2,506 matches
-
pericolul de a ceda ispitei. Este posibil ca cel ce visează să se simtă în același timp atras de ceva sau de cineva, simțind într-o oarecare măsură riscul la care este expus. Visul pune accentul pe neîncrederea resimțită cu privire la seducția exercitată de o persoană, un obiect sau o idee. Dumnezeu Aluzia la divin, sub forma unor personaje religioase, îngeri, reprezentări de zeități, dă o semnificație spirituală visului. Indiferent dacă este sau nu credincios, subiectul aspiră să se înalțe, să se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
E. Browder Departe de a fi o varietate ezoterică a metafizicii, matematica pură a avut și va continua să aibă o interacțiune puternică și conectată în mod natural cu științele. Titlurile date prelegerilor și articolelor sunt destinate pentru reclamă sau seducție. Acestea ar trebui fie să dea o aură strălucitoare subiectului, prin identificarea lui cu ceva ce este deja atractiv pentru publicul potențial, fie să se folosească de ideile preconcepute ale audienței pentru a o predispune să accepte un anumit punct
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
psihologică și socială în medii amestecate, explorată dintr-un unghi inedit - deoarece nu e vorba nici de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan (1981) și Pândă și seducție (publicat în 1991, dar scris în 1976) se vădesc, în cele din urmă, a fi întruchipări ale aceleiași obsesii privind relația individului cu sine și cu lumea. Perspectiva de abordare este a mitului modern al seducătorului; cele două cărți sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt deseori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt deseori reversibile, câte un personaj putând fi, simultan sau succesiv, seducător și sedus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
cititorul pe lângă ei) cu mai nimic. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Francisca, București, 1965; În absența stăpânilor, București, 1966; Animale bolnave, București, 1968; Îngerul de ghips, București, 1973; Bunavestire, Iași, 1977; Don Juan, București, 1981; Drumul la zid, București, 1984; Pândă și seducție, București, 1991; Elegii parisiene, Cluj-Napoca, 1991; Amfitrion, vol. I: Demonii mărunți, vol. II: Procuratorii, vol. III: Alberta, București, 1994; Confesiuni violente. Dialoguri cu Constantin Iftimie, București, 1994; O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban, îngr. Ovidiu Pecican, București, 1994; Spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
în care Pariziana a cucerit pe cineva, la fel ca Don Juan, plictisita, își abandonează victima sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qui ne șont que de Paris" [p.84]. Analizând portretele Parizienelor celebre prin frumusețea lor, L.Chevalier [p.387] se arătă surprins de absență urmelor concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor ascunse, forța seducției și promisiune, mister și perfidie, dorința de răzbunare, spirit și inteligența (de regulă) sau vid (mai rar), folosirea drogurilor la modă etc.105. Portretele schițează un profil, bazat doar pe detalii semnificative 106, care mai mult sugerează ideea de frumusețe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vine dintr-o relație cu publicul, dar ține și de o pregătire anterioară. Pariziana este un promotor în comedia urbană, care se lansează în toate variantele acestui gen: comedia mondenă 195, comedia cotidiană, comedia căsătoriei 196, comedia sentimentelor 197, comedia seducției etc. Toate aceste elemente sunt sugestive pentru ceea ce se poate caracteriza că impresionantă teatralitate a femeii pariziene. 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise Cultură secolelor antecedente favorizează prioritatea puterii, independenței și ambiției, valori ce se răsfrâng și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
experte în intrigi, ele știu că un zâmbet bine plasat valorează mai mult decat talentul său virtutea. Farmecul Parizienei învinge toate obstacolele. Clorinde Balbi și Madeleine Forestier sunt maestre adevărate ale intrigilor politice de culise. Armele lor sunt șiretenia și seducția. Stăpânindu-și plăcerile, Madeleine Forestier se folosește de farmecul ei doar pentru a-și atinge scopurile ziaristice și politice. Spre deosebire de nuvelele lui Maupassant despre funcționarii de la ministere, în care medaliile soților sunt datorate adulterului feminin, Madeleine Forestier este un personaj
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
une originalité de haut goût. Îl tenait à ne pas modifier son opinion sur leș femmes" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180]. Este semnificativă legătură pe care ministrul Eugène Rougon o face între puterea oficială și cea neoficială a seducției feminine 210. El își propulsează frumoasă soție pentru a putea trece speculațiile sale prin legislativ. În românul francez stratagema este clasică 211. Pariziana este, de multe ori, un element hotărâtor de declanșare și/sau motorul acțiunii, punând condiții sau oferind
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
multe acțiuni, fiecare cu modul său constitutiv. Ciocnirea dintre traiectoria individuală a pasiunii și mecanismul social naște personaje de consistentă dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului de vedere asupra libertinajului, seducției, căsătoriei, divorțului, schimbări la nivel de societate, ce țin de libertatea individului. 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate Ceea ce contează la Paris este de a fi omniprezent la marile recepții și la micile evenimente 243. Balurile, expozițiile, spectacolele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că sacerdoțiu s-a sfârșit 294. Femeia pariziana trăiește mai mult prin decât pentru dragoste. Existența să confortabilă este adesea teribil de monotona, incitând-o la lovituri de pasiuni clandestine, utilizând armele în puterea să, mai cu seamă cele ale seducției. Pariziana este femeia care nu mai resimte dragostea că o pasiune profundă și distrugătoare, ci că sentiment frivol și teatralizat. Descurajat de indiferență iubitei, Mariolle se întreabă dacă mai există femei capabile să iubească 295. Această indiferență sentimentală face parte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
