4,151 matches
-
compensatoriu pe disciplina exterioară. Disciplina este, desigur, semnul fidelității și al perseverenței, cu toate acestea, însă, poate să adoarmă conștiința ori să accentueze prea mult autoreferențialitatea, în detrimentul unei necesare conformări cu realitatea, care ne impune o continuă depășire a limitelor sinelui. În ceea ce privește trăirea evanghelică, dacă stăm bine și ne gândim, ne aflăm într-o situație mult mai bună decât suntem înclinați să recunoaștem. De fapt, în ciuda tuturor slăbiciunilor timpului de față, care nu lipseau nici în trecut, nu a existat vreodată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
capacități. „Bunicilor (...)” spune Papa Francisc „le este încredințată o datorie mare: să transmită experiența de viață, istoria unei familii, a unei comunități, a unui popor; sa împărtășească cu simplitate înțelepciunea și credința lor”. Ei continuă să integreze diferitele componente ale sinelui (corpul, psihicul și spiritul) în lumina unui proiect de fericire îndreptat spre un scop ultim care pentru ei este mult mai concret și mai aproape decât pentru generațiile tinere, în deplină cunoaștere că au fost un semn de speranță pe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ca un armăsar, să se zvârcolească ca o reptilă și să se zgmiaune ca o pisică!!! Pârâiașe de pulbere, coborâte din tavan, se înfrățeau pretutindeni cu pungile de gaze. Formate prin toate punctele strategice ale unei clădiri. Împăcată deja, în sinele ei, ca, prin explozie sau prin miracol, să se înalțe până la ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau și pe subsemnații, păreau făcute. 37 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Mîncărica-i fudulie... Băutura-i temelie! vărsă nițică înțelepciune cel cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mulțimi instabile și crescătoare. Acest fenomen se derulează la o scară necunoscută în secolele trecute, de unde noutatea lui istorică absolută. De aceea, în civilizațiile în care mulțimile joacă un rol capital, individul își pierde rațiunea de a fi, precum și sentimentul sinelui. El se trezește străin în mijlocul unei mase formate din alți indivizi cu care nu are decît raporturi mecanice și impersonale. De unde incertitudinea, anxietatea difuză a fiecărui om care se simte jucăria unor forțe ostile și necunoscute. De unde și căutarea unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
obligații trainice. Dar din momentul în care marile călătorii, comerțul și știința au desprins acest atom independent de umanitate, această monadă dotată cu gînduri și sentimente proprii, cu drepturi și libertăți, omul s-a plasat sub semnul eului sau al sinelui. Situație deloc ușoară. Un individ demn de acest nume trebuie să se conducă după propria-i rațiune, să judece fără patimă lucruri și ființe, să acționeze în deplină cunoștință de cauză. Trebuie să accepte cu discernămînt opiniile celorlalți doar după ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ele sînt deopotrivă condamnate atît de adversarii, cît și de partizanii lui Freud. Sînt cele referitoare la originea religiei, la instituțiile sociale, la autoritatea politică și, în general, la psihologia mulțimilor. Titlurile lor: Totem și Tabu, Psihologia maselor și analiza sinelui, Viitorul unei iluzii, Moise și monoteismul. Împreună cu eseul Eul și sinele, care dezvoltă o nouă viziune a personalității, ele formează un ansamblu. Care a fost și continuă să fie judecat drept compromițător. Marthe Robert scrie: În nici un alt domeniu Freud
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui Freud. Sînt cele referitoare la originea religiei, la instituțiile sociale, la autoritatea politică și, în general, la psihologia mulțimilor. Titlurile lor: Totem și Tabu, Psihologia maselor și analiza sinelui, Viitorul unei iluzii, Moise și monoteismul. Împreună cu eseul Eul și sinele, care dezvoltă o nouă viziune a personalității, ele formează un ansamblu. Care a fost și continuă să fie judecat drept compromițător. Marthe Robert scrie: În nici un alt domeniu Freud nu și-a riscat mai mult reputația științifică decît în acela
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în societate. În sfîrșit, identificarea ia forma înstăpînirii asupra celuilalt. Atunci ea slujește la dominarea lui și a relației cu el. Cea mai directă, cea mai năvalnică este dorința de a-l incorpora în sine, de a-l contopi cu sinele tău. De a-l mînca pentru a putea proclama: "Celălalt? Eu sînt el". "Sînt tatăl, sînt sînul, sînt brațul drept". Ludovic al XIV-lea spusese deja: "Statul sînt eu!" În acest punct, identificarea este absolută. Dragostea poate să dea uneori
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
special, S. Giner, Mass Society, ed. cit.; T. Adorno, Gesammelte Schriften, ed. cit., t. VIII, p. 435; M. și C. Sherif, An Outline of Psychology, ed. cit., p. 339; H. Broch, Massenwahntheorie, ed. cit., p. 29. Psihologia maselor și analiza sinelui a atras într-atît atenția, încît filosoful marxist ungar Lukacs i-a consacrat o adevărată dare de seamă (Littérature, philosophie, marxisme, ed. cit.). 346 G. de Maupassant, Sur l'eau, ed. cit., p. 61. 347 E. Lederer, State of Masses, the
