159,303 matches
-
Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
scăzută. Comportamentul de coping de evitare a fost asociat cu un nivel mai înalt de anxietate și comportamente externalizate în timp ce, strategiile de coping centrate pe rezolvarea problemei a fost asociat cu competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul de membri, respectiv vârsta membrilor familiei 262. Deși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca "centru de lansare", (7) familia cu părinți de vârstă mijlocie, (8) familii cu membrii în vârstă. Familia adoptivă, ca formă familială atipică, nu se abate de la aceste stadii. Cu toate acestea traversează o serie de evenimente care-i impun solicitări unice. În ultimele trei decenii o serie de specialiși în domeniul adopției 263, au încercat să traseze în interiorul stadiilor ciclului de viață familial, provocările specifice familiei adoptive (vezi tabelul 3.2). Ciclul vieții de familie debutează cu consolidarea relației de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să aparțină istoric și cultural unor regiuni diferite ale țării pentru a asigura o variabilitate culturală cât mai ridicată a cazurilor. În îndeplinirea acestui criteriu am întâmpinat o serie de dificultăți cauzate de răspunsurile negative venite din partea DGASPC-urilor la solicitările de acces la dosarele de adopție, motivul invocat, în toate aceste cazuri, fiind acela al confidențialității informațiilor din dosarele de adopție. În aceste condiții s-a impus de la sine un al treilea criteriu de selecție, strict pragmatic și anume acordul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând că acesta va dispărea sau se va rezolva de la sine. Eliminarea este un efort activ al familiei de a înlătura sau de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și problemele și nevoile medicale ale copilului și mai puțin cele psihologice. În două cazuri s-a identificat un comportament de evitare a solicitării și căutării de informații despre părinții biologici. Principala cauză este anxietatea de a nu fi căutați de familia biologică și de a nu-și pierde copilul. Nu se cunoaște familia. Noi chiar am cerut în mod special să fie un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stare de fapt, familia nu poate face față confruntărilor cotidiene. Gradul de vulnerabilitate este mai mare decât în cazul unei familii complete, care, măcar prin faptul că are un membru adult în plus, are premise mai bune de a răspunde solicitărilor. Dezvoltarea în plan personal a membrilor familiei este susținută de suportul afectiv oferit de familie, dar presupune și intrarea în relații extra-familiale diverse. În cele mai multe cazuri, resursele insuficiente fac necesare colaborări în afara familiei, chiar apelul la sprijinul direct al altor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
erau luate de cel/cea care desfășura preponderent munca domestică, se ocupa de creșterea și educarea copiilor. În cadrul familiei monoparentale, autoritatea comportă tendințe contradictorii: o supralicitare a părintelui singur, dar și momente de criză atunci când acesta nu mai face față solicitărilor. Familia poate fi abordată ca o instituție socială care se află în legături cu alte instituții, inclusiv cu instituțiile statului. Raporturile de acest tip sunt satisfăcute preponderent de părintele singur. O altă perspectivă prezintă familia ca o unitate socioafectivă (I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se confruntă cu o serie de probleme rezultate din conjugarea rolurilor profesionale și parentale. Găsirea soluțiilor funcționale și păstrarea echilibrului psihoafectiv personal și al familiei sunt direct proporționale cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare fac mai bine față solicitărilor. Ca tendințe generale, părinții singuri permit mai multă independență copiilor lor (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1997, p. 41). Femeile părinți singuri se confruntă mai ales cu dificultăți financiare, iar bărbații părinți singuri au dificultăți privind munca domestică, ceea ce îi determină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
trebuie să probeze existența unor calități referitoare la comportamentul în societate, starea sănătății și profilul psihologic, astfel încât să existe garanția privind îndeplinirea corectă a obligațiilor pe care și le asumă ca părinte. Cine optează pentru această profesie răspunde, în prealabil, solicitărilor asistentului social și ale psihologului, printr-un interviu prin care sunt determinate: profilul psihologic al solicitantului, motivația acestuia de a deveni asistent maternal profesionist, precum și atitudinea persoanelor cu care acesta locuiește față de implicațiile desfășurate de creșterea unui copil. Apoi, persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
răspunde la ele astfel încât să se păstreze în anumiți parametri ordinea socială conduc la ideea unor relații de putere. Indivizii își revendică drepturile, se organizează în grupuri de presiune, iar conducerea societății, pe o treaptă sau alta, încearcă să răspundă solicitărilor în limita resurselor existente, astfel încât să medieze interesele tuturor și să facă posibile relațiile de colaborare. Obținerea anumitor drepturi sociale s-a realizat în timp, ca o încununare a luptei de emancipare a cetățenilor. Aceste drepturi, deși de factură socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exemplu, pot fi amintite la un nivel general costurile sociale presupuse de restructurarea economiei și sărăcia ca problemă a majorității oamenilor 78. Familia, mai cu seamă, în formele sale atipice, cum este cazul familiei monoparentale, face față adesea cu dificultate solicitărilor multiple pe care le întâmpină. Nefrecventarea școlii de către copii, neglijarea, abuzul, violența împotriva copiilor, abandonul acestora, starea de sănătate precară, traiul în condiții de sărăcie severă sunt doar anumite aspecte observabile. Părintele singur este adesea stigmatizat, discriminat față de părinții din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o constantă a mentalității cetățenilor români contemporani. În sondajele de opinie, aceștia își exprimă puncte de vedere care par perene, în legătură cu dimensiunea de gen a familiei. De pildă, analizând datele din Barometru de gen56 (realizat de Institutul GALLUP Romania, la solicitarea Fundației pentru o Societate Deschisă în anul 2000), constatăm că societatea românească apare ca una de tip tradițional, marcată încă de o mentalitate de tip patriarhal. La întrebarea „După părerea dumneavoastră, femeia trebuie să își urmeze bărbatul?”, 78% dintre subiecți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poartă amprenta discriminărilor de gen. Șansele mai mici ale copilului rezultă din susținerea lui deficitară. Aceasta se datorează, în cele mai multe cazuri, faptului că părintele singur este o femeie despre care se presupune că nu se descurcă în a face față solicitărilor legate de viața profesională, conjugate cu cele rezultate din singurătatea din planul vieții personale. În primul rând, scad veniturile (un singur venit trebuie să acopere necesarul pentru întreaga familie), apoi apar consecințe privind dezvoltarea copilului, rezultate din atenția scăzută a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
matern 91. Femeile par că au învățat în mod profund din experiența perioadei în care erau copii neajutorați, cărora le purtau alții de grijă. Au învățat să fie empatice cu persoanele vulnerabile, considerate ca probând doar capacități insuficiente, slabe, în raport cu solicitările, să le ofere sprijin într-o manieră caldă, de tip matern. Simultan, sunt denunțate toate comportamentele de tip agresiv, distructiv, care prejudiciază viața oamenilor. În acest sens, războiul, violența de orice fel distruge și efortul depus prin practicile materne privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]