfântul, eroul civilizator, războinicul sau filosoful, ci politicianul, sportivul, actorul, vedeta showbiz. Neschimbat a rămas rolul mulțimii: ea adoră, exultă, aplaudă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
două tipuri de situații: 1) autoritatea instituțională, care este conferită de statutul subiectului ca autoritate de cunoaștere (expert, specialist) sau ca autoritate cu putere de decizie (responsabil al unei organizații), 2) autoritatea personală, fondată pe activitatea de persuadare sau de seducție a subiectului, care se poate suprapune celeilalte autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă sub formă de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot corespunde unor realizări notabile, căci rigiitatea, stereotipia și monotonia tematică și de structură descriptivă constituie atributele genului. Recursul la tehnicile și procedeele literaturii didactice face ca, deși asociată paradigmei romanești, utopia să dispună în mică măsură de mijloacele de seducție specifice romanului: acțiunea, constituent important al speciei, își găsește cu greu loc în discursul utopic, iar conflictul veritabil este, de asemenea, absent; prin urmare, nici personajele nu au forță, consistență, individualitate sau identitate. Se pare, deci, că miza ideologică îngrădește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a doua se prezintă a fi matură din fașă, este de natură patologică, consecventă cu sine, în sensul seducătorului kierkegaardian, cel pentru care seducția este pur act autotelic: „Nu îmi face plăcere, dar o posed din orgoliu; în geamătul ei fericit e atâta candoare, atâta viață, că stau la pândă cu toate simțurile mele să prind cât mai mult din secretele ființei ei ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în analiza comparativă. Partidele oferă un exemplu extrem: în lupta politică occidentală contemporană, se ucide cu ajutorul cuvintelor și pentru a învinge trebuie să convingi. Și cum să convingi dacă nu prin intermediul discursului? Un discurs care are în vedere din ce în ce mai mult seducția și care, în consecință, se adresează tot mai puțin rațiunii. În fața unei asemenea probleme, analistul politic care compară partidele trebuie să se păzească de piedicile limbajului care pornesc, toate, de la ceea ce Bourdieu numea odinioară "iluzia cunoașterii imediate". Statutul structural al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
supus aici unui continuu proces de dezarticulare/ refacere ce constituie resortul ultim al spectacolului literaturii și ficțiunii. Autorul, maestru de joc ironic și omniscient, creează lumi în miniatură pentru amuzamentul savant al unui cititor complice la fel de conștient de tehnicile de seducție prin care mimesis-ul literar, simultan, dezvăluie și ascunde. Intertextual, jocular, mizând pe o nișă "bine temperată" a absurdului creativ, acest roman este proba extremă a libertății autorului în raport cu lumea ficțională. Numele personajului conține întregul potențial narativ, toate genurile literare și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe ecrane, se vedea lipsit de misterul său de drept divin. Iar imaginea sa modernistă, asociată modernismului vătămător al Occidentului, se degrada în mod supărător. Totul se explică, ne spune Ravault, prin puterea rețelelor de "coer-seducție" făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cu adevărat nu erau, după părerea mea, decât scriitorii autohtoni sau cei care proveneau dintr-o mare platformă culturală, cum au fost, de exemplu, splendizii, fermecătorii prozatori sud-americani. (Antiamericanismul conținut În unele romane sud-americane nu fusese, oare, un element de seducție În plus pentru presa culturală și critica vest-germană, Înclinată, cum spuneam, spre o stângă aproape militantă?!...Ă Am și avut, În acest sens, unele discuții destul de aprinse cu anumiți factori literari de acolo, reușind Încă o dată să mă fac antipatic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fântână, simbolul conține Într-un grad Înalt expresiv și revolta contra implacabilului, neacceptarea fatalității, de oriunde și sub orice formă s-ar arăta?! Oare... nu cumva și azi, la Începutul mileniului trei, ne abate Încă o dată acel fior și acea seducție fatalistă, Înscrisă În oasele tradiției noastre de slavi și, mai ales, de acei greci, care, cum spune Drăghicescu, ne-au otrăvit și Înmuiat voința și mândrele reflexe latine, câte rămăseseră intacte după o mie de ani de măturare a atâtor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne arăta acea „ieșire” necesară, posibilă, pentru a „revedea stelele speranței umane”, cu atât mai mult cu cât arta acestor mari maeștri, ca și a altor câțiva este una extrem de convingătoare, de „fascinantă” În paradoxalitatea ei și, mai ales, În seducția ei spre negativitate, spre augmentarea unor trăsături frecvente umane, care, În absența autorității religioase sau morale, ne Îndeamnă a minimaliza existența, a-i conferi o turnură mizerabilistă sau absurdă. Existența văzută la nivelul mediocrității etice și intelectuale mai ales, existența
