2,989 matches
-
Lovinescu, mi am dorit realizări de aquafortist, nu de procuror și de pamfletar. Au rămas însă, ici colo, niște note de sarcasm, pe care dacă le aș fi eliminat sau atenuat, riscam să nu mai fiu autentic. în ciuda deselor mele situări à rebours, paginile fragmentarium-ului nu-s acrimonioase, încruntate, nici violent satirice. Am dat drumul repulsiei sau am ricanat doar în situații extreme; în rest, m-am ținut la un nivel constatativ, moderat, ca să nu zic neutru. Cu severitate de moralist
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
practică în mod deliberat a aruncat țara noastră într-o mizerie la fel de cruntă ca pe vremea fanarioților. Știind cu precizie că factorul evolutiv al forțelor de producție este reprezentat de elementele materiale ale științei, care prin tehnologii noi duc la situarea forțelor de producție pe o treaptă superioară modelului precedent și fac logic necesară și o evoluție a relațiilor de producție, Ceaușescu a acționat și continuă să acționeze în mod deliberat (cu fermitate și hotărâre) la distrugerea factorilor de evoluție a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prozei (dar și asupra existenței) sale se dovedește distincția Între tirania timpului, cu temerile și apăsătoarea sa captivitate, comparativ cu „reveria” spațiului, ca șansă de evadare compensatoare. Într-adevăr: clipa este, la Sorin Titel, „repede”, iar țara, ca tărâm de situare afectivă, ideală și onirică, este „Îndepărtată”. Călătoria face din neliniștitul ei protagonist un prizonier, dar harta peisajelor ei potențiale este „lungă” nostalgie. Zăpada este efemerul dureros și irevocabil, dar și albul utopiei și basmul din vis... Reînvățăm de la o vreme
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care aspira Blecher, Îl apropie, dar Îl și separă de suprarealism. Fiindcă nu doar despre o opțiune pentru un anume curent literar ar putea fi vorba la Blecher. Este altceva și mai mult: consecința metarealistă, până la neverosimil și turmentare, a situării În chiar miezul negru al unei cumplit de „reale” existențe umane. „Irealitatea și ilogismul vieții cotidiene nu mai sunt demult pentru mine vagi probleme de speculație intelectuală: eu trăiesc această irealitate și evenimentele ei fantastice... am căutat să ridic la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timp un punct fix pe perete, mi se Întâmplă câteodată să nu mai știu cine sunt nici unde mă aflu”... acesta este startul Întâmplărilor În irealitatea imediată a lui Blecher. Humulești, lângă apa Ozanei - aproape de Neamț, aproape de Roman... La Creangă, situarea temporală și spațială („locul nașterii”), dar și toate detaliile unei lumi ingenue și pline de neastâmpăr sunt perfect fixate. Ca și climatul sufletesc al rememorării: „Și, Doamne, frumos era pe atunci”... Stabil și senin În această lume, oricâte dureri sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu Alan Bloom ( În care cititorii au fost ghidați să-l recunoască pe Ravelstein), ideologul elitist și criticul sarcastic al decăderii democrației americane Într-un carnaval vulgar de „pop-culture”, n-ar fi nici ea străină, au susținut unii, de această situare la „dreapta” spectrului politic. Ca un veritabil romancier, Bellow nu-și idealizează eroul. Scrutarea (sau inventarea) frivolităților, ambiguităților și secretelor personajului nu este decât fireasca meserie literară, nicidecum un prilej de detașare critică „dinspre stânga”, cum sugera lectorul român. Chiar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
române din ultima jumătate a secolului al XX-lea fără a avea în vedere scriitorii din exil, F. întreprinde un demers recuperator. În acest sens, o panoramă a fenomenului literar contemporan din România, elaborată din perspectiva „conștiinței estetice”, impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
echilibru. Neconcesivă cu nonvalorile (sentințele, tranșante în esență, recurg uneori la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un avantajos contur. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Repere bibliografice: Al. Duțu, „Dicționarul literaturii române”, RL, 1979, 49; Alex. Ștefănescu
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
