5,139 matches
-
alcătuiesc percepția acestuia. Dacă ne-am concentrat suficient atenția asupra lui și am integrat multitudinea de senzații, vom putea și ulterior, în absența acestuia aparat, să ne reactualizăm percepția sa, adică să avem reprezentarea sa. Reprezentarea este deci reamintirea percepției senzoriale a obiectului sau fenomenului în absența acestuia, dar pe baza percepției anterioare asupra lui. În învățarea fizicii sunt necesare reprezentări vii, durabile, care să permită elaborarea noțiunilor. Astfel de reprezentări se obțin prin experimentele demonstrative ale profesorului sau elevilor, prin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de cea mai mare importanță în învățarea fizicii, deoarece intermediază însușirea conținutului științific al fenomenelor și legităților lumii fizice, precum și posibilitatea aplicării în practică a acestor cunoștințe. Însușirea corectă a unei noțiuni cere obținerea ei din cunoașterea, pe cât posibil, nemijlocită, senzorială a fenomenului la care se referă; se impune precizarea cu claritate a conținutului noțiunii, deci însușirile specifice ale obiectului sau fenomenului, dar și sistemul mai general din care acesta face parte, altfel spus precizarea noțiunii necesită precizarea genului proxim și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
este oarecum o prezentare generalizată, ce se formează în etape succesive, permițând saltul calitativ la reflectarea abstractă. Noțiunile se exprimă prin cuvinte ce pot fi substantive, adjective, verbe (de exemplu: viteză, efect fotoelectric, gaz ideal, corp negru, curgere staționară). Reflectarea senzorială devine cunoaștere numai prin folosirea limbajului, acesta făcând posibilă abstractizarea. Noțiunile, judecățile și raționamentele sunt modalitățile de reflectare abstractă a realității. Judecata este un concept mai complex decât noțiunea, fiind forma logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici procesele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
datele, definițiile, enunțurile trebuie însușite absolut corect de la început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; • se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ cu cele indiferente (D. Rapaport). C. Gândirea Cunoașterea umană nu rămâne la nivelul reflectării senzoriale. Datorită gândirii, omul depășește informațiile oferite de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală constructivă, cu ajutorul căreia, pe baza experienței anterioare, se ajunge la cunoașterea indirectă a unor fapte din lumea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Gândirea permite o cunoaștere a ceea ce simțurile nu pot dezvălui în mod nemijlocit, precum și a ceea ce încă nu există, adică prevederea desfășurării viitoare a fenomenelor. Este o reflectare generalizată a realității obiective și reprezintă treapta logică a cunoașterii;dincolo de treapta senzorială a cunoașterii, având un caracter abstract, reflectă ceea ce este general și esențial în fenomene. În procesul gândirii se disting următoarele operații principale: a) Analiza și sinteza. Analiza constă în separarea mintală, dintr-un întreg, a însușirilor sau părților sale. Sinteza
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină această motivație. Pentru proiectarea învățării este utilă observația, legată de motivația pentru cunoaștere, că, toate organismele inclusiv omul, simt permanent nevoia de stimulare senzorial - cognitivă (în absența căreia apare stresul de inactivitate). De aceea, pentru a cunoaște mai mult, mai bine și mai profund, procesul învățării trebuie apropiat cât mai mult de activitatea exploratorie (observare, investigare proprie), deci caracterul activ al învățării stimulează motivația
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a instruirii, ea presupunând o măiestrie deosebită din partea educatorilor. În proiectarea învățării sunt de mare interes sistemele de stimulare a comportamentului uman, stabilite de Birch și Veroff, pe baza lor profesorul putând stimula motivația pentru învățare a elevilor. 1. Sistemul senzorial cuprinde actele incluse în comportamentul de satisfacere a unor trebuințe elementare (senzoriale). Este util în experimentele de învățare făcute pe animale, dar inoperant în instruirea umană, din considerente morale și umanitare. 2. Sistemul curiozității poate avea o largă utilizare în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sunt de mare interes sistemele de stimulare a comportamentului uman, stabilite de Birch și Veroff, pe baza lor profesorul putând stimula motivația pentru învățare a elevilor. 1. Sistemul senzorial cuprinde actele incluse în comportamentul de satisfacere a unor trebuințe elementare (senzoriale). Este util în experimentele de învățare făcute pe animale, dar inoperant în instruirea umană, din considerente morale și umanitare. 2. Sistemul curiozității poate avea o largă utilizare în instruire, bazându-se pe faptul că tot ce este nou, nelămurit, suscită
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
elementele experienței anterioare; aceste îmbinări să se repete suficient de des; vechile cunoștințe de care se leagă noua experiență să fie încă proaspete în memoria elevului. De aici decurg următoarele principii ale învățării eficiente: a) instruirea să pornească de la experiența senzorială și de la observații asupra obiectelor și proceselor; b) să se împartă informațiile noi în elemente separate și combinații de elemente, în raport cu complexitatea lor; c) să se introducă treptat elementele și îmbinările între ele, potrivit legăturilor lor cu experiența trecută a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Mijloace asociate: -Factorii naturali de călire; Condițiile igienice; -Elemente împrumutate; Principii specifice educației fizice * Principiul aplicativității cunoștințelor în practică. * Principiul respectării particularităților subiecților. * Principiul accesibilității cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor (conținutului) * Principiul sistematizării și continuității în învățare, al abordării trandisciplinare. * Principiul stimulării senzoriale se realizează în planuri diferite (vizual, auditiv, kinestezic, tactil) în funcție de natura informației transmise, de nivelul și tipul de subiect căruia i se adresează. * Principiul participării conștiente și active; * Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor și deprinderilor; * Principiul solicitării gradate a organismului
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