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
puternică pentru a putea vreodată s-o reduci la tăcere. 418 S. Freud, Massenpsychologie und ich-Analyse, in Gesammelte Werke, t. XIII, p. 14. 419 Ibidem, p. 145. 420 S-ar părea că psihanaliștii au dezvoltat mai întîi o psihologie a Sinelui, apoi una a Eului. Fiind în mică măsură la curent cu datele psihologiei mulțimii, neglijînd faptul că ea se află în inima celei de-a doua topice, ei nu au dezvoltat o psihologie a Suprarealului care să-și merite numele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
c... le cunoașteți de undeva. Acest lucru este foarte posibil întrucât, dac... alegeți s... practicați Reiki în aceast... incarnare, înseamn... c... poate ați mai fost inițiat și alt... dat..., iar memoria acestor imagini s-a p...strat în str...fundurile sinelui vostru, așa c... nu v... gândiți de unde le știți, ci continuați s... credeți în semnificația lor. Trebuie înțeles foarte bine faptul c... simbolurile în sine nu reprezint... decât simple chei care deschid anumite porți. Ele conecteaz... undeva, într-o anumit
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
este arhanghelul înțelepciunii, si ne ghideaz... în toate acțiunile noastre de cunoaștere; este cel care guverneaz... geniile și care face posibil... apariția spontan... a ideilor str...lucite. Este bine s... fie invocat în meditațiile regresive și autoregresive pentru a ghida sinele pe calea trecutului adev...rât, evitându-se în acest mod interpret...rile greșite datorate imaginației. Iofiel este considerat îngerul frumuseții. Poate fi invocat ori de câte ori se dorește imprimarea unui aer de frumusețe și c...ldur... unei inc...peri, unei petreceri, unei
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
special tinerii, sunt atrase de practicarea artelor marțiale. Nu este nimic r...u în acest lucru. Tradiția japonez... spune c..., dac... Reiki ne cultiv... lumină, supraeul, artele marțiale ne ajut... s... ne echilibr...m latura luminoas... cu umbră noastr..., cu sinele, menținând astfel un echilibru stabil, un balans intern care ne ajut... s... ne centr...m și s... ne orient...m scopurile mai eficient. Aceasta este ins... calea de mijloc, calea natural..., cea care este de dorit... Avem totuși de-a
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
un somn liniștitor, odihnitor, însoțit de vise frumoase. Angelwings („aripi de înger”) Este un simbol care se întâlnește atât în sistemele Seichim „Seichem”, cât și în alte practici energetice. El ne ofer... atât capacitatea de a ne echilibra supraeul cu sinele, cât și posibilitatea de a intra mai ușor și mai rapid în contact cu energiile ghizilor noștri spirituali. Meditația pe acest simbol poate duce la interconectarea noastr... cu îngerii p...zitori și la obținerea de informații prețioase de la aceștia. Simbolul
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
a vietii prezente. Având acces la lumin..., devenim mai conștienți de cine suntem de fapt și de locul nostru în Univers, dezvoltându-ne astfel simțul conștiinței de sine, un prim pas c...tre ascensiune și iluminare, c...ci, în fond, sinele nostru este cel care parcurge treptele de trezire și elevare spiritual..., culminând cu atingerea ilumin...rii, deschiderea Lotusului cu o Mie de Petale, Nirvana. Reiki nu ofer... numai posibilitatea autotratamentului, ci și bucuria ajut...rii semenilor, atât prin vindecare, cât
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
interesul pentru tot ceea ce înseamn... Reiki și v-a f...cut s... conștientizați multitudinea de avantaje pe care acesta vi le poate oferi, putând fi practicat nu neap...rât pentru terapie sau pentru tratarea altora, ci pentru propria dezvoltare a sinelui, pentru propria evoluție sau, pur și simplu, ca hobby. Reiki poate fi aplicat în toate domeniile vieții, în medicin..., afaceri, comunicare și relații publice, conlucrând f...r... probleme cu celelalte ramuri terapeutice complementare, l...rgindu-le sfera de aplicabilitate și completându
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
nu este completă. Uitările timpului sunt cele care țes, pentru noi, intriga cunoașterii istorice. Apelul la tradiție, actualizată de „conștiința supusă efectelor istoriei” (wirkungsgeschichtliches Bewusstsein), evidențiază finitudinea noastră radicală și vocația comunitară. Nu totul poate fi reinventat - mai ales nu sinele fără ceilalți 1. Din această pricină, empatia nu poate fi niciodată exhaustivă, pentru că textele literare nu au proprietăți mediumistice. Ele sunt mai degrabă apăsate de povara amneziilor culturale, universale și locale. Eficacitatea tradiției, pe de o parte, dar și perfidul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
