2,120 matches
-
Hjelmslev, limba ordonează lucrurile proiectând asupra lor o ordine care îi este proprie și care se poate descrie anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și forma expresiei și este caracterizată de faptul că o substituție într-un plan cere una și aceeași schimbare și în planul opus. Și, fie că alegem perspectiva funcției-semn, 34 fie că o alegem pe aceea a sistemului, adică a semioticii respective, substanța, fie din planul expresiei, fie din planul conținutului, rămâne substanță și pentru o altă formă din planul expresiei sau conținutului altui sistem de semnificare. Formalizată și, deci, mai clară; această aserțiune arată astfel: fie E planul expresiei, C
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rămâne substanță și pentru o altă formă din planul expresiei sau conținutului altui sistem de semnificare. Formalizată și, deci, mai clară; această aserțiune arată astfel: fie E planul expresiei, C planul conținutului, R relația dintre ele; sistemnul de semnificare sau semiotica, cum spune Hjelmslev, se scrie astfel: ERC. Cele două cazuri pot fi scrise astfel: dacă substanța din planul conținututui unui sistem devine substanță pentru forma din planul expresiei altui sistem avem: (ERC)RC, adică o semiotică conotativă, un sistem de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemnul de semnificare sau semiotica, cum spune Hjelmslev, se scrie astfel: ERC. Cele două cazuri pot fi scrise astfel: dacă substanța din planul conținututui unui sistem devine substanță pentru forma din planul expresiei altui sistem avem: (ERC)RC, adică o semiotică conotativă, un sistem de semnificare al cărui plan de expresie este el însuși constituit dintr-un sistem de semnificare. Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
expresie este el însuși constituit dintr-un sistem de semnificare. Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia semnele lingvistice pe legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia semnele lingvistice pe legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda "reală", ci Moda scrisă, adică veșmântul feminin așa cum apare descris în jurnalele de modă. Metoda este prin urmare semiologică și nu semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face posibilă cercetarea semiologică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de plecare dat, ale coerenței semnificative și figurativului. Evidențiată cu mai mult sau mai puțin formalism, structura se prezintă mereu ca un grup de relații între elementele respectivului sistem semnificam
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru hermeneutică, limba nu e prezentă niciodată singură; există mereu un dublu ce se suprapune mai mult sau mai puțin exact peste limbă: gândirea. Doar prin ambele instanțe (gînd și rostire) se poate realiza înțelegerea. Consecința este că hermeneutica, în raport cu semiotica, este o disciplină mai slabă. Disciplinele "tari" sunt cele cu un singur principiu, monadice și monarhice. Corolarul este că disciplinele slabe, cum este și hermeneutica, sunt "democratice". Din presupoziția că limba este izomorfă cu gândirea (gîndirea și realitatea sunt izomorfe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
universală, cu cât semnificația lui acoperă sau subsumează alte adevăruri (semnificații). Hermeneutica existențială (filosofică) așează înțelegerea înainte de interpretare. înțelegerea este relația noastră cu Ființa, înțelegerea implică Ființa, și abia de aici urmează interpretarea. Contrafigura în această etapă o face semiologia (semiotica). 12. Etapa filologico-retorică a hermeneuticii Contextul general al hermeneuticii filologico-retorice este contextul primei tematizări din istoria filosofiei occidentale. Semnul este lucru printre lucruri, are atât demnitate, cât și densitate ontologică. în acest context, problema care se pune este aceea a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau a limbii când tema nu era formulată până în ultimele sale concluzii. Dar ne întoarcem totodată și într-o altă variantă a formulării acestei tematizări. Pentru că diferența dintre structuralismul francez și filosofia heideggeriană a Ființei este diferența dintre semiologie (sau semiotică) și hermeneutică 110 în conceperea limbii. Semiologia structuralistă, cu toate implicațiile ei filosofice sau teoretice, este rezultatul considerării stricte a limbii din perspectiva unică a funcției de comunicare. Putem spune fără să greșim că semiologia structuralistă este o semiologie a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Seuil, Paris, 1976 5. Codoban, Aurel, Structura semiologică a structuralismului. Critica unei semiologii pure și practice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 6. Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean Mărie, Noul dicționar al științelor limbajului, Editura Babei, București, 1996 7. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 8. Eco, Umberto, Les limites de l'interpretation, Bernard Grasset, Paris, 1992 9. Francastel, Pierre, Art et technique au XIXe et XXe siecles, Les Editions du Minuit, Paris, 1956 10. Francastel, Pierre, Figura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1978 19. Mauro, Tullio de, Introducere în semantică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978 20. Miege, Bernard, Gândirea comunicațională, Ed. Cartea Românească, București, 1998 21. Mounin, Georges, Introduction ă la semiologie, Les Editions de Minuit, Paris, 1970 22. Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotică, Societate, Cultură, Institutul European, Iași, 1999 23. Todorov, Tvetan, Teorii ale simbolului, Ed. Univers, București, 1983 24. Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique generale, Payot, Paris, 1969 25. ***, Semnificație și comunicare în lumea contemporană, Editura Politică, București, 1985 26. Wahl
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
întreaga realitate, conceptul de comunicare își pierde conținutul și devine inutilizabil. Pe de altă parte, nu vom reduce comunicarea (nici chiar comunicarea umană) la un schimb verbal de gânduri sau idei, și vom atribui conceptului de comunicare accepțiunea de interacțiune semiotică. Putem spune, că lumea se dezvăluie prin limbajul care o numește. Unul dinte cele mai semnificative daruri oferite omenirii, precum și una dintre trăsăturile ei cele mai specifice este capacitatea de a poseda și oferi cuvinte. Responsabilitatea folosirii cuvintelor în comunicare
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
primește mesajul, deși implicit se face apel și la aceștia (Abric, Chiru), alții o definesc din punct de vedere a informației primită prin activitatea de comunicare și utilizată cu un scop (Ruben) în timp ce ultimele definiții (Eco, Stănciulescu) presupun o situație semiotică (de comunicare), ce utilizează semnul ca dualitate a unui semnal semnificant și a unui conținut semnificat. Dintre multitudinea de definiții oferite de literatura de specialitate, optăm pentru cea pe care o îngăduie metodologia semiotică, potrivit căreia comunicarea verbală reprezintă o
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
definiții (Eco, Stănciulescu) presupun o situație semiotică (de comunicare), ce utilizează semnul ca dualitate a unui semnal semnificant și a unui conținut semnificat. Dintre multitudinea de definiții oferite de literatura de specialitate, optăm pentru cea pe care o îngăduie metodologia semiotică, potrivit căreia comunicarea verbală reprezintă o semioză care corelează relația dintre un emitent și un receptor în virtutea unui mesaj transmis într un anumit context, prin intermediul unui canal, vizând un anumit scop. 1.2 Comunicare și semiologie Comunicare, indice, semnal, mesaj
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
bogat, fie în chip mai sărac.” În concluzie comunicarea cu Dumnezeu se realizează atunci când suntem capabili să-L recunoaștem pe Dumnezeu în frumusețea și măreția creației Sale și să trăim în sufletele noastre sfințenia și sacralitatea lui Dumnezeu. CAPITOLUL IV SEMIOTICA LIMBUJULUI NONSTANDARD RITUL ȘI MITULLIMBAJE SEMIOTICE Întreaga manifestare ne vorbește prin semne. Întâlnim semne la tot pasul, semne care ne dezvăluie mistere ale comunicării nonstandard. De aceea este foarte important să conștientizăm acest mod tainic de comunicare și să-l
