3,853 matches
-
și pe lângă un ucenic care târâie În stradă doi saci negri plini cu resturile unui restaurant. Ajung În Piața Vittorio fără să fi descoperit numărul 17. Trec pe lângă colonade, din parc se aud ecourile unei Încăierări și sunete de cioburi sparte. Intră din nou pe strada Carlo Alberto, În sens invers. Clădirile sunt Înalte și părăginite, iar străzile drepte ca niște anomalii. În capătul străzii, construcția piramidală a clopotniței de la Santa Maria Maggiore pare un oaspete dintr-o altă epocă. Magazine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
toată puterea. Încerca să o rețină. Așa făcea În fiecare dimineață. Ura școala pentru că Îl Îndepărta de ea. O vedea atât de puțin, mama lucra Într-o sută de locuri diferite, și, uneori, se Întorcea târziu acasă, după ce gura aceea spartă care era bunica Olimpia Îl trimisese deja de mult la culcare - și atunci, prin somn, abia simțit, Își dădea seama că mama se Întindea În patul acela incomod, și rămânea acolo cu buzele cufundate În părul lui, fără să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
absurd, acea nou-născută era sora lui. Elio avea părul răvășit, era entuziasmat și guraliv. Și plângea fără a se putea abține. Nu-i minunată? repeta - nu așa că-i minunată? Ținu să le explice că nu fusese vorba de un prezervativ spart, nici de vreo șmecherie a tinerei femei. Fetița nu fusese cauza separării de Ornella. El și Maja erau Împreună de mult timp și Își doriseră acest copilaș. Dar pe mine? ar fi vrut să țipe Aris. Pe mine m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
care puțea de bere și de transpirație și de subsuori. Cu podeaua aceasta prăfuită și cu zidurile cenușii pline de sloganuri - I NEED LAND, A PLACE WHERE NO MONEY IS SPENT, THEN KICK BACK AND LIVE LIFE IMMACULATE -, cu acoperișul spart, susținut de bârne de fier ruginite și cu gemulețele lipite cu scotch. Aceste marionete somnambule și hipnotizate de muzică Îi sunt prieteni. Fete cu câte șapte cercei Într-o ureche și adolescenți cu capetele acoperite de tărtăcuțe din lână cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
continuă drumul pe lângă zidul clădirii, rezemându-se de perete pentru a nu se rătăci. Meri urmări cu privirea umbra neagră a mamei Camillei - siluetă șchiopătândă, prin gropi, pantofi cu vârful ascuțit și cu brățară În jurul gleznei, ce oscilau Între cauciucuri sparte și bidoane de tablă, picioare Învăluite În mătase neagră, delicate pe tocurile prea Înalte, care se Înfundă În gropi și găuri. Apoi se Întoarse În hală și Îi spuse lui Ago să-i mai aducă o bere. Maja introduse cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bibliotecă goală. Îi luase de-acolo și nu mai fuseseră văzuți. Casă nelocuită, abandonată, infestată de amintiri - fantasme. Preotul zice că spiritul e În noi și agentul principal apasă butonul telecomenzii și Îl Închide. Se Întoarce În coridor. Zgomotul ușii sparte nu a trezit pe nimeni. Îi este somn, Îl doare capul și i se face greață. Încearcă să se lase de fumat și țigara i-a lăsat gura Înveninată. — Vino, murmură agentul simplu cu o voce vlăguită. Vino. La capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
observase prima dată. Buonocore și blonda - care Încă era brunetă - În ziua nunții lor, În fața unei biserici monumentale: tineri, Îndrăgostiți, se sărută pe buze. În păr, ea poartă o coroniță de flori albe. Îl sperie un zgomot Înfiorător de sticlă spartă. Cineva a făcut să cadă de pe etajera de deasupra șemineului globul de sticlă cu Madona din Loreto, cel cu zăpadă. Cioburi ascuțite s-au Împrăștiat peste tot. Statueta spartă e Împrăștiată pe mocheta aspră. Zăpada s-a evaporat În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
coroniță de flori albe. Îl sperie un zgomot Înfiorător de sticlă spartă. Cineva a făcut să cadă de pe etajera de deasupra șemineului globul de sticlă cu Madona din Loreto, cel cu zăpadă. Cioburi ascuțite s-au Împrăștiat peste tot. Statueta spartă e Împrăștiată pe mocheta aspră. Zăpada s-a evaporat În mod misterios. Se Întoarce pentru a nu știu câta oară pe veranda de sticlă, și Încă nu observă prezența de sub masă. Este operatorul Îngenuncheat lângă Victima Numărul Doi - fata cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Are ochii Închiși. E complet inertă. Dar pe gura ei, masca de oxigen s-a aburit. Răsuflarea, poate. — Trăiește? Îl Întreabă pe doctor, dar acela nu are timp să-i răspundă. Nu are timp. Împinge targa spre ambulanță. Pe trotuarul spart, roțile se Împiedică, targa se clatină. Fata Întinsă, poate instinctiv, tresare. Capul i se apleacă pe pernă. Buzele i se Întredeschid și ochii par să i se anime. Asistenții țin deschise portierele ambulanței și, pentru o clipă, fata rămâne singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
