9,106 matches
-
ca un dop de lacrimi în gît iar pe spinarea amurgului general tatuat sub piele acest inventar de potop... Fumigații De presupus că zărim toată măreață complexitate cu capul vîrît sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
apariția cailor cu papion înhămați la corabia beată stârnește valuri de proteste printre foi și concepte apariția cailor cu pandantiv târând din port în port farul lui Ptolemeu trezește valuri de admirație printre pulpele feminine șlefuind diamantul singurătății universale reflectând spaima ovoidală extazul rotund De-acum ca să vezi îmi plimb și eu îngerul sub cerul înstelat pe sub arbori genealogici în care maimuța vegetală cântă la frunză preaînaltului cântă și cântă cântă și cântă apoi cade pe gânduri Cântecel de adormit Moartea
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
Negoiță numele meu de poet e m(e) ivănescu m de la mircea e de la emil fratele meu cel ce părtaș m-a făcut tainei lui „muzica: grai unde sfârșesc graiurile toate“ partea a doua adagio concertul pentru pian edvard grieg „...spaima aceasta înseamnă că nimeni nu moare cel puțin încă un timp câtă vreme ți-e frică privindu-i pe cei care au murit“ te va nedumiri vocea mea domnișoară a unui puber scos la tablă să spună ce vede acolo
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
Eugen Suciu Arta Intonații subtile ale fricii și entuziasmul abstract al unui nod în gît două ipoteci pe o singură respirație Frica Înconjurate de nimic și de spaimă unele cuvinte îmi par lipsite de vitejie frica naște halucinații năluci care mai apoi se încarnează în ființa tăcută a menhirilor cînd simte asta ghionoaia iese din bojdeuca ei și pleacă cu tot satul la subsuoară rămîne o apă care
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
damnat să preamărească citadele vămii la fiecare poartă și prag întrebat cine se încumetă să te primească pe tine netrebnic sub pecinginile rănilor de la cine naști tu întrebări și-ți răspunzi că lumina e văzduhul pe care doar uneori cu spaimele îl mai cuprinzi că întunericul e doar trupul tău iluminat de propria-ți umbră iar din carnea strigătului tău către mugurii zilei naști alte îndoieli fără sfârșit călător cunoscut doar de umbre precum spicul ce tremură din verdele-negru-al țărânii și
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
cuprinzi că întunericul e doar trupul tău iluminat de propria-ți umbră iar din carnea strigătului tău către mugurii zilei naști alte îndoieli fără sfârșit călător cunoscut doar de umbre precum spicul ce tremură din verdele-negru-al țărânii și doar de spaimă că durerea va pieri te readuce în oglinzile nopții altar de culori mușcătoare negru și verde doborât de aripa nopții în umbre. Și tu iar călător torturat, fără de călăuză în beciurile tainei încerci să ascunzi numai polenul din aripi fără
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
carnea furtunii ușița dinspre grădină din talazuri clădită scârțâie șubred pe umerii înotătorului ceru-nflorit scapără versuri pentru eșarfa de foc a fiecărei corăbii o! isadoră vrăjită pe valuri dansând inima-i colivie în care veverița se zbate înnebunită de spaimă Un pui de nurcă nefiresc alungit leagă iubirea cu moartea într-un același nod negru coclit Dimineața ochii albaștri ai mării înlănțuiți în rime la catafalcul acestui poem. Prevestire O peliculă subțire ca ceața unor inexacte amintiri, pâlpâire domoală la
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
o boare șerpuitoare din pom în pom uimirea plină de ghinde crude lăptoase verzi ca surâsul primului miel pornit pe podul inocent cu două tăișuri: unul pentru aducerea-aminte și-altul, aidoma, pentru ziua uitării... O transparență de sânge subțire în spaima fiecărui copac ștreanguri roase de vis, franjuri sticloase clinchet de stele-n auz stejarii freamătă uluitor în urechea de sticlă...
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
Credința zilei de az’ toarnă nesiguranța zilei de mâine în ulcioare de lut arse bine pe al morții obraz. Sigiliul clipei pe chip îi răstignit. Bate cântarul și bate în jos... Firul de-ntuneric e tors cu trupul meu de spaime albit. Zilele și nopțile-s la fiere; urzelile sângelui sunt invadate de fluturi. Praful anevoios îl mai scuturi... Mâna lui Dumnezeu zugrăvește-nviere!
