15,989 matches
-
Inițiativă. În adevăr, sute de mii de oameni au vizitat Expoziția Artelor Plastice de anul acesta; pentru Întâia oară În istoria țării noastre, Teatrul Național a devenit o instituție excedentară. Pe tot cuprinsul țării sunt mii de cămine culturale, echipe sindicale, Atenee Populare. (Ă). Departe de orice spirit de automulțumire, congresul va trebui să analizeze și lipsurile dezvoltării noastre culturale, piedicile care au stat În calea obținerii unor și mai mari rezultate și să traseze sarcinile de viitor ale intelectualilor din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia sa Aud cum crește cucuruzul se scrie În Marginalii (Ă)”. Dar cenaclul cu cea mai vie și apreciată activitate este cenaclul Consiliului sindical Ilfov Ion Păun-Pincio; acesta debutează În volum la Editura C.G.M. (Confederația Generală a Muncii); să citim În Viața românească, nr. 9, una din notele elogioase despre acest volum de poezie și proză, atenți la numele și speranțele pe care le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arată fața hidoasă, buhăită, plină de cute adânci, săpate de frica ispășirii. Sau mai știi? Poate de remușcări Întârziate. Asasinii, jefuitorii de cadavre, crezându-se pierduți În negura uitării, tremură În fața vitrinelor librăriilor, Înnebunesc la gândul că miile de biblioteci sindicale și sătești, zeci și sute de mii de oameni ai muncii, VOR AFLA. Vierii și Varticii sunt prinși de groază că se vor trezi În proecția de lumină pe care o aruncă puternic Negura. De-ar fi vietate cartea, ar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să mânuiască un aparat critic complet, Îi mărginesc la afirmații goale, care, neexemplificate pe concret, Își pierd sensul. Simplul fapt că se spune despre Desculț sau Negura că jalonează Începutul realismului socialist În literatura noastră, cum face recenzentul de la Viața sindicală, rămîne Încă nesemnificativ și poate, mai grav, de neînțeles, de vreme ce explicațiile doveditoare lipsesc. (Ă). Exemplul acesta ne dezvăluie o tendință și mai dăunătoare a diferiților comentatori. Pare-se că sunt unii dintre aceștia cari bănuiesc că Încărcarea vocabularului cu termeni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ziarele, pe care problemele muncitorilor Îi fac să tresară doar din când În când din comoditatea lor, nu este tipică, este de-a dreptul falsă; ea intră În contradicție cu prezentarea caldă pe care autorul o face președintelui de comitet sindical. În acest sens nu ni se pare pe deplin justificată aprecierea din Viața românească, unde Marin Preda este lăudat pentru felul În care realizează personajul secretarului organizației de partid, caracterizat prin preocuparea sa pentru oameni. Dimpotrivă secretarul este palid conturat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a arătat devotată clasei muncitoare, iar astăzi este prim-procuror. Tov. Boc Florica care a mers pe drumul trasat maselor de partidul nostru este azi secretara sindicatului. Apoi prin munca de lămurire dusă de sindicat, s-au ridicat cadre sindicale din rândul femeilor muncitoare. Ele sunt În comitetele de secție din fabrică, responsabile de grupe și toate muncesc cu râvnă pentru Îndeplinirea Planului de Stat. De asemenea secția asigurărilor sociale este condusă de una din muncitoarele noastre, tov. Tinca Marcu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În muncă, dar mai altfel, mai fără atâtea ocolișuri, cu devotament pentru partid. Pe acelea le trimitem noi la Congrese și nu pe una ca Ana Roșculeț, care de fapt nici n-a făcut cine știe ce În producție sau În munca sindicală. Noi am dori ca autorul să se ocupe de acele femei muncitoare ridicate, fruntașe În producție sau În munca politică, pentru ca ele să fie un exemplu pentru noi, un Îndemn În muncă, pe care noi să vrem să-l urmăm
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recitări, dialoguri și piese de teatru, prin creșterea numărului de cititori ai bibliotecilor și a recenziilor În gazetele de perete, și prin gruparea iubitorilor de literatură În cercurile literare. De la Începutul anului trecut organizațiile de partid din Întreprinderi și consiliile sindicale județene au Început să primească material literar din ce În ce mai numeros de la muncitori din fabrici și uzine. (Ă). Ca metodă de lucru a cercului literar a fost adoptată aceea a cenaclului: lectura lucrărilor originale și Îndrumări prin largi dezbateri critice. La ședințele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
social-democrației de dreapta. (Ă). În fața tuturor uneltirilor Însă se ridică forța de nebiruit a partidului. (Ă). Partidul și-a Întărit și mai mult influența În sânul clasei muncitoare, Învingând curentele oportuniste din mișcarea muncitorească. (Ă). Autorul acordă Însemnătatea cuvenită alegerilor sindicale din 1947 care au arătat o temeinică creștere a nivelului politic al oamenilor muncii. (Ă). Ion Călugăru caută să ne facă să Înțelegem felul În care și muncitorimea hunedoreană a contribuit prin eforturile ei susținute, În toiul celor mai aprige
