4,641 matches
-
Scală din Milano, pe 9 Februarie 1893 în următoarea distribuție: Falsatff: Victor Maurel; Alice: Emma Zilli; Ford: Antonio Pini-Corsi; Nannetta: Adelina Stehle; Fenton: Edoardo Garbin; Mistress Quickly: Giuseppina Pasqua; Meg Page: Virginia Guerrini; Dirijor: Edoardo Mascheroni Discografia de referință Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorenzo Malajoli Giacomo Rimini, Emilio Ghirardini, Roberto D'Alessio, Pia Tassinari, Aurora Buades Orchestră și corul Operei La Scală Naxos Records 1932 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giuseppina Pasqua; Meg Page: Virginia Guerrini; Dirijor: Edoardo Mascheroni Discografia de referință Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorenzo Malajoli Giacomo Rimini, Emilio Ghirardini, Roberto D'Alessio, Pia Tassinari, Aurora Buades Orchestră și corul Operei La Scală Naxos Records 1932 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera, T.Stich Randal, A.Madasi, C.Elmo. NBC RCA 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Tito Gobbi, Rolando Panerai, Luigi Alva, Elisabeth Schwarzkopf, Fedora
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Alessio, Pia Tassinari, Aurora Buades Orchestră și corul Operei La Scală Naxos Records 1932 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera, T.Stich Randal, A.Madasi, C.Elmo. NBC RCA 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Tito Gobbi, Rolando Panerai, Luigi Alva, Elisabeth Schwarzkopf, Fedora Bărbieri Philarmonia Orchestră and chorus EMI Classics 1957 Dirijor: Soliți: Orchestră: Casă: Anul: Georg Solti Gerain .Evans, Ilva Ligabue, Robert Merrill, Mirela Freni, Alfredo Kraus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Elisabeth Schwarzkopf, Fedora Bărbieri Philarmonia Orchestră and chorus EMI Classics 1957 Dirijor: Soliți: Orchestră: Casă: Anul: Georg Solti Gerain .Evans, Ilva Ligabue, Robert Merrill, Mirela Freni, Alfredo Kraus, Giulietta Simionato. Orchestră și corul de la Teatro alla Scală DECCA 1963 Dirijor: Soliști: Leonard Bernstein Dietrich Fischer-Dieskau, Rolando Panerai, Juan Oncina, Ilva 442 Orchestră: Casă: Anul: Ligabue, Regina Resnik Vienna Philharmonic and Vienna State Opera Chorus CBS Masterworks 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir John Pritchard Donald Gramm, Benjamin Luxon, Max-René Cosotti
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giulietta Simionato. Orchestră și corul de la Teatro alla Scală DECCA 1963 Dirijor: Soliști: Leonard Bernstein Dietrich Fischer-Dieskau, Rolando Panerai, Juan Oncina, Ilva 442 Orchestră: Casă: Anul: Ligabue, Regina Resnik Vienna Philharmonic and Vienna State Opera Chorus CBS Masterworks 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir John Pritchard Donald Gramm, Benjamin Luxon, Max-René Cosotti, Kay Griffel, Nucci Condò London Philharmonic Orchestră and Glyndebourne chorus DVD Arhaus Musik 1976 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Giuseppe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Resnik Vienna Philharmonic and Vienna State Opera Chorus CBS Masterworks 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir John Pritchard Donald Gramm, Benjamin Luxon, Max-René Cosotti, Kay Griffel, Nucci Condò London Philharmonic Orchestră and Glyndebourne chorus DVD Arhaus Musik 1976 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Giuseppe.Taddei, Raina Kabaivanska, Rolando Panerai, Francisco Araiza, Christa Ludwig. Filarmonica din Viena PHILIPS 1980 Carlo Maria Giulini Renato Bruson, Leo Nucci, Dalmacio Gonzalez, Katia Ricciarelli, Lucia Valentini Terrani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
State Opera Chorus CBS Masterworks 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir John Pritchard Donald Gramm, Benjamin Luxon, Max-René Cosotti, Kay Griffel, Nucci Condò London Philharmonic Orchestră and Glyndebourne chorus DVD Arhaus Musik 1976 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Giuseppe.Taddei, Raina Kabaivanska, Rolando Panerai, Francisco Araiza, Christa Ludwig. Filarmonica din Viena PHILIPS 1980 Carlo Maria Giulini Renato Bruson, Leo Nucci, Dalmacio Gonzalez, Katia Ricciarelli, Lucia Valentini Terrani Los Angeles Philharmonic Orchestră Deutche