ajută sunetul să-și continuie călătoria către urechea internă. Urechea internă este cea care "produce" impulsul nervos. Sunetele ajung la ureche internă în forma vibrațiilor și întâlnesc în drumul lor cohleea, un os sub forma unui melc care adăpostește organul senzorial al auzului, numit organul lui Corti. Termenul de cohlee derivă din grecescul kokhlos care înseamnă melc. Cohlea este umplută cu lichid, care este pus în mișcare, ca un val, atunci când oscioarele vibrează. Cohlea este, de asemenea, căptușită cu celule acoperite
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
limbajul mimico gestual, sistemul dactil sau alfabetul dactilologic și labiolectura). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu pierderi de auz derivă din faptul că limbajul acestor copii este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul copiilor cu hipoacuzie, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu ,scaunele trebuie așezate în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator - compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însușirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute; principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elevă cât și principii specifice: Principiul formării vorbirii în practica directă
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
despre senzații provenite din corp, mișcare, echilibru Proteză= aparat sau piesă care înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Protezare= operație chirurgicală prin care se înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Senzorial= care se realizează prin simțuri Sunet= vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche, element al vorbirii orale omenești Surd= care este lipsit de simțul auzului Surditate= imposibilitate de a recunoaște și a distinge cu simțul
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
1. Dimensiunea psiho-afectivă a comunicării interpersonale Un mod de a defini comunicarea interpersonala este de a o compară cu alte forme de comunicare. Definitorii, în acest sens, sunt următoarele trăsături: numărul redus al participanților, proximitate fizică, existentă mai multor canale senzoriale implicate, feedback imediat. Un aspect relevant în definirea acestui tip de comunicare îl constituie relația dintre interactanți, dimensiunea afectiva, constituită pe împărtășirea unor experiențe comune, trăiri favorabile unei anumite cunoașteri reciproce între interlocutori. Unii autori 4 sunt de părere că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că aceste caracteristici se regăsesc în amuzament, furie, înfiorare (un sentiment de respect, amestecat cu teamă și uimire, sentiment copleșitor al propriei micimi), dispreț (sfidare), mulțumire (satisfacție), dezgust, stânjenire, încântare, teama, vina, interes, mândrie în realizare, ușurare, tristețe, satisfacție, plăcere senzorială și rușine. Deși nu toate aceste emoții sunt cunoscute ca având semnale particulare, ele au, totuși, o fiziologie distinctă. Cu toate acestea, " Emoțiile pot avea toate trăsăturile pe care le-am descris și să nu comunice informații celor din jur
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe care le-am descris și să nu comunice informații celor din jur, dar, de fapt, puține sunt emoțiile care o fac adesea. Este foarte interesanta posibilitatea că emoțiile pozitive precum satisfacția, încântarea, mândria de a fi realizat ceva, plăcerea senzorială și ușurarea pe care ne-o da eliberarea de o sarcină dificilă să aibă în comun un anume tip de zâmbet (Ekman, Davidson, & Friesen, 1990)190." Autorul american își exprimă convingerea (bazându-se atât pe cercetarea proprie, cât și pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
personae". 56 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru catharsis-ul aristotelic, din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei interesare dezinteresată" (ibidem). 57 Vezi și comentariile lui Antoine Compagnon referitoare la teoria mimesis-ului, cu trimitere la studiile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
psihice ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este posibil - cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legilor tipologice (teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez Donțu, 2004) - să se tragă concluzii cu referire la temperamentul unui individ, și, prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice și psihice ale acestuia în viitor. Medicina cunoaște nu numai unul, ci numeroase asemenea
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
pentru medicina practică, deoarece toate se adresează aceleiași realități biologice, specia umană, pe care o ierarhizează în vederea unei orientări clinice, nu dintr-un singur punct de vedere, ci din numeroase puncte de vedere adoptând criterii diverse [Dumitrescu, 1998]. Această reacție senzorială iată enigma este precis determinată și eterogenitatea, care urmează e produsă deci de materia vie. Ori, analiza fizico-chimică actuală arată, că această materie nu este compusă, decât din elementele împrumutate în întregime din arsenalul constituenților atomici ai universului fizic însuși
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
fie ea și cea mai obișnuită, sunt foarte diverse, ele putând fi grupate în șapte categorii, conform autorilor citați: contextul spațial (sensul se construiește în raport cu dispunerea în situația concretă de comunicare și ține cont de constrângerile locului); contextul fizic și senzorial (sensul se construiește în raport cu senzațiile vizuale, auditive, olfactive, tactile, la care se adaugă "propriocepția" sau, mai simplu spus, senzațiile provenite din interiorul corpului); contextul temporal (ceea ce se spune la un moment dat capătă sens în raport cu ceea ce s-a spus mai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cât mai favorabilă în ochii publicului, a faptelor organizaționale brute în fapte instituționale . Este momentul să restrângem investigația de la faptele instituționale la reprezentările sociale, care sunt de o deosebită importantă pentru domeniul RP. În limba română, reprezentarea desemnează o "imagine senzorială a obiectelor și fenomenelor realității, evocata mental, în absența acestora, pe baza percepțiilor anterioare"146. Dar reprezentare mai are și sensul de "interpretare pe scenă a unei lucrări dramatice" sau, pe scurt, de reprezentație teatrală, iar un actor, după cum accentuează
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
omului, inclusiv cu cele mai simple (senzațiile și percepțiile), totuși cercetările psihologice au stabilit de multă vreme că principalul conținut al comunicării verbale îl formează gândirea. Trebuie avut în vedere că gândirea se sprijină în permanență pe elemente intuitive și senzoriale și operează nu numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]