35,079 matches
-
fiind ocupat cu pregătirea ultimului congres al partidului. Nădejdile trezite în cugetul unora de congresul al XIV-lea al P.C.R. constituie proba supremă a ruperii lor de realitate. „Pentru mine - scrie S. Curticeanu -, congresul ce urma să vină a reprezentat speranța că judecata cea de pe urmă va învinge devotamentul absurd pentru un ideal pierdut, că trăind o dramă a lucidității Ceaușescu va avea un moment de reflecție care-l va face să renunțe la norme sterpe, că va avea, în sfîrșit
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
un moment de reflecție care-l va face să renunțe la norme sterpe, că va avea, în sfîrșit, capacitatea și maturitatea să desprindă realitatea tristă ce se ascunde în spatele odelor ipocrite. ș...ț Iluzia a fost de scurtă durată și speranța deșartă.” xxv Se vede că, deși lucrase ani de zile în contact direct cu Ceaușescu, S.C. nu ajunsese totuși a-l cunoaște cu adevărat. Despre același ultim congres al P.C.R., Dumitru Popescu spune: „Oamenii au așteptat, au sperat și au
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
din nou, cu o pungă de cărți în mână, el, ca întotdeauna, uimit și perplex. Atunci ne întâlneam des, vorbeam despre teatru, îl inițiam în secretele lui Eliade și, împreună, împărtășeam atracția pentru figura mitică a lui Grotowski. Ne unea speranța unui orizont comun și ce mă captiva la Rică era aptitudinea, ce-mi era străină, de a privi lumea și teatrul său ca un miracol constant. Vorbeam în noapte, ne comunicam vise de teatru, ne plimbam îndelung, nimic nu ne
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
noi diagnosticate în 1994 la 68.000 în anul 2011, informează Antena 3. De ce-ar putea crește incidența bolii? De vină e sistemul, spun medicii. La noi, cancerul se descoperă în stadii avansate, ceea ce "umflă" costurile tratamentelor și scade speranța de viață. La toate acestea se adaugă finanțarea deficitară a tratamentelor spitalicești, lipsa unităților sanitare care să-i trateze corespunzător pe bolnavi și inexistența unui registru național de cancer care să furnizeze date exacte privind incidența, prevalența si mortalitatea acestei
Numărul românilor bolnavi de cancer se va dubla până în 2030 () [Corola-journal/Journalistic/26817_a_28142]
-
Românii trăiesc mai puțin cu opt ani decât francezii. Totuși, veștile nu sunt chiar atât de proaste. Speranța medie de viață a crescut, în fiecare an, cu 2-3 luni, potrivit ultimului raport demografic al Comisiei Europene. Speranța de viață în România este similară cu cea a țărilor vecine, dar mult mai mică decât în Franța ori Suedia. Astfel
Românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE () [Corola-journal/Journalistic/26822_a_28147]
-
Românii trăiesc mai puțin cu opt ani decât francezii. Totuși, veștile nu sunt chiar atât de proaste. Speranța medie de viață a crescut, în fiecare an, cu 2-3 luni, potrivit ultimului raport demografic al Comisiei Europene. Speranța de viață în România este similară cu cea a țărilor vecine, dar mult mai mică decât în Franța ori Suedia. Astfel, în topul primelor 13 state clasate, țara noastră se situează pe locul 10. În momentul actual, românii trăiesc la fel de
Românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE () [Corola-journal/Journalistic/26822_a_28147]
-
ajung la 70 de ani. În Franța, în schimb, femeile trăiesc în medie, până la 85 de ani, iar bărbații până la 77 . O medie de vârstă aproape la fel de ridicată se înregistrează și în Suedia, Statele Unite sau Norvegia. Vestea bună este că, speranța de viață a românilor a crescut constant. Înainte de Revoluție, media de viață era de 69 de ani, cu 4 ani mai puțin decât în prezent.
Românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE () [Corola-journal/Journalistic/26822_a_28147]
-
Eu mă iluzionez că Dumnezeu îmi va lăsa o zi, înainte să mor, să pun grămadă manuscrisele și să le dau foc, alături de diplome și premii, «trofee, ordine și medalii» («prostii» care m-au ținut în viață, ele redându-mi speranța că n-am scris degeaba; din păcate, s-au dovedit conjuncturale, odată ce mă simt antipatizat, considerat mai degrabă un scriitor controversat, pus la index), e singura soluție onorabilă. În rest, n-are decât fiul (neiubitor de literatură și de scriitori
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
următorii 40 de ani, la 39,5% până în anul 2050, situație care va atrage creșterea cheltuielilor pentru pensii și servicii de sănătate de la 13,1% din PIB în 2007 la 23,2% din PIB în 2060, potrivit unui studiu Allianz. "Speranța de viață lungă și societățile care îmbătrânesc fie sunt deja o realitate, fie vor deveni realitate în curând în numeroase țări. Evoluția pozitivă a longevității este în general rezultatul unui enorm progres social și în domeniul medical. Dar un nivel
Populația României îmbătrânește: Ponderea persoanelor cu vârsta peste 60 de ani se va dubla până în 2050 () [Corola-journal/Journalistic/26848_a_28173]
-
prezentul devin aride, golite de viziuni. De viziunile protagonistei. Lipsa viziunilor exprimă pierderea proiecțiilor interioare. Sufletul femeii devine arid. Asemenea pietrei. Asemenea pietrelor, pe care le cîntărește cu palele ei, zilnic. Asemenea dealului de pietre. Mii și mii de mărunte speranțe împietrite în albia vieții, pe care Fefeleaga o străbate trăgînd de căpăstru un cal bătrîn. Și nici măcar nu merge călare pe această umbră de cal, asemenea lui Don Quijote, luptîndu-se cu iluzorii mori de vînt. Pentru ea nu există nici măcar mori
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
a spus Vosganian. Întrebat cum văd aliații din PSD această idee, Vosganian a răspuns că nu poate decât să spere că aceștia vor împărtăși viziunea liberală pe această temă. "Nu pot să vă răspund în numele lor, nu insistați. Îmi manifest speranța că ei vor urma viziunea noastră, dar nu vă pot garanta acest lucru", a spus el.
Vosganian: Sistemul de pensii nu e Caritas. Se va normaliza când fiecare fiecare va plăti pentru sine () [Corola-journal/Journalistic/27012_a_28337]
-
alcătuirea topului, s-a pornit de la mai multe premise: 1.Rata mare a șomajului printre tineri. Acesta poate fi un punct declanșator, deaorece tinerii se revoltă mai repede. 2. Este mai probabil să fie lovite de revolte țările cu o speranță de viață redusă. 3. Țările în care diferențele dintre bogați și săraci sunt foarte mari. 4. Societățile cele mai corupte se revoltă mai repede Loc / Țară / Punctaj 1. Kenya 100.0 2. Camerun 94.5 3. Pakistan 90.8 4
România, pe primul loc în UE la posibilitatea izbucnirii unei revolte () [Corola-journal/Journalistic/27042_a_28367]
-
Premiul Târgului de Carte de la Leipzig În prima zi de târg, atenția publicului și cea a presei s-au concentrat în special asupra decernării Premiului Târgului de Carte de la Leipzig, premiu foarte prestigios la care aveam și noi, românii, o speranță, căci unul dintre cei cinci nominalizați la secțiunea „traducere” a fost Ernest Wichner, pentru versiunea în limba germană a Cărții șoaptelor, romanul lui Varujan Vosganian. N-a fost să fie, câștigătorul fiind Robin Detje, pentru traducerea în germană a romanului
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
iar Scribul e figură actanțială privilegiată, liant problematizant al derulării narațiunii și expresie cvasimitică a unei proiecții utopice în care sunt consemnate crizele, convulsiile și aventurile destinului uman și ale semanticii sale himerice. Desenând o istorie halucinantă, în care mistica speranței umane se întretaie cu coșmarul războaielor, cu fanatismul și intoleranța ideologiilor totalitare, prozatorul își asumă, în fond, o dublă viziune asupra spectacolului istoriei, nu lipsită de un accent schizoid, printr-o dublă postulare, o dată în registru sublim, altădată în registru
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
știe ea). Povestea se construiește din scrisorile pe care le compune Victor, un fel de poștaș al propriei drame, din destăinurile Clarei către sora ei, Irina, o tânără pragmatică și chitită pe partide bune (muzicienii se exclud), din îndoielile și speranțele Profesorului. E o lume de lucruri mici, de acorduri fine, diferențe infinitezimale între o notă luată cum trebuie și o minusculă greșeală care ciobește totul. Celebra bătaie a aripilor unui fluture, care poate provoca o furtună în cealaltă parte a
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
pentru ideea de lectură. Există, de pildă, o adevărată bursă a „începuturilor de roman”. Periodic, revistele și ziarele occidentale pun la dispoziția cititorului astfel de „mostre”, selectate după criterii care - recunosc - îmi scapă, dar pe care le parcurg și cu speranța că voi nimeri peste Frumusețea în stare pură. Cea mai recentă colecție de fraze inaugurale am descoperit-o în ziarul The Telegraph. „Jurnaliștii britanici” (ca să preiau formula) propun treizeci de începuturi de roman, aparținând unor autori clasici ori în curs
