2,760 matches
-
adjectiv mai desemnează și „lucrurile rezervate zeilor”, „ceea ce îi privește pe zei”, „ceea ce este interzis oamenilor”. Starea preliminară celei desemnate prin adjectivul šuppieste parkui, care exprimă o stare de curățenie materială (a locuinței, a hainelor, corectitudinea limbajului) necesară activității de slujire a zeilor. De la acest termen derivă verbele: a consacra, a sacraliza, a rezerva. El precizează că terminologia sacrului se concentrează în jurul lui šuppi-, prin el fiind desemnate rituri de sacralizare, instrumente sacre și obiecte de cult . Un alt autor, Alfred
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
nu de alte cuvinte avem nevoie, ci de alte idei"96. Transpare din aceste rânduri o deosebire fundamentală dintre limbajul politic și cel filosofic: în vreme ce primul este rezultatul unei căutări îndelungi, al unei selecții, vizând cuvântul cel mai potrivit pentru slujirea intereselor emițătorului, limbajul filosofic apelează la cuvinte comune, simple, iar acolo unde puterea de semnificare a acestora se dovedește neputincioasă, tăcerea își intră în drepturi. "Fie că va fi vorba de o abordare semiotică deductivă, fie de una abductivă, e
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a-ți asigura acolo un protector puternic din anturajul regelui. Tot pămîntul este baza bogăției și puterii nobililor, dar unii dintre ei nu se dau în lături de la a se îmbogăți prin activități industriale, comerciale sau financiare. În fine, slujirea regelui începe să asigure poziția de nobil, de exemplu sarcinile de secretar al regelui: acesta este începutul nobilimii de robă. Burghezia este diversă, dar în general pe cale de a se îmbogăți prin activitate meșteșugărească și mai ales prin marele comerț
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
financiară, ci întreaga activitate economică a țării, cu atît mai mult cu cît el este în același timp secretar de stat la marină, secretar de stat la Casa Regală și ministru al construcțiilor, artelor și manufacturilor. Deși dedicat în întregime slujirii regelui și statului, Colbert se ocupă în egală măsură, cu aviditate, de propria sa avere și de cea a familiei sale, așa cum făcuseră Richelieu, Mazarin și Fouquet. După el și pînă la sfîrșitul perioadei numite Ancien Régime, controlorul general al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să dea naștere mai departe la confecțiuni de imitație formală a tradiției, fără viață și fără strălucire. Fenomenul acesta se ivește în epocile când spiritul veacului se înstrăinează de spiritul Bisericii. În acest caz, artiștii, aplecându-se fără convingere la slujirea artei bisericești, dau naștere la producții stereotipice, de o vădită decadență. Din cele spuse până acum, rezultă că rolul Bisericii e covârșitor în ce privește cultivarea și disciplinarea convergentă în unitatea de stil a artelor, care e de o evidență dominantă în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creează frumusețea. Popoarele primitive de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști și meșteșugari au fost inspirați și îndrumați de Dumnezeu în lucrul lor, atât pentru împodobirea cultului religios cât și pentru slujirea unor scopuri ale Providenței, de salvare a omului. E aproape de prisos să adăugăm că pozitivismul vremii noastre respinge ideea vreunei intervenții divine în inspirație și o tratează ca pe un fenomen psihologic în marginile naturale ale imanenței, căutându-i corespondențele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc și a aristocrației, își articula propriul discurs în jurul unei noi idei: slujirea poporului. Acești tineri - Vita Sándor, Albrecht Dezső, Mikó Imre, Venczel József și alții - veniseră din cercul colaboratorilor celor două reviste Hitel (Credit), înființată în 1935, și Erdélyi Fiatalok ("Tinerii Transilvani"). Evenimentul marcant pentru membrii acestei noi generații a fost "Întâlnirea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
