48,599 matches
-
religioasă și explicația naturalist științifică Între credință și știință”. În lucrarea sa Introducere În filosofie (1892), filosofia este apreciată drept „Încercarea mereu repetată de a ajunge la un tot de reprezentări și idei despre Înfăptuirea și coordonarea, despre sensul și semnificația tuturor lucrurilor”. Filosoful german adaugă argumentarea că, deși la origine filosofia reprezintă o „cunoaștere științifică a lumii, În evoluția ei din perioada modernă, ea urmărește să Împace concepția religioasă despre lume, cu explicarea științifică a naturii”. Paulsen făcea observația pertinentă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și nu reușim să o eliminăm, În timp ce ea conține drama eternă și ireductibilă a existenței noastre. Găsim astfel subiectul plasat În fața problemei practice sau etice (quid agendum), problemă care, raportată la obiect, ar putea părea În mod evident dezgolită de semnificație, În orice moment subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă acest comportament ar putea fi, negativ definit, drept o abținere. Și, cum depinde În mod incontestabil de subiectul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
bine să fie evidențiat: obligația subiectului de a recunoaște subiectivitatea celuilalt. Această obligație constituie o necesitate deontologică, deoarece numai În funcție de această condiție devine posibilă surmontarea individualității empirice pentru ascensiunea la universalitate, element care este, de altfel, fundamentul Eticii. Lăsăm deoparte semnificația teoretică a atitudinii În cauză a conștiinței, lucru care Împrumută din caracterul unei veritabile categorii, În virtutea atitudinii În temă, subiectul atribuie altcuiva, În afară de el, propria sa calitate de subiect și se plasează astfel, el Însuși În raport cu acel altcineva, În situație
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aceste maniere o putem desemna drept Morala, iar pe cea de-a doua Dreptul. Insistăm aici pe apelativul comun, sau măcar cel mai răspândit și remarcăm, totodată, că numai datorită folosinței lui, termenul de Morală Îmbracă În acest caz o semnificație mai restrânsă decât aceea a Eticii, deși din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
comun, sau măcar cel mai răspândit și remarcăm, totodată, că numai datorită folosinței lui, termenul de Morală Îmbracă În acest caz o semnificație mai restrânsă decât aceea a Eticii, deși din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că prima prescrie subiectului obligația de a urmări un comportament determinat, precum și abținerea de la un comportament contrar. Dimpotrivă, a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În toate relațiile vieții este infinit variat, Însă Îi prescriu și calea unică prin care soluția „morală” și justă este posibilă, nelăsându-l să aleagă o cale În mod arbitrar. Dreptul și obiceiul, așadar, Își au o importanță teleologică deosebită. Semnificația faptelor date se Înfățișează unei filosofii morale social teleologice. Obiceiul și dreptul aduc și impun În societate o serie de norme generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul unor formațiuni
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întreg curent de gândire În știința contemporană, cu repercursiuni de o deosebită Însemnătate pentru știința dreptului. Orice realitate juridică se reduce la un complex de obligațiuni corelative cu anume drepturi subiective. Oare ideea unor asemenea obligațiuni nu are nici o altă semnificație decât aceeea că ele sunt produsele În noi ale unei evoluții sociale de fapt? Spre a Înțelege dreptul nu numai ca o așezare trecătoare a unor forțe sociale oarbe, dar ca un obiect de știință independentă, este necesar a se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
confirmarea pozitivă. În nici un moment din activitatea sa Statul nu poate uita această «rațiune de a fi» fundamentală care reprezintă totodată și principiul său și scopul său, aceste cuvinte fiind Înțelese, nu Într-un sens empiric sau cronologic, ci În semnificația filosofică ce le este proprie”. Giorgio del Vecchio subliniază faptul că numai acceptând strict, ferm, aceste concepte, se poate pătrunde, și Înțelege, Înțelesul propriu, adevărat, al „teoriei seculare a Contractului social”, cel mai adesea inexact conceput și exprimat de Înșiși