totul, să nu-și mai aducă aminte ori să nu se fi întâmplat niciodată. Dar știa că nu poate și, în plus, încă se gândea la Cristi ca la iubitul ei. Era neajutorată și singură. Se simțea ca o pungă spartă. Nici nu se punea problema să-i spună Alinei, iar părinților, nici atât. Aceștia tocmai îi scriseseră pe la începutul verii o scrisoare lungă, care îi sterpezise sufletul: Draga noastră, Îți scriem ca niște părinți disperați, nu ca să te condamnăm, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
era timidă. Ei au folosit-o cu mare plăcere, dar într-o zi ea nu mai funcționa. O luară de la locul unde a stat și au dus-o într-o cameră înfiorătoare și întunecată unde se afla și o minge spartă. Ele simțeau același sentiment, de singurătate. Fără să își fi dat seama se transformau în personajele negative din această poveste. Ele doreau să se răzbune pe celelalte lucruri din casă fiindcă se simțeau singure. Imprimanta și mingea spartă plănuiseră ca
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o minge spartă. Ele simțeau același sentiment, de singurătate. Fără să își fi dat seama se transformau în personajele negative din această poveste. Ele doreau să se răzbune pe celelalte lucruri din casă fiindcă se simțeau singure. Imprimanta și mingea spartă plănuiseră ca atunci când va ajunge cineva în această cameră, imprimanta să-l tragă la xerox și pe copie să o trimită în locul lui și el să rămână închis cu ei, ca să nu mai fie singuri. După câteva luni, Ted ursul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
perete. El, curios, deschide ușa și auzi o voce răgușită care spunea: - Ursule, Ted, vino mai aproape, vino mai aproape! Ursul Ted se apropie de vocea misterioasă. Și peste câteva secunde se trezi într-o plasă atârnat deasupra tavanului. Mingea spartă îl duce spre imprimantă și îl puse la scanat. Copia urma să-i preia viața, iar Ted urma să își petreacă restul vieții închis cu imprimanta și mingea cea spartă. Prietenilor lui li se păru ciudat noul comportament al lui
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
secunde se trezi într-o plasă atârnat deasupra tavanului. Mingea spartă îl duce spre imprimantă și îl puse la scanat. Copia urma să-i preia viața, iar Ted urma să își petreacă restul vieții închis cu imprimanta și mingea cea spartă. Prietenilor lui li se păru ciudat noul comportament al lui Ted, neștiind faptul că aceea era de fapt copia acestuia. Așa că într-o zi ei îl întreabă: Ted, de ce te porți așa ciudat în ultima vreme? Eu nu mă port
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Semi care a fost împreună cu imprimanta la magazinul de electronice. Auzi un strigăt: Ajutor, ajutor! Semi recunoscu imediat glasul lui Ted și intră în acea cameră întunecată, fiind foarte curajos și puternic îi învinse ușor pe imprimantă și pe mingea spartă și își eliberă prietenul . El o recunoscu pe imprimantă și îi spuse că ceea ce a făcut nu era bine. Imprimanta și mingea spartă își cerură scuze pentru toate necazurile pe care le cauzaseră. Ei distruseră copia lui Ted și trăiră
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în acea cameră întunecată, fiind foarte curajos și puternic îi învinse ușor pe imprimantă și pe mingea spartă și își eliberă prietenul . El o recunoscu pe imprimantă și îi spuse că ceea ce a făcut nu era bine. Imprimanta și mingea spartă își cerură scuze pentru toate necazurile pe care le cauzaseră. Ei distruseră copia lui Ted și trăiră fericiți până la adânci bătrâneți împreună cu noii lor prieteni, calculatorul Semi și ursul de pluș Ted. Făt Cătălina-Elena, clasa a VIII-a Școala ”Iuliu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