biografie se constituie prin geniul capilarităților. Folosind altă metaforă, comprehensiunea este un fenomen aluvionar, ieșind la suprafață - în câmpul manifestării - prin confluența dintre bunele vestiri ale genului posibil și vocația actualității. Hermeneutica devine în acest fel o fenomenologie a întâlnirii sinelui prin celălalt. Tradiția rămâne un palimpsest transparent sau, mai corect, un mozaic de semnificații policrome străbătut de lumina înțelegerii. Tradiția are o constituție hermeneutică universală în măsura în care cunoașterea se altoiește pe un trunchi narativ. Născută în matricea unei limbi, tradiția este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o tradiție fidelă deopotrivă catolicității și ortodoxiei. Viguroasa apologie filozofică în favoarea tradiției ecleziale și a recuperării adevărului narativ și liturgic al teologiei se încheia cu o pledoarie sobră în favoarea „trăirii tainei” prin consumarea misterului euharistic al Liturghiei. IVtc "IV" Nașterea sinelui și dilemele corporalitățiitc "Nașterea sinelui și dilemele corporalității" Subiectul descărnattc "Subiectul descărnat" Ar fi greu de contestat faptul că modernitatea europeană a consacrat o concepție dualistă asupra subiectivității. Lunga posteritate a scrierilor lui René Descartes (1596-1650) a marcat profund o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și ortodoxiei. Viguroasa apologie filozofică în favoarea tradiției ecleziale și a recuperării adevărului narativ și liturgic al teologiei se încheia cu o pledoarie sobră în favoarea „trăirii tainei” prin consumarea misterului euharistic al Liturghiei. IVtc "IV" Nașterea sinelui și dilemele corporalitățiitc "Nașterea sinelui și dilemele corporalității" Subiectul descărnattc "Subiectul descărnat" Ar fi greu de contestat faptul că modernitatea europeană a consacrat o concepție dualistă asupra subiectivității. Lunga posteritate a scrierilor lui René Descartes (1596-1650) a marcat profund o întreagă tradiție filozofică și umanistă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a tuturor certitudinilor. Cogito, ergo sum definește concepția dualistă despre persoana umană, înțeleasă ca o sinteză între intelect (res cogitans) și corporalitate (res extensa). În alcătuirea conștiinței de sine, trupul joacă pentru Descartes un loc secundar și chiar neglijabil 1. Sinele emerge printr-un proces de abstracție, în care intelectul practică îndoiala metodică cu privire la orice fenomen sau idee schimbătoare, pentru a se opri în pragul gândirii capabile de autoreflecție. Pentru Descartes, gândirea este principiul de individuare al umanității. Fără cogito nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
târziu și ecoul acestor idei în scrierile din primele secole creștine. Vom analiza apoi limitele interpretării orizontale a textelor creștine despre corporalitate, introducând argumentele lui Michel Henry în favoarea unei mai juste comprehensiuni, filozofice și teologice, a relației dintre trup, revelația sinelui și dilemele alterității. Ambiguitatea erosului păgântc "Ambiguitatea erosului păgân" Dorința sexuală este o constantă biologică universală. Stilizarea acestei dorințe (fie prin eroism ascetic, fie prin rafinament estetic) ține de specificul uman al abordării erosului. Genealogia lui Foucault pleacă de la constatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
În acest sens, Foucault pare fascinat de raportul de continuitate între lumea greco-romană și cea creștină 1. Premisa metodologică a autorului este aceea că, indiferent de epoca istorică luată în discuție, există un set limitat de modalități de apropriere a sinelui prin ceea ce J. Burckhardt a numit (referindu-se la epoca Renașterii) „autostilizări subiective”. Desigur, lui Foucault nu îi lipsesc nuanțele. El distinge între comportamentul codificat în termeni juridici (bazat pe limbajul interdicției) și comportamentul care ignoră standardele exterioare ale moralității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numit (referindu-se la epoca Renașterii) „autostilizări subiective”. Desigur, lui Foucault nu îi lipsesc nuanțele. El distinge între comportamentul codificat în termeni juridici (bazat pe limbajul interdicției) și comportamentul care ignoră standardele exterioare ale moralității, dar urmărește o transformare a sinelui (limbajul interiorității). Epoca clasică și începutul erei creștine se disting prin accentul pus pe etica interiorizată, în timp ce secolele de succes popular 1 și instituționalizarea politică pentru Biserică au impus treptat comportamentul tipizat și minuțios legiferat în sfera privată a individului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
individului 2. Vom vedea totuși care sunt limitele acestei scheme de interpretare 3. Bazându-se pe bogata documentație medicală a Antichității târzii, M. Foucault arată multiplele accepții ale abstinenței și modul articulării practicilor corporale în mult mai complexele „tehnologii ale sinelui” (techniques du soi). Textele lui Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință constantă în Istoria sexualității. În tratatul intitulat De locis affectis 1, Galenus adoptă o poziție utilitaristă și, de aceea, flexibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]