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de muncă. Această estimare a fost susținută cvasiunanim de liderii unor organizații nonguvernamentale pentru femei, de reprezentanți ai presei, în cadrul unor discuții structurate privind violența împotriva femeii, a unor focus grupuri, a unor interviuri cu victime femei. Liderul unei federații sindicale din sănătate susține că în spitale a fost înregistrată o creștere a numărului cazurilor de hărțuire sexuală, cel mai frecvent inițiate de pacienți. Medicii specialiști în gerontologie au evidențiat probleme deosebite legate de violența împotriva femeilor vârstnice. Menționând câteva dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la peste 800.000 de membri în 1947. Pe temeiul unei noi platforme (26 septembrie 1944)1, declarată, în chip demagogic, drept singurul program autentic de reforme de care avea nevoie țara, P.C.R. a propus partidelor politice și organizațiilor profesionale, sindicale, de femei, de tineret etc. să se unească într-un Front Național Democrat (F.N.D.), în vederea constituirii unui guvern „cu adevărat democratic”. Scopul era, de fapt, de a dezbina și apoi înlătura total opoziția, netezind drumul spre un regim totalitar. Articolul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Liuba Chișinevschi și Eugenia Rădăceanu, au fost alese în conducerea Confederației Generale a Muncii (C.G.M.) și au votat pentru susținerea platformei-program a F.N.D. Potrivit rezoluției Congresului, o comisie de femei de pe lângă C.G.M., formată din câte o delegată a fiecărei uniuni sindicale, răspundea de antrenarea femeilor la înfăptuirea obiectivelor platformei 2. Pe 31 ianuarie 1945 s-a întrunit în Capitală prima „Mare Conferință a Femeilor Muncii” care a hotărât constituirea comisiilor de femei pe lângă fiecare comitet sindical din întreprinderi și instituții. Rezoluția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o delegată a fiecărei uniuni sindicale, răspundea de antrenarea femeilor la înfăptuirea obiectivelor platformei 2. Pe 31 ianuarie 1945 s-a întrunit în Capitală prima „Mare Conferință a Femeilor Muncii” care a hotărât constituirea comisiilor de femei pe lângă fiecare comitet sindical din întreprinderi și instituții. Rezoluția Conferinței, alcătuită din 12 puncte, relua de fapt directivele P.C.R. privitoare la femei din Platforma - program a F.N.D. - prezentată ca singurul program care ar fi reprezentat interesele reale ale femeilor 3. S-a cerut tuturor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fixa cota de centralizare la 0,50 bani de fiecare timbru, ceea ce este ridicol de puțin. Evident, întrucât Uniunea noastră nu acordă ajutoare, Comitetul central nu poate pretinde să aibă o centralizare de 75% din venituri, cum e la Uniunile sindicale, dar în orice caz suma de 0,50 bani de timbru este prea puțin. În rezumat, comitetul nostru central a fost lipsit în activitatea lui, de elementul primordial: banii. Conformându-se acelei prime sarcini: organizarea de secțiuni, C.C. a apelat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a dat semne de viață mai intensă. La București secțiunea s-a menținut, dublându-și efectivul de membre. Este însă prea puțin pentru capitala țării. Dar nu s-a putut face mai mult pentru că: 1) nu există femei în mișcarea sindicală, cum sunt la Cluj (cu excepția câtorva zeci la Fabrica de Chibrituri Filaret); 2) În București, mai mult ca oriunde, predomină în masa muncitorească o atmosferă potrivnică spiritului de organizare și 3) marea majoritate a tovarășelor din partid este adversară, fățișă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
steagului său, precum și pe noii aderenți ce deveneau din zi în zi tot mai numeroși. S-a trecut la reorganizarea femeilor - ca și a tineretului - păstrându-se vechile forme de organizare dinainte de 1938: Uniunea Femeilor Muncitoare - Uniunea Tineretului Socialist. Mișcarea sindicală luase avânt, afluența către partidul nostru devenea zi de zi tot mai puternică, pe când organizarea femeilor, cât și a tineretului, mergea mult mai încet. Cauzele erau destul de puternice, pentru că, atât tineretul cât și marea masă a femeilor, au resimțit cel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sectoarele vieții noastre economice, cât și prezența în câmpul muncii a unui număr impresionant de femei, am ajuns la concluzia că prima problemă ce trebuie să ne preocupe este organizarea femeilor în sindicate și formarea de cadre pregătite pentru munca sindicală. Astfel, am fost primele care am inițiat, alături de Liuba Chișinevschi și Ghizela Vass, Comisia Centrală de Femei de pe lângă Comisia de organizare a sindicatelor. Această Comisie Centrală avea drept scop coordonarea și dirijarea muncii tuturor comisiilor de femei din sindicatele și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