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu se poate vorbi de existența unei determinări logice și riguroase a conceptului de Stat, În universalitatea sa. O primă cercetare sistematică și riguroasă găsim la Nicolo Machiavelli, unul dintre fondatorii științei politice moderne. La acesta aflăm cuvântul ”Stat” cu semnificația de până astăzi. Problema, simplu formulată, este: dacă a existat Întotdeauna Între oameni o organizare politică, și dacă orice organizare politică este un Stat? Filosoful distinge, aici, două poziții diferite: 1. Una care susține că Statul s-a format la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o lume calmă, dar plină de forme, de culori mirifice. Gândurile își pierdură coeziunea, topindu-se printre aceste contururi și culori. Pluteam printre unde ce mă acopereau de mângâieri vaporoase. Îmi auzeam inima bătând, percepeam pulsațiile arterelor. Totul căpătase o semnificație profundă și îmi crea o imensă plăcere. Aspiram din tot sufletul să mă abandonez somnului uitării. Și dacă această uitare ar fi devenit nesfârșită, dacă ochii mei, închizându-se, ar fi putut să se scufunde, încet, dincolo de somn, în neantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nări, ochi întunecoși, turcmeni, voluptuoși, dinți strălucitori, dansa cu gesturi lente și ritmice, în sunet de sitar, tamburină, lăută, cimbal și trompetă. Muzica blândă și monotonă pe care o executau bărbații goi, cu turbane pe cap. Muzică plină de o semnificație profundă, în care se regăseau toate secretele magiei, superstițiilor, viciilor și suferințelor popoarelor Indiei. Pe parcursul mișcărilor sale armonioase și al chemărilor senzuale, al gesturilor hieratice, baiadera se desfăcea ca o petală de trandafir. Fremăta pe toata lungimea umerilor și brațelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o rugă pe baiaderă să mai danseze o dată în fața lui, să imagineze dansul sacru al templului. Ea consimți și dansă în sunetul flautului îmblânzitorului de șerpi, la lumina torței. Mișcările pe care le făcea mama erau armonioase, încărcate de o semnificație profundă; aluneca și se răsucea ca o cobră. După ce s-a terminat dansul, tata și unchiul au fost împinși în celula în care i se dăduse drumul reptilei. În locul strigătului așteptat, se auzi o lamentație întreruptă de înfricoșătoare hohote de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
are valoare - doi ani și patru luni de când camera asta era cavoul vieții și gândurilor mele. Neliniștea, tumultul, spectacolele oferite de existența acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în detaliu. Și noaptea, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mea nu erau cele din visurile obișnuite: nu mai eram victima somnului. Cu calm și în liniște, le analizam, le comparam. Mi se părea atunci că eu eram necunoscut de mine însumi. Lumea, așa cum mi-o reprezentasem înainte, își pierdea semnificația și vigoarea și, în locul ei, domnea obscuritatea nopții - nu mă învățase nimeni să privesc noaptea și să o iubesc. Nu știu dacă, în astfel de momente, brațele mă mai ascultau sau nu. Credeam că, dacă mi-aș fi lăsat mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nimeni op țiunea, fiind vorba de marele Mugur... Și opinia-mi de demodat e că decît Psihozele sexuale..., mai bine un bulevard : măcar ultimul e decent... Dintr-un articol de oenologie aflu, surprins oarecum, că termenul CABARET a avut altă semnificație, acum două-trei secole : el desemna o cameră mică, În care băutorii gustau vinul În picioare. Ca să vezi! E adevărat, pe vremea adolescenței, cînd mergeam la Grădina Boema să-i văd pe Stela și Arșinel (care erau și ei, cam la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
domnule director. Vorbește gura fără tine - făcu Finica, apoi se ntoarse către mine-Domnule Gerard, la noi e ca în paradis. Știai? Nu mai ai nevoie nici să mesteci bucătura în gură. Zău așa. Își privi din nou, soțul cu dublă semnificație și adăugă: Știi, Bogdane, că nu-mi place când ești fălos. E-he! Ce să-i faci! Paharele de vin își spun și acuma cuvântul... Pe dracu! - se ofensă pictorul-Ce are sula cu prefectura și coada vacii cu ștampila Primăriei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a ne pune ordine în viață, nu mai vedem lucrurile cu adevărat frumoase care ne înconjoară, nu mai auzim sunetul interior al muzicii de calitate. Când ne oprim din fuga zilnică spre nicăieri și începem să gustăm plăcerile existenței tihnite, semnificațiile se distribuie altfel, estetica implicită a relațiilor umane profunde capătă o forță nebănuită, devine o împăcare cu lumea și cu propriile vise. Nu mai poate fi evitată nevoia de contemplare și instituire a sensurilor pentru noi înșine, prea des niște
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
