4,171 matches
-
Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă pragul oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce spui este din adâncul inimii, primim. Altmintrelea, nu. Martur mi-i Dumnezeu, sfințite părinte. Atunci noi îți spunem bogdaproste și vânzare bună. Mergeți sănătoși și mai poftiți pe la noi. Mulțumim, jupâne! Ies cu o stare de bine în mine și cu admirație crescută față de călugăr, care - m-a convins - are mulți fii de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deocheat, fiule. Nu. Dar mai departe „Floare armanca” spune: „Acesta loc l-am vîndut svinții sale părintelui egumenului vlădicăi de la sfînta mănăstire de la Bărboiu”. Și încă nu m-ai convins - întinde coarda bătrânul. Iaca și cele ce te vor convinge, sfințite părinte: „Și la această tocmală și la făcutul zapisului au fostu mulți oameni uliceni care ș-au pus degetele, ca să să știe”. Parcă - parcă ai dreptate dar, încă n-ai pus punctul pe i. Unde-i „întreg săborul”, părinte? Cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au rămas păgubași de tot... Cum s-ar spune, dreptatea umblă cu capul spart...Și asta nu-i pe vrerea lui Dumnezeu. D-apoi și spusa „Nu-i cum gândește omul, ci cum vrea Domnul” nu știu cum s-o mai iau, sfințite părinte. Nu cerceta aceste legi, că ești nebun de le nțelegi - a spus poetul. Și câtă dreptate are! Dar să nu luăm durerile lumii drept țintă sau pavăză. Mai bine adu-ți aminte de Poarta Cazacilor de la Curtea gospod, așezată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la Niceea, unde arhiereul Nicolaie, cel blând și mare iubitor de oameni, fără măcar să consume ceva plante etnobotanice, sau măcar să fi gustat puțintel din ceapa ciorii, i-a sărit pe loc țandăra și a tăbărât așa deodată cu sfântu-i retevei, sfințit la biserica-i proprie peste un alt deputat de la acest Sfânt Sinod, un amărăștean mai famelic, numit Arie care nu făcuse nici arte marțiale și nici nu venise cu ceva ciomege, proprietate personală, la această întâlnire bisericească, ci se gândise
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
clipă în alta în țipătul surd al cobzei, urcăm sprijinindu-ne, același povârniș. Musafirii închină al doilea pahar în cinstea noastră. Sicriul e dezmembrat de mâinile lacome. Cuiele ies anevoie. Fierarul își zdrelește unghiile în ele și picăturile de sânge sfințesc amurgul zilei aplecate . Iarna o să fie grea. Fiecare înfrigurat va trece prin flacăra lemnului împărțit.Moartea râde ca o nebună înșelată. Eu ridic ochii spre cer. Luna se ascunde vinovată după un nor de zinc. Marioneta Îi mai curg lacrimi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
îmi place să stau de vorbă cu tine, fiindcă știi despre ce-i vorba și nu mă lași să vorbesc singur. Adevărul e că am tras cu coada ochiului în carte și pe deasupra mă captivează pur și simplu toate acestea, sfințite... Atunci cred că știi ce danie au mai primit călugărițele de la Socola... Știam la ce se gândea bătrânul, dar nu am dat drumul la vorbă, fiindcă mă întrista faptul că vodă a fost prea zgârcit cu bietele călugărițe. Până la urmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu se întâmplă pentru prima oară...” Călugărul a tușit și mi-a zâmbit ghiduș... Apoi din întâmplare mă gândeam la același lucru ca și tine... Adică la... la Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire cu... țigani din drepți țiganii domnești”. Întreb eu atunci ca un neștiutor: unde-s țiganii care au tot fost dăruiți mănăstirii Dancul ba de unii ba de alții? Nu știi vorba că de ce ai de ce ai mai vrea? Drept-îi, sfințite părinte. Și, ca un făcut, iată că la 28 noiembrie 1764 (7273) Sarafina Cucorănița monahia dăruiește mănăstirii Dancul pe țiganca Safta. Deși te văd pornit, nu mă pot opri să nu pun paie pe foc și să-ți amintesc că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pare cè o nuntè ar trebui sè mai aibè ceva sfânt, nu neapărat în sens religios, Nu sunt o creștinè fanaticè, mè asigurè ea, în privința asta sunt destul de modernè! Dar ea crede cè sfințenia unei nunți o reprezintè iubirea, iubirea sfințește nuntă, nu preotul! Acesta o binecuvânteazè, atât! îmi spune îmbujorându-se, Eu nu pot crede într-o nuntè fècutè la întâmplare pe Internet! E un joc, Ioana! încercând eu s-o conving, provocând-o, Nici mècar în joacè! Sunt nevrednic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Constantinopolului