doi ani a dus-o cu hotărâre alături de Partidul Social-Democrat. Secondând partidul în toate acțiunile sale, U.F.M. a căutat să răspândească în cercuri cât mai largi de femei, ideile de bază ale socialismului, tratând prin această lumină, problemele politice, sindicale, economice și culturale ce se pun astăzi, atât femeilor, cât și bărbaților. De la înființarea F.D.F.R., la a cărei creare U.F.M. a luat parte activă, organizațiile noastre au participat la toate acțiunile Federației aducând un prețios aport atât în munca
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la la acest minister a 11 persoane: Ilie Argeșeanu, președinte al Prezidiului CC al Sindicatului din Instituțiile Administrative de Stat; Andrei Constantinescu, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Alimentar; Iosif Szabo, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Constructori; Francisc Kovacs, președintele Consiliului Sindical Regional București, Francisc Otrok, fost ministru adjunct la Departamentul Naționalităților Conlocuitoare, Nicolae Sandu, director În Ministerul Agriculturii, precum și trei studenți de la școala Superioară de științe Sociale „A. Jdanov” și doi studenți de la școala Superioară de Partid „ștefan Gheorghiu”. Se pare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Nicolae Sandu, director În Ministerul Agriculturii, precum și trei studenți de la școala Superioară de științe Sociale „A. Jdanov” și doi studenți de la școala Superioară de Partid „ștefan Gheorghiu”. Se pare că o bună rampă de lansare pentru diplomație o oferă activitatea sindicală, precum și studiile În școlile superioare de Partid. Iată deci, ca urmare a activității intense de recrutare, că personalul ministerului este Înlocuit, În bună măsură, la Începutul anilor ’50, după cum am demonstrat În secțiunea precedentă a acestui articol. Aceste restructurări de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Cruce, Cuziști, Szalasiști, Imrediști, Sioniști etc.); 24. dacă a fost membru În partidele comuniste din alte țări; 25. ce sancțiuni de partid a avut, când, pentru ce, cine i le-a dat; 26. dacă a făcut parte din mișcarea sindicală...; 27. În ce alte organizații de masă a fost, asociații culturale sau sportive; 28. dacă a fost arestat Înainte de 23 august 1944 (motive, Împrejurări etc.); 29. În ce organe de partid sau de stat a fost ales după 23 august
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
strategiilor Moscovei pentru zona Balcanilor. Printre figurile marcante ale emigranților comuniști de la Moscova ce urmau să devină extrem de influente În aparatul de partid, În anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial, s-au numărat: Vasile Luca, activist sindical de origine maghiară care a adoptat cetățenia sovietică și a fost membru al Sovietului Suprem Ucrainean Între 1940 și 1941; Dumitru Coliu - bulgar de origine, a lucrat ca muncitor În perioada 1922-1935, iar din 1935 a intrat În PCdR Constanța
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o mobilitate a cadrelor conducătoare din Întreprinderi, preluând ideea Solidarității de a se organiza concursuri pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde puteau interveni criterii meritocratice, dar și presiuni sindicale, ei i-au preferat o Încercare de a-și mări șansele prin crearea unui edificiu juridic privat și independent, unde nu trebuiau să dea socoteală decât acționarilor. Aceste trei motivații cumulate și comportamentele pe care ele le-au provocat nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe foștii opozanți, prea puțin pregătiți pentru profesionalizarea politică: Lech Walesa a avut dificultăți În a-și găsi locul În 1989-1990, la fel ca și Solidaritatea, care nu a știut prea bine să aleagă - până În ziua de astăzi - Între funcția sindicală și cea politică. Vaclav Havel a avut dificultăți În fața adversarului său Vaclav Klaus; Janos Kis nu s-a simțit În largul său ca președinte al unui partid În creștere (SZDSZ - Alianța Democrată Liberă), și exemplele ar putea continua. Doar foștii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ciorbea: „Eram un membru recent al Partidului Țărănesc. Nu eram implicat În luptele interne”. Numirea lui Ciorbea poate fi Înțeleasă drept luând În calcul mai multe elemente, dar cel mai important dintre acestea a fost experiența lui la nivelul mișcării sindicale. În iunie 1990, Ciorbea a fost ales președinte al CNSDR, una dintre cele mai mari confederații sindicale, iar În septembrie 1994, Într-un context de frământări și de conflicte pentru deținerea puterii În sânul sindicatului, a semnat protocolul de colaborare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]