simplu gest a fost de-ajuns pentru a-l face să piardă controlul mașinii. Cu o smucitură bruscă, mașina derapează pe șoseaua îmbibată de apă. Acum vezi căprioara și-n momentul următor ești prins în vârtejul de apă, copaci, sticlă spartă și groază. Am reușit să ies la suprafață, am reușit să alunec din mașină pe salteaua de mușchi a pădurii. Am fost norocoasă, îngerul meu păzitor a reușit să mă ocrotească dar ceilalți... ceilalți mă strigau să-i ajut, mă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mureau înainte de a se naște. Deschid ochii și privesc iarăși oglinda. Sentimentele de tristețe și doruri nestăpânite mă recotropesc și aștept ca fetița din oglindă să-mi bată la poarta inimii și eu să întreb: ,,Cine e?" Și un glas spart și uitat demult să răspundă spunând: „Copilăria”, și tot ea să mă întrebe: „Cât e ceasul?”, iar eu cu surâsul meu ostentativ și calm de odinioară să-i răspund: „E acum”. Privesc oglinda și,oricât mi-aș trece cu mâna
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
spus că o fractură e prea periculoasă, putem s-o pățim rău de tot, la care Szabi a început să râdă batjocoritor, spunând că sunt un laș, el a avut de două ori până acum piciorul rupt, ba și capul spart o dată, și nu-i chiar așa de rău, nasol e doar atunci când se-ntărește ghipsul, pentru că e fierbinte și te arde, însă dup-aia poți să chiulești pe rupte și e haios să te scarpini cu o andrea pe sub ghips
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tovarășului secretar general, au fost rebotezate în cinstea eroilor, oricui altcuiva i-am fi atras atenția că sunase, dar lui Vasököl nimeni n-ar fi îndrăznit să-i spună, pentru că nimeni n-ar fi vrut să se aleagă cu nasul spart, ca Szövérfi, când a dat din gură în timpul lecției despre ondularea plăcilor tectonice, și când, în sfârșit, Vasököl a lăsat creta din mână, luându-și catalogul sub braț, mai rămăseseră șapte minute din pauză, iar când Vasököl a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
murit, trăiește, dacă ar fi murit, aș fi știut-o, dar n-am mai spus nimic, și atunci Vasököl a spus că Horațiu, băiatul care mă înlocuise în echipă, e la spital, fiindcă a căzut pe scări și are nasul spart, iar azi e finala pe oraș, și e nevoie de cineva care să-i țină locul, de cineva de încredere, așa că s-a gândit la mine, dar n-a spus că de-aia pentru că eu trag cel mai bine din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se teme, chiar și cele care nu l-au auzit niciodată, pentru că au frica înnăscută, și dacă le dăm acuma apă, or să ne cânte foarte frumos. A luat stropitoarea de pe jos, a umplut cu apă o sticlă cu gâtul spart, îmbrăcată într-o împletitură de rafie, mi-a întins-o, spunând să am grijă, să nu dau mai mult de o înghițitură la fiecare, de prea multă apă se umflă și n-or să mai vrea să ne cânte, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
crâșmei, în afară de mine nu era picior de om pe stradă, ceilalți se evaporaseră de mult, eu am ajuns ultimul la crâșmă, pentru că șchiopătam, încă mă mai durea glezna, cu o zi înainte încercasem un unșpe metri cu mingea de piele spartă pe care, din glumă, băieții au umplut-o cu pietriș, n-am luat-o, deci, numaiecât la fugă, mă gândeam ce-ar fi s-o iau în altă direcție, nu spre dubă, dar în cazul ăsta știam că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că-i sare muștarul, era cît se poate de limpede că-și bătea joc de el pe față. Se mulțumi să-i arate ușa cu un gest sec. Marie Își luă un aer fals Întristat și se execută. Două cauciucuri sparte. A, nu, toate patru... Vehiculul 4x4 al jandarmeriei cu care sosise Lucas fusese sabotat. Insularilor cu siguranță nu le plăceau străinii, se bucură Marie, și măcar de data asta nu Îi Învinovățea. Zgomotul unei portiere trîntite o făcu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să-i fie definitiv ostil. Polițistul, În aparență indiferent la prezența și la zîmbetul ei batjocoritor, o dădu la o parte așa cum alungă cineva o muscă și se pregăti să urce În mașina de teren. Rămase Însă blocat zărind cauciucurile sparte. Fără umbră de expresie pe chip, se Întoarse spre Marie. - Ai făcut bine că ai rămas. Unde e mașina dumitale? Marie, surprinsă, Îngăimă ceva ce aducea a protest, dar Lucas, fără măcar s-o asculte, Întinse mîna. - Cheile. Ordin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]