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de a-i separa pe „simplii și pașnicii” informatori de reala molimă care erau provocatorii, inși periculoși, Într’ adevăr; și nazismul, și comunismul, În faza lor finală, mai ales, s-au sprijinit binișor pe aceștia. (În romanul meu Pândă și seducție, scris la Stockholm În vara lui ’76 și care a zăcut ascuns În sertarele mele vreo cincisprezece ani, am subliniat clara, sensibila diferență Între cele două prototipuri: informatorul, o specie veche, cunoscută și de imperiile antice și provocatorul, o invenție
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iar discursul câștigă în persuasiune. Așa cum era de așteptat de la un autor care a realizat pagini performante despre stilistica eminesciană, acesta face observații pertinente legate de ritm, rimă obsesivă, repetiție obsesivă și diferență, metaforă și muzica bacoviană, explicând mecanismul de seducție al textului, anulând câteva prejudecăți, locuri comune, adevăruri trunchiate ce nu-și mai găsesc locul în stadiul de acum al exegezei. Spre deosebire de alți cercetători, crede că repetițiile care abundă în texte nu au intenția muzical-simbolistă, cât, mai degrabă, reflectă structura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Apelul la figurile de stil ale repetiției capabile să genereze combinații lexicale și gramaticale, cu o structură în care efectul este atent urmărit și amplificat de construcțiile sintactice și de nuanțările semantice, produce "fragmente" memorabile, cu o excepțională capacitate de seducție estetică și, mai ales, de convingere. lată, în acest sens, un "fragment" de teorie estetică susținut de o repetiție lexicală în care ni se vorbește despre condiția specială a creatorului artist. Este de observat aici modul cum prin repetarea cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
melodia ideilor/ reflecțiilor sale, semn că aspiră spre obiectivitate. O face conștient, pe de o parte, că trebuie să fie "nedrept cu una din fețe (altminteri nu s-ar "aprinde"; s-ar anula) și, pe de alta, că există o seducție a oricărei diade, care ascunde Adevărul triadei. În centrul fierbinte al acestei construcții permanent deconstruite de spiritul fractal al autorului ei pare să stea misterioasa categorie a neutralității (neutralismului). Conexă cu poezia ca un posibil al treilea sistem de semnalizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, propriu-zis, a transcende toate nivelurile de realitate, realizând unitatea deschisă a lumilor..." (p. 254). Libertatea de a alege se asociază necondiționat refuzului poetului de a se închide într-o realitate sau alta, refuzului de a fi captiv, indiferent de seducție și determinare. Multe lucruri sunt de admirat la această carte: construcția atentă și echilibrată, în așa fel încât fiecare capitol se sprijină pe precedentul și-l pregătește pe următorul, stăpânirea autoritară a unei informații impresionante, anvergura demonstrației, argumentația atentă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vreunui factor exterior"), filosofia Zen și până la dezlegarea Codului lui Da Vinci, a cărui ideologie este demontată punct cu punct de către un specialist în istoria bisericii creștine (Bart D. Erhman), autorul cărții se mișcă foarte abil printre acestea, iar armele seducției sale sunt, de cele mai multe ori, argumente bine cumpănite. În final, se face o pledoarie pentru transdisciplinaritate, aceasta fiind ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Cartea se încheie, într-un fel, cu trimiterea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timpului, s-au aflat în conflict cu intenția poetică a autorului. Lucrarea de față este în același timp o dovadă a faptului că lirica barbiană, în ciuda nenumăratelor studii critice, oferă direcții inepuizabile