7,703 matches
-
SUA Dacă pentru Churchill ea era conformă cu acordul de la Moscova, din octombrie 1944119, și cu recomandările cabinetului său către reprezentanții britanici din Comisia Aliată de Control, cărora li se cerea să acționeze "în cea mai strînsă colaborare" cu omologii sovietici și americani, pentru SUA, mai ales după mai 1945, situația se schimbase radical. Directivele politice către reprezentanții Angliei în Comisia Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spectaculoasă a comerțului cu statele vest-europene și cu SUA. Politica "pîrghiilor" a lui Lyndon Johnson a fost urmată de Richard M. Nixon, cînd Washingtonul a apreciat politica externă a României, calificînd-o drept "rebelă", deoarece independența ei față de Moscova reducea puterea sovieticilor în sud-estul Europei și în Balcani. Diplomația triunghiulară a lui Richard M. Nixon 130 a văzut în România o poartă către Beijing. Atît Richard M. Nixon cît și Nicolae Ceaușescu s-au orientat la găsirea unor alternative la relațiile bipolare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Rafus. CAPITOLUL I Generalități: Război și pace România între Berlin și Moscova, 1939-1941 Privind în urmă, acum putem spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat, totuși, ca Germania
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
clar că România se află în sfera de influență sovietică, așa cum era vestul Poloniei în sfera de influență a Germaniei 131. Invadarea fulgerătoare a Franței de către Hitler și declarația de război întîrziată a Italiei către Paris i-au favorizat pe sovietici să pună stăpînire pe teritoriile românești promise. Pe 26 iunie 1940, sovieticii au cerut Bucureștiului restituirea Basarabiei și cedarea Bucovinei de Nord. Încurajat fiind de Germania să coopereze, guvernul regelui Carol și-a dat consimțămîntul, pe 28 iunie. Patru zile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vestul Poloniei în sfera de influență a Germaniei 131. Invadarea fulgerătoare a Franței de către Hitler și declarația de război întîrziată a Italiei către Paris i-au favorizat pe sovietici să pună stăpînire pe teritoriile românești promise. Pe 26 iunie 1940, sovieticii au cerut Bucureștiului restituirea Basarabiei și cedarea Bucovinei de Nord. Încurajat fiind de Germania să coopereze, guvernul regelui Carol și-a dat consimțămîntul, pe 28 iunie. Patru zile mai tîrziu, trupele sovietice au invadat Basarabia și s-au stabilit pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră stabilite pe 21 iunie 1941, înainte de invazia germană: Basarabia și Bucovina de Nord aparțineau, adică, sovieticilor. În plus, Stalin voia să stabilească niște baze aeriene în România. Avea să permită, în schimb, Marii Britanii să-și instituie baze proprii în Franța, Belgia, Olanda, Norvegia sau Danemarca 135. Aflînd de această propunere, Churchill a respins-o, arătînd că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre aceste pretenții teritoriale cu Statele Unite și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața Armatei Roșii l-au impresionat și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața Armatei Roșii l-au impresionat și pe Mihai Antonescu, viceprim-ministrul și ministrul de Externe român 140. România era conștientă că Occidentul și în special Statele Unite priveau implicarea Bucureștiului în război ca fiind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a acceptat, în cele din urmă, să declare război părților beligerante 141. Sperînd să poată trage foloase de pe urma acestei atitudini, în 1943, românii au trimis diplomați pacifiști în Marea Britanie și SUA. Bucureștiul spera ca Occidentul să apere România de încercările sovieticilor de a pune mîna pe Basarabia și Bucovina de Nord. Românii nu-și dădeau seama, însă, că războiul făcuse din Washington, Londra și Moscova niște asociați, fie și temporar. Prin urmare, ofertele României de capitulare trebuiau aprobate, în final, de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roosevelt și Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu. Sovieticii își doreau Basarabia și Bucovina de Nord pentru ei înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită în cea mai mare parte, dacă nu integral, României. În afară de aceasta, pretindeau anumite despăgubiri. Deși s-a împotrivit la început, Departamentul de Stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită în cea mai mare parte, dacă nu integral, României. În afară de aceasta, pretindeau anumite despăgubiri. Deși s-a împotrivit la început, Departamentul de Stat a acceptat în cele din urmă condițiile impuse de sovietici. Șefii de Stat Major nu voiau decît ca România să iasă din război; nu-i interesau aspectele politice și teritoriale ale acordului 152. În plus, sovieticii speculau faptul că România le invadase teritoriul și purtase război timp de trei ani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la început, Departamentul de Stat a acceptat în cele din urmă condițiile impuse de sovietici. Șefii de Stat Major nu voiau decît ca România să iasă din război; nu-i interesau aspectele politice și teritoriale ale acordului 152. În plus, sovieticii speculau faptul că România le invadase teritoriul și purtase război timp de trei ani. După cum arăta Campbell, "din punct de vedere politic și moral, ne era foarte greu să le spunem rușilor: Nu le puteți cere acestor români să nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
români să nu plătească pentru faptul că au invadat Uniunea Sovietică și că au fost aliații lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să recunoască, în schimb, alipirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietică 155. Între timp, pe 1 aprilie, trupele sovietice au înaintat pe teritoriul românesc, lîngă Iași. La o zi după aceea, Molotov anunța în mod public că sovieticii nu aveau intenția de a-și anexa teritorii românești sau de "a schimba structura socială din România". Cu alte cuvinte, aceasta însemna că Basarabia și Bucovina de Nord făceau parte din Uniunea Sovietică și că rîul Prut marca granița româno-sovietică156
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiu fuseseră zadarnice. Nici mareșalul Antonescu și nici Iuliu Maniu, liderul unuia dintre partidele "de opoziție tolerate", cel Național Țărănesc, nu erau dispuși să întreprindă acțiunile prin care România să intre în război cu puterile Axei157. Churchill se temea că sovieticii ar fi putut pune mîna pe toată regiunea Balcanilor în cazul în care nu se luau măsuri. Conștient fiind că Roosevelt nu voia să discute probleme de interes postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajute să-și recupereze o parte a Transilvaniei din mîinile Ungariei... mi se pare că ar fi bine să păstrăm aceeași comandă, de vreme ce nici dvs. și nici noi nu avem trupe acolo și ei vor face oricum ceea ce vor". Întrucît sovieticii se ocupau "de toată treaba în zona respectivă", Churchill îi ceru lui Roosevelt să-i accepte planul de delimitare pentru o perioadă de probă, de trei luni, "după care trebuie reanalizat de către cele trei puteri"161. Demersul lui Churchill dădu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de probă. De fapt, secretarul de stat a aflat de decizia lui Roosevelt abia pe 30 iunie, ceea ce s-a dovedit a fi încă o dovadă a manierei pripite în care aborda președintele politica externă 162. Pe 1 iulie, ambasadorul sovietic Gromîko îi trimise lui Hull o înștiințare prin care îi confirma faptul că America acceptase propunerea anglo-sovietică. Pe 15 iulie, Hull a dat din nou asigurări cu privire la angajarea Americii la acest acord, precizînd, însă, că ea este valabilă numai în cadrul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Moscova"163. Lovitura de stat împotriva României În tot acest timp, la Cairo se duseseră, în continuare, tratative pentru încheierea unui armistițiu între Iuliu Maniu și reprezentanții celor trei puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]