natură creștină), în primăvara lui 1944 încurajându-și colegii pastori calvini să-i ajute pe cei doritori să se creștineze. Dacă vrem să înțelegem transformarea gândirii politice transilvane din această perioadă, diferența este sesizabilă mai ales în metamorfozarea ideii de "slujire a poporului". Pentru elita maghiară (și pentru partidul ei) ajunsă la putere, superioritatea culturală nu mai însemna fundamentul supraviețuirii, ci o situație reală; nu mai era un posibil mecanism de apărare a maghiarimii, pătrunsă de spiritul creștin solidar, unitar, ci
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rolul jucat de episcopul Márton Áron nu poate fi umbrit de vreo acuzație. Puiul de țăran de la Sândominic (Csíkszentdomokos), ajuns episcop, ale cărui concepții coincideau, în multe puncte, cu cele enunțate de cercul din jurul revistei Hitel ("Credit") care sprijinea ideea slujirii poporului, în discursul său eclesiastic din 18 mai 1944, nepublicat de presa clujeană (nici nu putea fi), condamna deportările și prigonirea evreilor, cu toată greutatea profundelor sale convingeri social- creștine. Chiar în aceeași zi, Márton Áron îi scria nunțiului papal
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
însemnat o așa-zisă politică a naționalităților, de tip Sf. Ștefan, iar pentru cei din Transilvania imaginea unei societăți maghiare organizate "organic", concept întărit în anii treizeci. Sistemul de idei în perioada 1940-1944 a fost urmarea directă a conceptului de slujire a poporului, a ideii de comunitate minoritară cu o spiritualitate unitară, creștin-maghiară. Pentru elitele minorității devenite majoritare, poziția în ierarhia puterii era o problemă cheie. După cei douăzeci și doi de ani petrecuți în minoritate, concluzia pe care au tras
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
treptat un președinte căruia, curând, i se va atribui în exclusivitate numele de episcop și care se va deosebi net de colegiul presbiterilor. Diaconul, slujitor cu funcție subalternă, este afectat pe lângă persoana episcopului. Astfel se constituie cele trei trepte de slujire pe care le cunoaștem: episcop, preot și diacon. În scrisorile sale, Ignațiu din Antiohia ne oferă prima mărturie a acestei ierarhii; se vorbește atunci de episcopat monarhic, episcopul distingându-se de ceilalți preoți. Slujitorii itineranți dispar treptat. Apostolii urmașii Apostolilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atunci de episcopat monarhic, episcopul distingându-se de ceilalți preoți. Slujitorii itineranți dispar treptat. Apostolii urmașii Apostolilor devin sedentari, confundându-se în cele din urmă cu episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
incesturi, etc... A nouăsprezecea vamă este aceea a ereziei: false raționamente asupra religiei, lepădarea de Credința unicei Biserici drept credincioasă a lui Dumnezeu, hulirea, blasfemarea... A douăzecea vamă este aceea a nemilostivirii sau cruzimii... A douăzeci și una vamă este aceea a slujirii la idoli... A douăzeci și doua vama este aceea a sulemenirii și a sluțirii fețelor. A douăzeci și treia vamă este aceea a fumatului. În sfîrșit cea mai de pe urmă, a 24-a vamă, este aceea a simoniei". Pe calea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2,42) adică În slujirea Sfintei Liturghii care, Încă de la Început a fost centrul vieții Bisericii, Taina actualizării lucrării mântuitoare a lui Hristos și a unirii depline cu El. Deși În Noul Testament nu avem o descriere amănunțită a Liturghiei pe care o săvârșeau Sfinții Apostoli
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Testament, trăită În preajma Mântuitorului de Sfinții Apostoli. Cine rămâne În izolare și nu trăiește În comuniunea Împărăției, care pe pământ are forma Bisericii și se trăiește În gradul suprem În Liturghie, nu are parte de mântuire. Liturghia Înseamnă În grecește slujire comună. În acest context, poate fi ușor sesizată importanța prezenței comunității - „sfințirea treptată a credincioșilor ca pregătire pentru Sfânta Împărtășanie”- dar și contribuția acesteia la săvârșirea Tainei Euharistiei: „Faptul acesta se concretizează În prescurile pe care le aduc credincioșii, din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