citească și să scrie au puterea de a se depăși pe ei însiși, de a multiplica în mod creator modurile lor de existență, au puterea să facă în așa fel încât viața lor să fie interesantă, plină de satisfacție și semnificație, ce reprezintă în final acea stare de sănătate dorită de toată lumea, iar aceasta o poate face fiecare cu el însuși, dar pentru asta este nevoie de: voință, încredere și curaj. Fără aceste ingrediente simple pe care le deține fiecare persoană
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și mulți alții ca el, care au schimbat lumea au fost considerați nebuni la început. Ce pot să mai spun? Nimic! Ar fi inutil să încerc să explic detaliat despre acest lucru, dar sunt fericită că am ajuns să învăț semnificația adevărată a acestui cuvânt. Eu vă doresc să fiți atât de nebuni încât realitatea și situațiile de viață să vi se pară doar niște glume. Fiți atât de nebuni încât să nu aveți frică de nimic și să vă ridicați
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
epocă de uriașă, fantastică explozie, expansiune și înstăpînire a prostiei, ca valoare. Prostia inteligentă, științifică, descurcăreață, șmecheră; prostia sublimă, cezarică, divină: prostia ca fundament, ca acoperiș, ca stil și ca Weltanschauung...". Umoarea intrinsecă a acelei epoci pentru care prostia avea semnificația unei abrutizări induse de tiranie, dar și cea a unui simulacru, ca mijloc de apărare împotriva apăsării enorme exercitate de aceasta, a fost frica. în fruntea obștii se instituie un Celălalt, fascinat de puterea totală, aspirînd a se înfățișa oamenilor
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
de Michel Schneider. Dincolo de eventualele similitudini între modurile de viață și destinele celor două vedete ale vieții culturale și mondene americane din anii '50, această aducere în același plan a lui Truman Capote și a Marilynei Monroe mai are o semnificație, deloc de neglijat, în cazul cărții lui Michel Schneider. Marilyn pe divan este un roman despre sfârșitul tragic al divei, scris în maniera lui Truman Capote. Modelul de roman non fictiv impus de Truman Capote odată cu publicarea faimosului Cu sânge
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
esențial în folosirea lor argumentativă, persuasivă. Dacă de pe o pagină de dicționar eliminăm, pe de o parte, cuvintele funcționale (prepoziții, conjuncții, pronume, auxiliare), pe de alta termenii pur tehnici, rămînem cu o listă de substantive, adjective, verbe, în a căror semnificație latura evaluativă este adesea foarte puternică. Dicționarele înregistrează în genere sensul denotativ - logic, rațional -, raportarea cuvintelor la un referent obiectiv; mult mai puțin sînt consemnate conotațiile, semnificațiile subiective și interactive depozitate în cuvinte. Desigur, înregistrarea conotațiilor ar fi riscantă, pentru că
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
pur tehnici, rămînem cu o listă de substantive, adjective, verbe, în a căror semnificație latura evaluativă este adesea foarte puternică. Dicționarele înregistrează în genere sensul denotativ - logic, rațional -, raportarea cuvintelor la un referent obiectiv; mult mai puțin sînt consemnate conotațiile, semnificațiile subiective și interactive depozitate în cuvinte. Desigur, înregistrarea conotațiilor ar fi riscantă, pentru că acestea sînt prin natura lor instabile; nici nu poate fi vorba de a marca infinitele variații individuale, dar chiar valorile validate social se schimbă în timp, odată cu
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
ca și intonației discursului arghezian, trădînd relația sa primitivă cu transcendentul, precum și aparenta sa subordonare la ordinea acestuia, grație actului sacrificial pe care-l presupune orice creație. Girard vorbea despre o violență întemeietoare: Afirmăm că violența fondatoare este matricea tuturor semnificațiilor mitice și rituale". O violență ce ar reprezenta un fond perpetuu al relației omului cu mediul cultural: "Actul care ne este potrivnic, cu rînduielile lui, e cultura omenească, reflex teribil al violenței noastre. El aduce împotriva noastră o mărturie pe
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76] p.n.). Comparând subloturile de pacienți cu infarct (diabetici și non-diabetici) s-a constatat că STEMI au avut o rată crescută a complicațiilor, fără semnificație statistică, însă. Pacienții cu STEMI au avut risc crescut de 1,6 ori de deces intraspital (OR 95% = 1,63 [0,18- 14,54] p.n.) și de 1,4 ori mai mare pentru angină recurentă (OR 95% = 1,39 [0
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]