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Herbert von Karajan Giuseppe.Taddei, Raina Kabaivanska, Rolando Panerai, Francisco Araiza, Christa Ludwig. Filarmonica din Viena PHILIPS 1980 Carlo Maria Giulini Renato Bruson, Leo Nucci, Dalmacio Gonzalez, Katia Ricciarelli, Lucia Valentini Terrani Los Angeles Philharmonic Orchestră Deutche Grammophon 1982 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir Colin Davies Rolando Panerai, Marilyn Horne, Sharon Sweet, Alan Titus, Frank Lopardo Symphonie Orchester des Bayerischen Rundfunks RCA Victor 1992 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Claudio Abado Bryn Terfel, Thomas Hampson, Danil Shtoda, Adrianne Pieczonka, Larissa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gonzalez, Katia Ricciarelli, Lucia Valentini Terrani Los Angeles Philharmonic Orchestră Deutche Grammophon 1982 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir Colin Davies Rolando Panerai, Marilyn Horne, Sharon Sweet, Alan Titus, Frank Lopardo Symphonie Orchester des Bayerischen Rundfunks RCA Victor 1992 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Claudio Abado Bryn Terfel, Thomas Hampson, Danil Shtoda, Adrianne Pieczonka, Larissa Diadkova Berlin Philharmonic Orchestră and chorus DGG 2001 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Windsor; epoca: domnia regelui Henric IV (1399-1413) Personaje: Șir John Falstaff, (bariton), un cavaler
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bani... (pe toate aceste replici, amîndoi ajung să se miște în genunchi, în patru labe, tîrîndu-se, jalnici...; primul care se ridică e Gh. P. unu; îți reface cît de cît ținuta și se îndreaptă către public, într-o atitudine de solist de operă după ce și-a cîntat aria...) Gh. P. doi: (încă pe jos) Ei, ce dracu' faci?! Gh. P. unu: (parcă vindecat de febra de pînă acum) Cum ce fac?! Gh. P. doi: Păi... ce faci, ieși la aplauze?! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a-și asigura maximul de cititori într-o Franță a căii ferate și a școlilor primare. Rămîne doar să evidențiem în marele autor apariția interpretului unei anume rețele colective un spațiu prestabilit de elaborare, circulație și confruntare -, să-i găsim solistului locul într-o orchestră pe care el nu vrea nici să o audă, nici să o vadă. Autoreferința și autorealizarea subiectului care construiește idei constituie norma admisă, și se întîmplă, în mod curios, în momentul în care Republica Literelor pune
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sala de operație impresionează din primul moment începând cu aspectul și culoarea pereților, a echipamentului, aparaturii și atmosferei. Chirurgul trebuie să fie bine secondat. Cu cât el este mai abil, cu atât este mai pretențios, așa cum într-o orchestră un solist bun nu poate fi acompaniat de un începător. Dacă acest deziderat nu este îndeplinit, se generează invective și sentimente de oprimare, jenante, obositoare, care influențează negativ mersul operației. Soluția constă în trierea viitorilor chirurgi pe baza aptitudinilor (relații cu membrii
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
o orchestră simfonică de renume mondial. Pentru a găsi studenți violoniști cu niveluri de măiestrie diferite au fost folosite criterii indirecte. Li s-a cerut profesorilor de la conservator să spună care dintre studenți au cele mai mari șanse să ajungă soliști de renume internațional; tot profesorii au desemnat violoniștii „buni” din aceeași secție. În sfârșit, a fost stabilit un grup de studenți la clasa de vioară care vizau o carieră de profesori de muzică. S-a presupus că nivelul măiestriei acestor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
colaboratorii lui (Bloom, 1985), implică, fără îndoială, creativitatea, deși numai la nivel calitativ (sculptura, neurologia, matematica). În plus, se poate aduce argumentul că interpretarea muzicală și sportul pot implica creativitate. Instrumentiștii de cel mai înalt nivel, cei care au ajuns soliști de renume, se pare că se disting pe baza interpretării personale a lucrărilor muzicale. Cu alte cuvinte, sunt capabili să emoționeze ascultătorii. Această comunicare a emoției demonstrează, se pare, că interpretul învață ceva în plus față de o serie de mișcări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