sau a Romei; despre frumoasele fecioare martire conduse de Gaiané și Hripsimé, ca și despre marea catedrală Ecimiadzin, una dintre cele mai vechi biserici din lume, care mai păstra mâna dreaptă a patriarhului Grigore Luminătorul. Cu acea mână se sfințea din șapte în șapte ani mirul, uleiul care îngemăna aromele a peste o sută de plante diferite, după rețeta lăsată creștinilor de acel patriarh. Uneori se oprea și rămânea tăcut. În acele momente pictorul îl simțea tânjind după ritualul armean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să zic eu că e crucea de mare: aproape cât școala noastră de la Mana. Și asta trebuie urcată sus, pe turlă. De multă vreme se știe, se vorbește: azi are să-i pună cruce clopotniței mari de la Curchi; și are să fie sfințită biserica de vară a mânăstirii - că a trecut peste ea păgânătatea de la răsărit și războiul sfânt dinspre apus. A venit omenire - câtă frunză, câtă iarbă; de primprejur, de la Orhei, de la Chișinău, de la Iași, de la București. Pe jos, În căruțe, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de paiantă a lui tanti Cucu. Mătușă-mea a avut grijă să-l cheme pe taică-meu, de la Arad, să facă o sfeștanie. Părintele a luat avionul și într-o oră era la poartă. Și-a pus patrafirul și a sfințit cele două camere din față. A plecat apoi să exorcizeze și încăperile din spate: cuibul de hoți din care ieșise la lumină spaima benzinăriilor. Mătușă-mea după el, că doar era fratele mezin, pe care-l corcoliseră toată viața cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nici o scânteie de frică pe tăișul nostru călit sub jeturi fine de culoare și sens. Verdele-stins al morții date la maximum. Din clopotnițele negre ale alimentarei pleacă și ies păsările fixe ale vânzătorilor cu bucata de patrie; din adâncuri grahamul sfințește vitrina. - Domnule polițist fără mustață mandolină și gheare mă predau, am pierdut spitalul, nu mai pot! - Carevasăzică și dumneata cauți Grahaalul!? - Nu, Spi-ta-lul! - Ascultă dom’le, e cel cu Haralambie Gheorghe ce le te...? - Da, da! - Păi ăsta-i Grahaalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mișcase, luminând continuu clar-obscurul palpabil al scenei, dar acum el clătina o lumânare groasă luată, probabil, din acel mic spațiu înjghebat, pangarul, unde se vindeau, ziua, pe lângă lumânări iconițele, cărticelele cu pilde și cu rugăciuni, crucifixurile, pandativele și celelalte chițibușuri sfințite; iar la picioarele sale, apăruse un vas mătuit, de aramă, ca o căldare mai măricică, împrumutat, pesemne, din altar. O cristelniță. Aprinzând ca prin farmec lumânarea de botez și petrecând-o lin, pe la muștiucurile candelelor de la icoanele împărătești, Uriel îi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fax, Săndele? Ptiu... Aceasta este Pocalul din care a băut Iisus, ca om, la Cina cea din urmă. Potirul în care Iosif din Arimateea a cules sângele Mântuitorului Hristos, la coborârea de pe cruce. Cupa Sângelui Mielului Nevinovat, care ocrotește și sfințește lumea, zice Poetul, într-un acces vădit de inspirație. Prea-Slăvitul și Prea-Sfântul Graal! Fiți fericiți că trăiți, domnii mei, ca să-l vedeți! Hai, Șefu'...! Acu' ne aiuresc ăștia, pesemne, cu parabole și cu chestii de Indiana Jones! Ne cred înapoiați
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
te întrețină în timpul studiilor), să înveți cu sârguință și cu perseverență, să citești și cărțile scrise de înaintași și să reții învățăturile din ele.Să nu murdărești și să nu distrugi mediul în care trăiești, Natura, Pământul. Omul trebuie să sfințească locul. Să iubești curățenia, să o faci și să o menții. Educația se poate desfășura pe următoarele direcții: - Educația estetică: aspectul corpului, îmbrăcămintea, coafura, machiajul, încălțămintea etc.; - Educația comportamentală: mersul, vorbirea, gesturile și acțiunile; - Educația privind utilizarea timpului. 4.4
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