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
-l mai nască. Cu tot trupul meu cu tot trupul meu voi scrie acum poezia. ce vrei să spui? mă întreabă el nedumerit, vei scrie cu burta? cu tot ceea ce sunt, cu burta, cu viscerele, cu lumina, cu întunericul, cu spaima, cu bucuria, cu negrul, cu verdele, cu frunzele, cu aripile, cu toată frenezia de care, cândva, am fost în stare și care mi-a prefăcut glasul în laser. bine, dar asta e o nebunie, insistă el. eu râd și simt
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
piară, și timpul, da, timpul se va face bun, se va umple de dragoste și va cînta cîntece de pieire, cum numai timpul știe să cînte, cînd se simte îndrăgostit Îl găsesc pe Isus Christos în biografia mea cutremurată, în spaima din Grădina Ghetsimani era și justificarea pentru spaimele mele, în iertarea lui Petru e și iertarea pentru clipele mele, în care am fost laș, îndoiala lui Toma mă presupune și pe mine, cînd credința e amenințată de nevoia de argumente
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
bun, se va umple de dragoste și va cînta cîntece de pieire, cum numai timpul știe să cînte, cînd se simte îndrăgostit Îl găsesc pe Isus Christos în biografia mea cutremurată, în spaima din Grădina Ghetsimani era și justificarea pentru spaimele mele, în iertarea lui Petru e și iertarea pentru clipele mele, în care am fost laș, îndoiala lui Toma mă presupune și pe mine, cînd credința e amenințată de nevoia de argumente, El e bărbatul pentru care moartea e un
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
Doina Pologea Micul bagaj a mai trecut o haltă,peronul e marcat cum fără nimic ai venit lași micul bagaj și cobori împăcat îl vor deschide îngerii,cu degete blocate între spaimă și speranță: din foc dogoritor, jarul arzînd l-au prefirat dar vina,știută sau neștiută s-a păstrat? s-a iertat? Vast era vîntul ruptă-i perdeaua sinelui, vălurita care-mi acoperea ochii de acum tot largul se va vedea
Poezie by Doina Pologea () [Corola-journal/Imaginative/3242_a_4567]
-
termometru în Siberia, așteptarea, năprasnică verticală la Ecuator. știam, seducția desfigureză și trece, cu Săgeta albastră, până în călcâiul lui Ahile în genunchi, cu fruntea la pământ, îți spun, câtă durere am uitat eu, tu nu vei trăi, niciodată. îmi port spaimele în saci de plastic, prețul somnului chinuit, este un bilet la clasa a II a, decorul din geam aleargă cu tălpi muncite, visul este sprijinit de geam, cu gura deschisă. apoi, în sfîrșit, ultima gară. am ajuns, mă așteptai, te-
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
Dinu Flămând O voce mică „viața mănâncă viață” - își vorbea-n coșul pieptului cu vocea mică pe care spaima și-o găsește atunci când tace îi rămăsese zumzetul nopții-n urechi ca un șuierat de cuțite se trezise cu mila de sine în pumn - zdreanță din cămașa celui prins dar apoi scăpat pe dunga prăpastiei regretându-se deja spre a
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
maximă vizibilitate pentru vidul lor transparent în timp ce degetele bâjbâie să găsească o mică fisură și unghiile să scobească agățându-se de o muchie cât să reziste în viscolul care mătură totul palpitația sexuală a pietrei emite aburii calzi ai acestei spaime pe care doar un copil o suflă ca pe o păpădie... e singurul care nu dorește să fie văzut căci singur se vede ascuns în sine iar întâmplarea aprobă
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
de vară să-și imagineze lumea cealaltă ca pe un cartier al muților și să spere că încă nu e prea târziu să fie cheia care deschide și închide lacătul Aidoma unui gândac Aidoma unui gândac cufundat în absențe și spaime îți pierzi intimitatea suflete râgâi după o masă mult prea îndestulată și simți fericirea cum dă afară din tine ca aluatul din vailing când bunica uita să frământe pâinea ori ca epavele ce invadează țărmurile când marea se înfoaie în
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
scăpa din strânsoarea urii înspre iubire, și din suferința iubirii înspre uitare, Fortăreață ascunsă a trufiilor mele, Turn al avânturilor mele către abisurile cerului și ale infernului, Cuib de șerpi ieșiți din oul păcatului originar, Culcuș de coșmaruri purtând pecetea spaimei, Groapă cu fiare salbatice, instincte dezlănțuite de răgetul singurătății, când teama fara nume, precum păsările speriate, dă roata prin colțurile cele mai ascunse ale ființei. Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