esene. În capitolul Despre pedeapsa viitoare a celor nesupuși din același text găsim cu privire la pretinsul Cristos al lui Saul din făcătura Noului Legămînt că ei așteptau cu mare nădejde: ,,vremea în care laicul și preoțescul Mesia își va asuma fiecare slujirea.”. Mai încolo spun că Elohim le-a făcut o făgăduială în ,,«pămîntul Damascului» - adică Noul Legămînt”, dar cel descoperit la Qumran și nu cel plăsmuit du-pă anii 386 și prezentat goimilor cap de lut ca mare revelație și reverberație divină
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care a ajuns din arimi-nism, sub pana unor sataniști chiar arianism, să purcedem la cercetatul celor vechi unde mai găsim cîte ceva fărîme de informații despre adevărata noastră istorie. Iordanes a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ștefan cel Mare și Sfânt, model de apărare a credinței, prin dragoste de Dumnezeu și rugăciune. Meritul de excepție al lucrării este acela că izvorăște din experiență și cheamă la trăire. Izvorăște dintr-o experiență de peste șase decenii de slujire preoțească exemplară, închinată lui Dumnezeu și semenilor, și ne conduce spre experierea „raiului rugăciunii”. în mod deosebit trebuie remarcată și frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce îl cunosc își aduc aminte cu nostalgie de cuvântul său
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
voi prezenta câteva exemple, din parabolele evanghelice, ca mărturie a pocăinței prin rugăciune smerită și întoarcere la viața adevărată, la viața în Hristos. în prezența Domnului Iisus Hristos, patimile și păcatele oamenilor se transformă în credință îmbrăcată în rugăciune și slujire, izvorâtă din puterea dragostei jertfelnice și din chinul lor lăuntric. Când omul (creștinul) se hotărăște să vină la Hristos, suspinul inimii este auzit și primim puterea să ne întoarcem la viața cea adevărată, la desăvârșirea creștină și la mântuire. Aș
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și înfăptuiește unirea desăvârșită, nemijlocită și mai presus de fire a celui ce crede cu Dumnezeu „cel crezut”. Și toate acestea se împlinesc prin Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Pentru aceasta, credința este calea cea mai sigură de cunoaștere și de slujire a lui Dumnezeu și a adevărurilor religioase.; ne leagă de Dumnezeu și de tot ce mântuiește sufletul. Credința trebuie să fie sădită în inima copiilor cu dragoste, cu bunătate, cu multă înțelepciune, căci ea este răspunsul nostru la chemarea lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la gură și la piept, zicînd: „Depărtează de la dânsul pe tot vicleanul și necuratul duh, care se ascunde și se încuibează în inima lui: și zice aceasta de trei ori, după care continuă rugăciunea astfel: duhul înșelăciunii, duhul vicleșugului, duhul slujirii idolești și a toată lăcomia, duhul minciunii și a toată necurăția, care lucrează după învățătura diavolului. Și-l fă pe el oaie cuvântătoare turmei celei sfinte a Hristosului Tău, mădular cinstit al Bisericii Tale, fiu și moștenitor al împărăției Tale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este copil lepădările le fac nașii cu pruncul în brațe, se întorc cu fața spre apus și preotul îl întreabă de trei ori: „Te lepezi de satana? și de toate lucrurile lui? și de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lucrarea lui Hristos, căci ori de câte ori vorbim de Biserică, implicit vorbim și de Hristos, capul ei, de prezența organică a Mântuitorului Hristos în acțiunea sfințitoare, învățătoare și ocârmuitoare. De aceea, misiunea Bisericii în societatea de azi nu poate fi alta decât slujirea pe care o îndeplinește Iisus Hristos în întruparea Sa. Această lucrare se bazează pe iubire creștină, constantă, cu putere transformatoare în opera de ameliorare a societății prin credință și rugăciune. Un curent materialist, de indiferență față de spiritualitatea ortodoxă, bântuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]