de interpretare, demonstrându-și prin aceasta puterea de seducție. Dar și mai important rămâne faptul că, dincolo de toate acestea, criticul se întâlnește cu poetul într-un act creator din care se ivește, pură și nealterată, Poezia. "Bucovina literară", nr. 12, decembrie 2011 Ion PACHIA-TATOMIRESCU Parnasianism hermetic, "ermetism canonic", "barbianism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toiag și la costum, puțin mai ai pînă la biserică, lemne de foc trei căruțe cu inimă lungă, țiganul pe hățuri cu pieptar negru, mîneci albe, timpi ținuți pe vorbe schimbate cîte una, shi nhe înhîlhnim înh Burdhuhenhi, limită cu seducția fonfăielii, halta Bănești cîmpuri ondulate, Verești fier ruginit pe cer rambleul de Leorda, personalul Verești Botoșani n-a plecat, plugul locomotivei brăzdar în iarbă, traversele în penumbră, capricii să-ți inventezi receptori cînd ești soare, rozul din tencuială schimbă soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1999, p. 5). La fel cum ideologia naționalistă promova ideea eternității naționale românești (i.e., teza platoniciană a națiunii române trans-istorice, eterne și imuabile), în același chip noua paradigmă difuzează ideea destinului istoric european al românilor. Dacă naționalismul se lăsa pradă seducției exercitate de ideea totalizantă a unității, europenismul introduce același tip de distorsiuni, lăsând impresia că românii au fost dintotdeauna europeni. Și nu doar geografic. "Aflați etnic (prin latinitatea lor) și religios (prin credința lor creștină) în Europa, românii au avut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
haremul roia în jurul său, cu o lipsă de caracter revoltătoare, cocoșul înghițea nada și profita nerușinat apoi de o prostuță de găină. Toți spun că totul se întîmplă cu acceptul găinii și că chestia cu rîma face parte din tehnica seducției. S-ar putea ca lucrurile să stea așa, dar este mai greu de acceptat că la mijloc nu-i și o mare măgărie. Rodica, fata lui Mitroi trecuse de puțin de șaisprezece anișori. Primăvara o moleșise nu se știe cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
femeia care să ne coboare, nu vom găsi și una care să ne ridice? De ce n-am încerca să cultivăm, măcar un sezon, virtuțile feminită ții? O voce mai scăzută, o umoare mai răbdătoare, o minimală preocupare pentru flirt și seducție. Am avea multe de învățat de la partenerele noastre: cum se valorifică un compromis, cum se profită dulce de pe urma unui conflict consumat, cum se fentează galeș încăpățânarea adversarului, cum se tace, cum se vorbește în dodii, cum se înjură cu zâmbetul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
curioși au circumcis un șobolan; urmarea? Odată cu feromonii, s’a zis cu norocul lui În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. În loc de generalizare, pun puncte, puncte. Aș Îndrăzni să sar mai departe Întru subtilitatea mijloacelor de seducție, sugerând participarea biocâmpului, În special al aceluia uman, cu caracteristici deosebit de variate și În populație și În timp. Seducția poate avea și alte scopuri, iar atunci devine nu doar interspecifică, dar se manifestă chiar Între regnuri diferite. Iar aici, campioane
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de el ca dracu’ de tămâie. În loc de generalizare, pun puncte, puncte. Aș Îndrăzni să sar mai departe Întru subtilitatea mijloacelor de seducție, sugerând participarea biocâmpului, În special al aceluia uman, cu caracteristici deosebit de variate și În populație și În timp. Seducția poate avea și alte scopuri, iar atunci devine nu doar interspecifică, dar se manifestă chiar Între regnuri diferite. Iar aici, campioane sunt nemișcatele plante. Pentru a realiza polenizarea, marea lor majoritate seduc insectele - deja sensibile la mirosuri - prin parfum sau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și pe noi, spre a o Îngriji... Și toate acestea ca o servitute a nemișcatei plante, căreia culoarea, parfumul și nectarul nu-i folosesc; iar servitutea continuă Într’un fruct colorat, parfumat și dulce, care seduce un cărăuș al seminței. Seducție Între regnuri...; adică acela vegetal seducând animalul, inferiorul pe superior. Mă abțin Însă să generalizez când e vorba de unul singur... Desenul de pe grăunciorul de polen e caracteristic speciei. De ce? Tot ipotetic, imitând animalele, care se recunosc prin „geometrie“; căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]