în aer crește-o Cruce Și-ți limpezește clipa-n bezmeticul destin... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită Uimite la ce facem, cum iubim, Și le apuc-un fel de spaimă mută C-o să le scoatem din parfumul lin Din preajma lor și-o să le ducem, leneși, Să steie-n vaze lungi sau în pahare, Păzite blînd de-un înger; el din pene-și Alege-un moale scut de întristare Că se-
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
lucru. în romanul Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, însă, Satana (și trupa sa de intervenție) este cea care pedepsește și sancționează în funcție de culpă. Acest lucru se întâmplă întrucât (auto)mitologizării negre a aparatului de represiune (care a cultivat programatic spaima cetățenilor față de NKVD, KGB etc.), Bulgakov îi opune sanificator o mitologie a diavolilor pedepsitori, a căror funcție este tocmai aceea de a contracara minciuna instaurată de societatea totalitară sovietică. Este cât se poate de inedită această mitologie diavolească (igienizatoare, cum
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
despre dușmanul ,natural", pesedimea, ci despre partenerii din alianță. A-i pomeni, în clipa de față, unui pedist de-un liberal (și invers) înseamnă a face o gafă de proporții. Tensiunea în interiorul Alianței D. A. e atât de mare încât doar spaima pierderii puterii înainte de termen îi ține împreună. Cum în România toate profețiile negative se împlinesc, nici aceea privitoare la destrămarea Alianței nu poate să nu respecte regula. Nu e nevoie ca o astfel de prăbușire să se producă în acte
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
a ratării ei ratate", le urmărește Liana Cozea în paginile despre Universitate, teatre și cărți, fiindcă ,jurnalul ei este cronica vieții culturale a Bucureștiului interbelic și postbelic" și, deopotrivă, în acuitatea suferințelor de femeie pe care luciditatea, frica de boală, spaima de moarte au înșelat-o în iubire, au înfuriat-o pe viață: , Paginile ei de autoanaliză nu sînt cu nimic mai prejos celor similare din romanele lui Holban sau din cărțile prozatoarelor interbelice." Da, numai că prozatoarele, în jurnal, sînt
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
în familie, protecția mătușii Maria: ,Sînt rare amicițiile între femei și mai rare cele care durează și după plecările definitive. Prietenia Tiei Șerbănescu pentru Dana Dumitriu cuprinde în ea afecțiune și admirație deopotrivă, o uimire în fața singurătății ei și a spaimei de singurătate, înțelegere pentru tot ce a fost neliniștitor vulnerabil în ființa ei, îngăduință față de modestia, dar și imensul ei orgoliu de om pătimaș, de om înarmat și dezarmat, de om comunicativ și închis în tăceri încăpățînate, de scriitor grăbit
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
Dar, hélas, nu toți începătorii au avut tăria de-a respinge șansa descalificării din start! ,Coada" urma a-și semnaliza malefica persistență și după ce scriitorul in spe a dobîndit un post la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea. Incertitudinea, nesiguranța, spaima de-a rămîne de la o zi la alta pe drumuri bîntuiau conștiințele salariaților, chiar atunci cînd la conducere a venit o veritabilă somitate culturală, Mihai Ralea: ,Boierul Mișu, excedat de funcții și onoruri, venea destul de rar în Dacia, intra pe
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
Olimp/ tronul lui Zeus mai adevărat/ decât orice așezare omenească" (Note de drum). Solilocvii dramatice, dacă nu tragice, ele se alcătuiesc plasmatic, de regulă, la țărmul mării, în decor cosmic, țesând cu o voce mică, sfielnică, friabilă, broderii vocale în jurul spaimelor singurătății, dar și al transparenței, al principiului, deopotrivă luminos și numinos, al existenței. Aparțin gândirii ,slabe", părții de umbră a ființei, feminității, domeniului vin al ontologiei. De aici, omniprezența mărcilor imponderabilității: fluturii, marea, aerul, șoapta, blândețea, somnul, paloarea, absența, albul
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]