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
În concluzie comunicarea cu Dumnezeu se realizează atunci când suntem capabili să-L recunoaștem pe Dumnezeu în frumusețea și măreția creației Sale și să trăim în sufletele noastre sfințenia și sacralitatea lui Dumnezeu. CAPITOLUL IV SEMIOTICA LIMBUJULUI NONSTANDARD RITUL ȘI MITULLIMBAJE SEMIOTICE Întreaga manifestare ne vorbește prin semne. Întâlnim semne la tot pasul, semne care ne dezvăluie mistere ale comunicării nonstandard. De aceea este foarte important să conștientizăm acest mod tainic de comunicare și să-l descifrăm. În dicționarele de uz comun
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
din totalul mesajelor aproximativ 7% sunt verbale, 38% vocale (tonalitatea vocii etc.) iar 55% sunt mesaje nonverbale. Noi comunicăm în permanență cu Dumnezeu, cu forțe invizibile chiar dacă nu suntem conștienți de aceasta. Am ales ca subiect al acestui capitol interferențele semiotice în dialectica ritului și mitului, aplicând metodologia semiotică. Din punct de vedere etimologic, conceptul de rit / ritual are originea în latinescul ritus (obicei, datină, ceremonie). Dacă căutăm la originea acestuia, în limba sanscrită descoperim conceptul de rita (rta) purtând semnificația
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
vocale (tonalitatea vocii etc.) iar 55% sunt mesaje nonverbale. Noi comunicăm în permanență cu Dumnezeu, cu forțe invizibile chiar dacă nu suntem conștienți de aceasta. Am ales ca subiect al acestui capitol interferențele semiotice în dialectica ritului și mitului, aplicând metodologia semiotică. Din punct de vedere etimologic, conceptul de rit / ritual are originea în latinescul ritus (obicei, datină, ceremonie). Dacă căutăm la originea acestuia, în limba sanscrită descoperim conceptul de rita (rta) purtând semnificația de ordine cosmică. Rta apare ca un reflex
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de dezordine se poate restabili într-o stare de ordine, act care conduce la conservarea și la apărarea temeiurilor existenței universului, omului, moralei, mecanismelor constatate ale mișcării universale a naturii (soarele, ploaia, plantele, oamenii)”. 4.1 Analiza structurală a nivelurilor semiotice ale discursului mitico-ritualic 4.1.1 Niveluri semiotice ale discursului mitico-ritualic Geneza discursului cosmogonic se desfășoară sub semnul relației dintre sistemul semiotic al ritului și cel al mitului. Această relație rafinează simbolic dialectica dintre limbajul nonverbal și cel verbal, pe
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de ordine, act care conduce la conservarea și la apărarea temeiurilor existenței universului, omului, moralei, mecanismelor constatate ale mișcării universale a naturii (soarele, ploaia, plantele, oamenii)”. 4.1 Analiza structurală a nivelurilor semiotice ale discursului mitico-ritualic 4.1.1 Niveluri semiotice ale discursului mitico-ritualic Geneza discursului cosmogonic se desfășoară sub semnul relației dintre sistemul semiotic al ritului și cel al mitului. Această relație rafinează simbolic dialectica dintre limbajul nonverbal și cel verbal, pe de altă parte. Studiul limbajului din perspectiva genezei
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sale este, esențial pentru înțelegerea formelor de comunicare culturală (mitico-ritualice, în primul rând). Dacă în etapa preverbală codul figurativ generează comportamentul ritualic, în etapa verbală modalitatea ritualică devine sursa unor termeni ce desemnează imagini-simboluri utile comunicării interumane. Corespondența dintre codurile semiotice nonverbale și verbale, pe de o parte, dintre manifestările ritualice și cele mitice, pe de altă parte, este similară aceleia dintre întreg și parte, general și particular, dintre instrumentul potențial (competență comunicativă, nonverbală sau verbală) și utilizarea lui reală (performanță
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
simbolice cu valoare comunicațional-informațională. Definind o situație de comunicare (semioză), demersul mitico-ritualic se caracterizează prin structura duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]