Troyes și Tristan și Isolda ilustrând erosul medieval, iar Don Quijote de Cervantes marcând, ca parodie, nașterea romanului modern, pentru a încheia cu Robinson Crusoe al lui Defoe. Fiecare dintre aceste scrieri se bucură de o analiză amplă și de o situare comparatistă, studiul încercând să jaloneze drumul romanului, „deplasarea” dinspre eros către complexitatea condiției umane. SCRIERI: Fuga Marelui Regizor, Iași, 1992; Milionar la marginea Imperiului, Iași, 1998; Lumi narative, Iași, 1998; Viețile și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
de nerăbdarea de a aștepta istoria, Într-o epocă a nerăbdării generalizate, dar și de nevoia de Istorie În era istoriilor multiple și echivalente. Literatura care ambiționează să dea sensul acestui prezent al nostru are nevoie de un punct de situare În depărtarea unui viitor, de unde temerile noastre să primească o explicație și determinismul să ne aducă iar calmul de a ști, chiar dacă ceea ce aflăm e o veste rea. Iarăși, tot de o atitudine sceptică vorbim, chiar dacă scriitura e mai netedă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bine, vom vedea că o dată Începută mișcarea revoluționară, Fanța și Monarhia ne puteau fi salvate decît de către iacobinism”, ceea ce-l face pe Compagnon să exclame: „un contrarevoluționar pariază pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia.” Pornind de la atitudinea față de Revoluție, anti-luminismul (situarea În partidul anti-filozofilor, și În special Împotriva lui Rousseau pe de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d’Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea „originii” decăderii morale În păcat - dar nu numai, chiar și insistența cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dat, pe alocuri, girul. Nu figurează, alături de Quignard, Pierre Michon, un foarte talentat stilist din aceeași stirpe. Iar cît despre Quignard, literatura acestuia poate fi inclusă În “noua ficțiune” (căruia Viart Îi consacră un subcapitol În altă parte). Interesantă este situarea tematică a scriitorilor sfîrșitului de secol: biografism (saga de familie “postmodernizate” sau, bildungsromane desemnate uneori ca “autoficțiune”, după Doubrovski): Jean Rouaud, Annie Ernaux, Serge Doubrovsky, Claude Simon (În ordine cronologică descrescătoare). Consubstanțial biografismului, autoficțiunea “memoriei personale” i-ar avea ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
american, prin practicarea unei scriituri palimpsestice, prin citaționalitate (este ceea ce-l face pe Viart să aplice atributul “postmodern” unui singur romancier francez, Michel Tournier). Nu știu dacă Sylvie Germain poate fi clasată printre “noii mistici”, În virtutea realismului magic practicat. Dar situarea ei În descendența lui Michel Tournier este corectă. Ar mai fi fost de adăugat aici Tahar Ben Jelloun, amintit deja ca scriitor francofon. “Noii cinici” - Amélie Nothomb, de exemplu - numesc o altă diferență specifică a “impasibililor”. Rămîne de văzut dacă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a acestuia), supunere susținută de o mare erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext la o viziune ontologică, situarea omului în cosmos fiind obsesia cu care citește literaturile lumii. Epos și logos. 25 de studii și interpretări (1981) tratează despre Comparațiile Iliadei, Marea homerică, Zeița și eroul (relația dintre Atena și Ulise), Elena, Casandra, Xenofon din Efes, Cununa palatină
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista a început a fi des invocată, de astă dată (cripto)apologetic, fără a fi beneficiat de un studiu temeinic și imparțial. Definirea situării umaniste a spiritualismului pe care-l cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de accepții divergente, Astăzi însă, argumentată, precizarea se impune, pentru a detensiona un
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
dihotomii fundamentale și în același timp un soi de reacție împotriva unei „balcanizări”, în sensul dat de Maria Todorova acestei noțiuni (Todorova, 1997), a realității românești din perspectiva Occidentului. În acest context, principala preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale lui Simion Mehedinți, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în vârstă sunt excluși chiar dacă există diferențe mari între ei. Deși nu am putut dezagrega datele mai mult decât am făcut-o (neavând suficiente cazuri de indivizi aflați în sărăcie cronică), o mare parte a lor provin din zone rurale. Situarea geografică (ce presupune o probabilitate mai mare de a nu avea apă potabilă), împreună cu lipsa televizorului color fac ca aproape fiecare individ în vârstă să fie