emoția la același nivel înalt. Pianiștii intervievați Bloom și colaboratorii lui (Bloom, 1985) au afirmat că faza finală a pregătirii lor a constat în studiu sub îndrumarea unei persoane care poate fi numită „profesor-maestru”, care, în majoritatea cazurilor, era un solist de renume internațional. Astfel de profesori acceptă să se ocupe doar de tinerii care, la audiții, se dovedesc foarte dotați și sunt recomandați de profesori foarte respectați ce i-au pregătit la nivelul precedent. Pianiștii au spus că profesorii-maeștri nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și despre conferința susținută de Gh. Sion (Aspecte sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea Unire. Suplimentul în limba franceză conține traduceri din literatura română, evocări ale unor personalități române sau franceze, știri despre acordarea unor burse de studii
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Adriana Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul rând solistul nostru local de
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca inginer de execuție, în investiții, sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al Sectorului 6 din București) și în proiectare. Se dedică pentru o vreme și muzicii, între 1969 și 1971 fiind solist vocal al unei formații rock. Pe lângă organizarea de spectacole, realizează emisiuni radiofonice, fiind angajat ulterior la revista „Flacăra”, ca redactor al paginii de „muzică tânără”. Devine secretar al Cenaclului Flacăra, pe care îl va părăsi în 1975, când revine la
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
familie la împlinirea vârstei de paisprezece ani. Urmează școala generală la Arad și Liceul de Muzică la Cluj și la București. Devine student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din capitală, secția canto clasic, al cărei absolvent este în 1970. Activează că solist în Ansamblul „Doina” al Armatei (1970-1972) și la Filarmonica „George Enescu” (1972-1996). Timp de două decenii a fost solistul Catedralei „Sf. Iosif” din București. Specializat în muzică vocal-simfonică și sacra, susține concerte în toată Europa. Talentul muzical i-a fost
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
la București. Devine student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din capitală, secția canto clasic, al cărei absolvent este în 1970. Activează că solist în Ansamblul „Doina” al Armatei (1970-1972) și la Filarmonica „George Enescu” (1972-1996). Timp de două decenii a fost solistul Catedralei „Sf. Iosif” din București. Specializat în muzică vocal-simfonică și sacra, susține concerte în toată Europa. Talentul muzical i-a fost recunoscut de mari artiști de operă, precum Mario Del Monaco, Gino Becchi și Giuseppe Di Stefano, cu care, de
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe un text dat, prin continuarea melodiei Timbrul Sunete vocale-instrumentale Orchestra și corul Pianul, vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul propriu-zis din zonă* Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora Interpretarea Procedee armonico-polifonice: solist - cor, lanț, dialog, ison ritmic* Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mișcarea de dans Este vizibilă astfel importanța pe care curriculumul acestei discipline o acordă educației estetice
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală, Toni Iordache, Horia Șerbănescu și Nicu Constantin. O
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
piept ardelenesc cu multă slană și una-două dungi de pastramă, „tacâmuri” de pui (aripi, capete și gheare scheletice), „adidași” (copite de porc), mai rar „frații Petreuș” (doi pui rahitici, vineți și triști, cu gâturi lungi, numiți astfel după cei doi soliști de muzică populară din Maramureș cu care ne intoxicau la TV). Cozile puteau număra mai multe sute de persoane atunci când „se dădeau” produse „de lux”. (Așteptam venirea mașinii și, ca să-mi omor timpul, mă „distram” numărând participanții, făceam calcule privind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]