prin care fojgăie gîndaci de bălegar și din care răsar flori diafane în jurul cărora roiesc albine fără stup. O societate care se scufundă și indivizi care se ridică, imprevizibil, unde te aștepți mai puțin, un spațiu abandonat și oameni care sfințesc locul. Dracu’ să mai înțeleagă această țară ! Cîndva, demult, am hotărît însă că o iubesc, așa că asta e... 4. Scutecele națiunii sau despre „mentalitatea românului” De ce ni se întîmplă nouă toate astea ? De ce ? De ce ni se întîmplă toate cîte se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dac Decebal, de la a cărui moarte tocmai ce s-au împlinit 1.900 de ani. * Nu putea să lipsească nici cea mai mare pîine „dintr-o singură bucată” din lume. Realizată de brutari din Sfîntu Gheorghe la Romexpo, a fost sfințită și ea, bineînțeles, de către doi preoți veniți de la Patriarhie. Putem trece acum la recorduri ceva mai lumești : * Cel mai lung cîrnat afumat din lume, măsurînd 392 m, a fost omologat în București sub înaltul patronaj al primarului general, domnul Oprescu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și prin forțele ce s-au aruncat împotriva noastră, au intrat în rândul bătăliilor mari din istoria universală [...]. Mărășeștii vor fi ceea ce sunt astăzi în sufletul oricărui bun român: simbolul gloriei cu care armata a acoperit prestigiul României și a sfințit războiul unității naționale”. În urma înfrângerilor din iulie-august 1917, comandamentul german a renunțat la operații ofensive în această zonă. Frontul se stabiliza aici pentru o perioadă a cărei durată nu putea fi, deocamdată, estimată. România se confrunta cu noi și dificile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
multe altele la fel, acolo, în sipetul cu bijuterii. (De ce încerca ea să se scuze și să se apere atîta? Am aflat mai târziu; se temea să n-o judec "creștinește", prin-tr-un criteriu moral sau civil.) Nu toate logodnele sunt sfințite așa. De obicei, mă lămuri Maitreyi, numai soția primește o brățară în care s-au împletit, pe dinăuntru, cele două fire de aur și de fier; soțul poartă numai un inel. Dar pentru că ea nu putea purta brățara de logodnică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și în curțile lor; unii făceau curățenie, pe când alții își ajutau mamele pentru a prepara produsele specifice Paștelui. În noaptea Învierii, toată familia mergea la Biserică pentru a lua Lumină. Mamele dădeau ouăle roșii și cozonacii preotului pentru a le sfinți, după care le dădea copiilor pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în sat o fanfară și toată lumea, cu mic cu mare venea la horă. Aici tinerii se aranjau pentru a arăta cât mai bine, în speranța
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
trebui vopsite ouăle, ar fi cea de roșu, semnificând sângele lui Iisus Hristos vărsat pentru omenire. Am decis sa ii însoțesc pe cei tineri în drumul lor spre Biserică. Se pornește din ”capul satului” .Unul dintre băieți cu o lumânare sfințită în vinerea Paștelui, cheamă pe următorul și tot așa colinda satul până ce se adună toți. În fața Bisericii își fac cruce și pășesc cu dreptul spre brațele Domnului. Ei rămân în curte, bătrânii ies și ei afară și urmează preotul care
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
de ce băieții ard părul fetelor cu lumânarea ?” ,nu am putut sa imi explic acest gest neplăcut. Slujba continua până la ora 5:00 încheie postul și se poate gusta din delicioasele preparate. Se dă și de pomană, dar după ce totul este sfințit. Drumul înapoi acasă este mult mai diferit din Vinerea Mare. Acum tinerii merg pe drumul din pădure spre deosebire de bătrâni. Cei mai mici fac glume, ascunzânduse în pădure și ieșind să sperie fetele. Este sigur că acum toți au lăsat deoparte ce
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
în fiecare seară la biserică la denii. În Vinerea Seacă se ținea post negru și la biserică se cânta Prohodul Maicii Domnului. În seara de Înviere toți oamenii mergeau la biserică cu pască, cozonac, oua și vin pentru a fi sfințite de către preot. După sfințire acestea erau date de pomană la lumea din biserică și din fiecare se păstra cate o părticica din care trebuia sa guste fiecare membru al familiei. Dupa slujbă, care se termina la ora 5, oamenii se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
Voievozi a fost ctitorita de oamenii satului la 9 august, având o vechime de 182 de ani (1826). În Săptămâna Mare se ține Slujba Deniilor, ce durează de luni până sâmbătă. După slujba de înviere, oamenii ies cu jertfă lor sfințită de preot, apoi o duc celor dragi nu înainte de a merge la morminte pentru a le stropi cu Agheazma Mare. Aveți vreun obicei specific în Parohie de Înviere? După slujba,credincioșii se adună în cerc în curtea bisericii, după care
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]