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
Karenina.) 3. „Erau cele mai bune timpuri, erau cele mai rele timpuri, era o epocă a înțelepciunii, era o epocă a deșertăciunii, era o epocă a credinței, era o epocă a necredinței, era anotimpul Luminii, era anotimpul Întunericului, era primăvara speranței, era iarna disperării, aveam totul în fața noastră, nu aveam nimic în fața noastră, mergeam cu toții direct în Ceruri, mergeam cu toți direct în cealaltă parte.” (Charles Dickens, Poveste cu două orașe.) 4. „Era o zi strălucitoare și rece de aprilie, iar
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
acest colț de țară, care au ajuns nu numai în funcții și profesii importante, dar și în multe colțuri din lume. Așa vom ști mai multe unii despre alții. Palmaresul meu cuprinde un titlu de vicecampion național la juniori, Cupa Speranței și participarea, împreună cu lotul României, la Universiada de la Torino, din 1970. Există, se pare, o legătură între scrimă și politică, pentru că nu numai eu am ales acest drum, dar și Szepesy Ștefan, Ecaterina Stahl sau Alexandu Mironov. Prietenia cu Alexandru
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]
-
José Luis Rodríguez Zapatero, susține că un sistem de coplată ar fi inutil. Nu aduce nimic bun și nu rezolvă problemele financiare. Mai mult, aproape că face să dispară consultațiile de prevenție. Spre deosebire de spanioli, autoritățile române și-au pus mari speranțe în coplată, prin care va aduna până la 600 de lei de la fiecare pacient. „Am studiat foarte bine sistemul de coplată, nu merită osteneala. Potențialul de economisire este foarte mic, așa cum se poate observa în țările în care acest sistem este
Spaniolii consideră inutilă coplata în sistemul sanitar () [Corola-journal/Journalistic/27171_a_28496]
-
eliminarea multitudinii de aspecte pitorești urmărite și exploatate în La Lilieci. Particularul comunitar și local, cu savoarea decupajului intelectual al unei materii de viață rurală, lasă loc general-umanului, acestui sigiliu universal al morții ce se apropie de omul fără altă speranță decît mîntuirea. Sorescu găsește, pe patul de moarte, puterea de a se ridica deasupra propriei experiențe de sfîrșit, de a o circumscrie și a o integra, punînd-o în versuri la persoana I singular, dar scuturate de biografismul epicizat. Din Puntea
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
și vocile celor ce încearcă să vindece ori să aline. În Sora mea de dincolo, volumul Ilenei Mălăncioiu, medicul putea fi un personaj, fiindcă lupta cu moartea încă se purta. Suferința era un parcurs și un proces mai lung, cu speranțe intercalate, în ele, ale familiei și ale sorei-martor, cu reprize de optimism și proiecții de scenariu al vindecării. În Puntea, toate aceste posibilități, realiste sau fanteziste, ale vieții sînt tăiate de la bun început și excluse din cadrul poetic. Lirica, în prezentul
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
consolator. El își pune încă pe obraji o mască a vieții, dînd replici spirituale, citînd din clasici și mîngîindu-i pe cei care, văzîndu-l cum arată, țipă și blestemă. După care, odată aceștia plecați, masca este dată deoparte și bolnavul fără speranță rămîne singur cu suferința lui. Spațiul în care sînt desfășurate, la o intensitate rar întîlnită în lirica noastră, experiențele poetului care va muri se decupează, tot mai frecvent, din această lume a vizitatorilor mai îndepărtați sau mai apropiați, a familiei
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
îi va deveni soție. De aici, pe lângă valoarea documentară, ceea ce răzbate în primul rând este tragedia născută din conștientizarea destinului celor doi corespondenți. Parcurgând scrisorile, chiar și cele din anii fericiți, cititorul de azi nu poate uita că întreaga lor speranță de viață împlinită a fost curmată brusc de un regim inuman. Între prima epistolă (datată 1 iulie 1932) și adresată de Anton Golopenția „domnișoarei Cristescu” și ultima - din 1950 - niciodată primită de destinatară (Ștefania Golopenția) distanța măsoară nu numai destinul
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
Ciclurile vieților noastre se desfășoară armonizându-se cu cele ale copacilor, florilor, animalelor, gâzelor și pământului pe care ne ducem existența precum un tăvălug în perpetuă mișcare; fiecare primăvară ne aduce astfel renaștere de speranțe. Noi n-am prea avut timp să ne bucurăm de primăveri în copi lăria sau tinerețea ce ne anima și n-am apucat să privim în urmă decât când ne-am oprit din sclavia muncii. În goana după o pâine
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
proletari, tovarăși cu noi. Am trecut și prin acele primăveri fiindcă eram tineri și orice adiere de vânt încărcat cu arome de narcise, magnolii, lalele și fâlfâit de aripi ale coco rilor, berzelor sau gâștelor sălbatece ne îmbărbă tau cu speranțe dătătoare de viață, ne împingeau să mergem mai departe sperând la mai bine, crezând în “mărețul mâine”. Când ne părăseau speranțele auzeam șoșotind bătrânii:” lasă că vin americanii și ne scapă”. Americanii n-au mai venit și atunci am început
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]