exclus de la cel puțin două dimensiuni. Așa cum ne-am așteptat, în general, indivizii cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câtorva constatări referitoare la validitatea celor două modalități de măsurare a bunăstării gospodăriilor: Agregatul de consum simplu nu are o relație monoton crescătoare cu valoarea de întrebuințare a locuințelor; în schimb, celelalte tipuri de consumuri sunt prezise destul de bine de situarea pe această măsură a bunăstării. Mai mult, de la decila întâi până la penultima, valoarea locuințelor este relativ constantă, forma curbei fiind sinuoasă, deși au loc sporuri substanțiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferență a valorii bunurilor imobiliare față de posibilitățile de consum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoțit la creșteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare, cele serviciilor și valorii locuințelor, creșterea valorii bunurilor din gospodărie este în relație exponențială cu situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot trage mai multe concluzii - venit: „efectul de venit” - există o tendință cu creștere exponențială de transformare a sporurilor de venit în bunuri de folosință îndelungată, față de creșterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
estul țării. Trebuie semnalat și drumul național 3B (Călărași-Giurgeni), cu autostrada Fetești-Cernavodă, drumul național 3A (Lehliu-Fetești) și drumul județean 212 (Fetești-Țăndărei). Modernizarea magistralei feroviare în secolul al XX-lea, construirea autostrăzii București-Constanța, ce va lega portul Constanța de Europa Centrală, situarea Feteștiului în apropierea aeroportului militar de la Bărăganu, punerea în valoare a cursului Dunării la adevăratul său potențial pot duce în viitor la dezvoltarea economică și socială a orașului. Istoricul cercetării Zona în care este situat orașul a constituit, în decursul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1986, reunește o parte din publicistica teatrală semnată într-un deceniu dominat de o acută criză economică, politică, dar și repertorială. Tonul comentariilor este moderat, civilizat, lipsit de ostentație. Perspectiva, mereu în atenția analistului, salvează spectacolele și textele discutate de situarea strâmtă în timp. Criticul se dovedește foarte sensibil la problema priorității care trebuie acordată partiturii dramatice și la readucerea actorului în prim-planul atenției creatorilor de spectacole. Nopți albe și zile negre (1992) cuprinde amintiri din perioada care a urmat
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
fost incluse scurtele traduceri în română din Franz Kafka, precum și corespondență, redactată parțial în românește. Influența limbii și a surselor liricii românești pentru creația de maturitate a lui C. a fost contestată sau minimalizată în exegeza occidentală a chestiunii. Evitând situarea pe poziții extreme, ipoteza lui George Guțu este mai rezonabilă: conform ei, „«presiunea» culturală a limbii române, care, până în 1948, a constituit pentru tânărul Celan mediul lingvistic dominant, vizavi de care exercițiul germanei este unul mai mult sau mai puțin
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
coagularea semantică lentă care le este corelată. Textele speculează literar ambiguitatea creată prin impresia falsă, de funcționare în gol semantic, pe care o lasă limbajul lor. Această indecizie în a formula sensuri palpabile nu echivalează însă cu nihilismul ludic al situării față de literatură, întâlnit la grupările suprarealiste. În spatele formei lichide a poemelor, se lasă ghicită o încordare existențială extremă; spațiul în care ele semnifică este unul tensionat simbolic de proximitatea morții, măștile ei, vizibile sau foarte vagi, alcătuind în mare parte
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Stratan, Viorel Mureșan, Andrei Zanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Damaschin, Bogdan Ghiu, Lucian Vasilescu, Dumitru Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă și penetrantă. Analizele sale, succinte, „rapide”, includ portrete, situări, ierahizări pertinente, dobândind o densitate puțin obișnuită în exercițiul criticii de întâmpinare. În amplul eseu Celălalt Pillat (2000), C. examinează, cu metodă, „imaginarul apei la un «poet al pământului»”. Recitirea poeziei lui Ion Pillat, în cheie bachelardiană, propusă de critic
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]