femei capabile să iubească 295. Această indiferență sentimentală face parte din farmecul modern 296. Iubirea pentru Pariziana se transformă într-o luptă a ambițiilor, ca în concepția modernă. Seducătoare cu renume, Pariziana face ravagii în lumea bărbaților, care devin prizonierii seducției sale297. Soarta bărbatului este de a rămâne servitorul nenumăratelor sale capricii 298. Alegerea iubitului este prioritatea Parizienei: "En tous cas, je vous préviens que, moi, je suiș incapable de m'éprendre vraiment de n'importe qui..." [Maupassant, Notre coeur, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Duroy de a fi cucerit ușor o Pariziana adevărată: "Îl en tenait une, enfin, une femme mariée! une femme du monde! du vrai monde! du monde parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o armă de seducție. Între 1880 și 1890 modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată și sofisticată pentru o siluetă mai naturală, care nu mai este sculptata de haină, ci haină este ajustata la corp. Cu cât mai mult se democratizează haină, cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fois, de quitter le deuil. Elle portait une robe grise, garnie de nœuds mauves" [Zola, Une page d'amour, p.78]. Îmbrăcămintea este un cod complex: formă, culoarea 398, dimensiunile, ornamentele coafurii, pălăriei sau rochiei sunt semne ale modei. Accesoriile seducției Parizienei constituie capitole care nu sunt neglijate în descrierile de epocă și cele românești: "Nous ne craignons pas d'exagérer en disant que toutes leș femmes avaient des diamants, excepté deux ou trois, peut-être, qui sembleraient n'en avoir pas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului etc. Constatăm prin această un impact al lucrării prin faptul, că investigația ne întoarce cu fața spre noi înșine. Din perspectiva deschiderii de noi orizonturi cercetarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capitolelor: Martin Heidegger, Hannah Arendt și Karl Jaspers; Carl Schmitt; Walter Benjamin; Alexandre Kojève; Michel Foucault; Jacques Derrida. În mod ideal, cititorul fiecăruia dintre densele capitole ar trebui să aibă pe masă și cărțile de la care pornește Lilla. Eseul final, „Seducția Siracuzei”, este o reflecție generală, în care se distinge poate cel mai bine tonul straussian al lui Mark Lilla. Alte figuri tutelare sunt Daniel Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe cea dintîi. Complexitatea obiectului este reliefată prin stabilirea a trei dimensiuni ale comunicării politice: dimensiunea pragmatică, dimensiunea simbolică și dimensiunea structurală. Pragmatica se referă la studiul practicilor reale de comunicare, practici dintre care cele mai frecvente sînt persuasiunea, convingerea, seducția, informarea, negocierea, dominarea și care presupun/construiesc anumite tipuri de interacțiuni, de relații sociale. Cîmpul social și, implicit, cel politic este polarizat între relațiile de cooperare și cele de conflict, primele subsumînd practici ale comunicării politice din proximitatea manipulării, iar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se referă, mai întîi, la "relația care îl unește pe emițător de receptor și care este mediatizată de comunicare"4. Astfel, este sugerată utilizarea comunicării politice pentru a interacționa conform unor modalități variabile, cum ar fi, printre altele, persuasiunea, convingerea, seducția, informarea, comandarea, negocierea, dominarea. Nu sînt implicate conținutul mesajului, nici structura unui sistem de comunicare, ci, mai degrabă, forma relației sociale care se stabilește prin comunicare. Din perspectivă practică, comunicarea poate fi concepută ca o reprezentare a politicului, definit ca
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Ceaușescu personal va rămâne în bună măsură prizonierul acestei expresii bolovănoase de tradiție stalinistă, semn al unei culturi precare și al unei opacități față de noțiunile abstracte, pe care se spune că le ura de-a dreptul. Dar politica lui de seducție a intelectualilor din primii ani va provoca imediat constituirea unor noi tipuri de discurs, mai aproape de limba vorbită, pe de-o parte, și de limbajul academic, pe de alta, exprimând astfel accesul la expresia publică al unor noi generații care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aproape fățiș nu are nici el cum să-i asigure supraviețuirea politică după 2014. De aceea, e foarte probabil că și președintele, și apropiații lui, vor acționa pentru a asigura cu orice preț perpetuarea la putere a camarilei prezidențiale. Timpul seducției a trecut de mult, și duritatea confruntărilor care pot fi anticipate încă de pe acum crează riscuri importante pentru însuși viitorul democratic al României. . CATHERINE ȘI ZOE C.D.: Zoe, afirmați și vă urmez în această analiză și estimare a situației politice
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe cititor să participe afectiv la viața, fenomenul descris etc.; - își propune o anumită schemă artistică (pe care o reușește mai mult sau mai puțin); refuză realitatea empirică, în numele unui vis personal pe care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea la biografie poate explica numeroase aluzii (sau chiar cuvinte) din opera scriitorului; - ajută
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]