8,775 matches
-
reacții față de obiectul în cauză. Pe de altă parte, activarea repetată sporește importanța și tăria atitudinii, precum și însuși potențialul de accesibilitate. Aceste multiple și repetate circularități cauzale conduc în final la posibilitatea formării unor reflexe atitudinal-comportamentale, a declanșării automate și spontane a unor reacții comportamentale în fața obiectului-țintă. Așadar, în modelul activării automate a comportamentelor pe baza accesibilității cognitive a atitudinii, dezvoltat în special de R. Fazio și colaboratorii săi (vezi Baron și Byrne, 2000), elementele deliberative, planificarea și calculul consecințelor sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale calculate până la cele mai mici detalii. La acest al doilea pol se grupează acele acte agresive care urmăresc lezarea unor persoane sau grupuri în vederea atingerii unor scopuri practice, ele fiind subsumate conceptului de agresivitate instrumentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou, aceeași literatură operează distincția dintre agresivitatea gândită (calculată) și cea negândită. Distincția este importantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă adăugat un fapt esențial: mai mult decât în cazul băuturilor alcoolice, dependența de drogurile propriu-zise și, prin urmare, nevoia de a le procura cu orice preț îi împing pe consumatorii lor la conduite antisociale permanente și grave, de la atacuri spontane asupra unor persoane inocente până la crime organizate ce afectează colectivități mari de oameni și societatea în ansamblul ei. După cum este ușor de întrevăzut, și în România postdecembristă consumul de stupefiante a devenit un fenomen destul de răspândit, mai ales în rândul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și mijloacelor de răspunsuri agresive. Declanșarea efectivă a procedurilor agresive depinde de felul în care indivizii interpretează situația în care intră și de estimarea mai deliberată sau aproape spontană a factorilor restrictivi (capacitățile de ripostă ale adversarului, prezența poliției etc.). Săgețile din schemă indică raporturile de determinare, dintre care cele cu dublu sens, introduse de mine (între variabilele de situație și de personalitate și între tipuri de procese), arată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
victimei, se simt mai vinovate, se tem mai mult de răzbunarea celui agresat și, prin urmare, impulsurile lor agresive sunt mai inhibate (Eagly și Steffen, 1986). De altfel, diferența în comportamentul agresiv dintre sexe este mai mare în situații naturale spontane și mult mai redusă în condiții de laborator (Hyde, 1986), unde chiar cei mai naivi subiecți știu că nu pot suferi riposte dure sau daune fizice severe. Cercetări ulterioare au reliefat și alte deosebiri: s-a confirmat statistic că bărbații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia stă conceptul de spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și se desfac alianțe, pentru a se ajunge în vârful ierarhiei și a se menține acolo. Grupurile și colectivitățile umane au reguli mai sofisticate de selecție a liderilor, dar și situațiile mai puțin structurate, unde nu avem organizare propriu-zisă (mișcări spontane de stradă, publicul la manifestări sportive etc.), nasc aproape instantaneu un gen de conducător. Problema conducerii și a liderului a fost o temă de predilecție a psihologiei sociale încă de la începuturile ei ca disciplină de sine stătătoare (anii ’20-’30
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oficial. Totuși, și în grupurile informale se poate întâmpla ca liderul să fie ales prin vot, dar nu după proceduri scriptice, cum ar fi, de pildă, în găștile de cartier. Pe de altă parte, așa cum am sugerat, și în mișcări spontane de stradă sau în alte împrejurări se nasc cvasiautomat lideri, emergența nefiind deci de lungă durată. Studiile arată (Taylor et al., 1994) că unul dintre atributele după care putem face bune predicții în legătură cu cine va deveni lider emergent este calitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine, după cum am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul din urmă este vorba despre persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se presupune că a dat faliment), trecând prin zvonuri, modă, opinie publică și până la revoltele de stradă și mișcările sociale organizate (reformatoare și revoluționare). Diferitele forme ale comportamentului colectiv pot fi clasificate, în funcție de natura scopurilor, pe mai multe dimensiuni: de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale comportamentului colectiv pot fi clasificate, în funcție de natura scopurilor, pe mai multe dimensiuni: de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situație discutată în capitolul precedent). Or, dacă diada este luată ca infrastructură a grupului mic, e greu a admite că ea reprezintă o formă de manifestare colectivă. Rezonabil mi se pare a considera că grosul comportamentului colectiv îl formează manifestările spontane ale agregatelor sociale neorganizate sau cu o minimă organizare. E adevărat că, pe parcurs, ele pot deveni acțiuni colective, adică deliberative (planificate) și bine organizate. Altfel spus, există acțiuni sociale care debutează sub semnul celor două note caracteristice: (i) planificate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se nasc ca acțiuni colective din forme difuze de manifestări agregative. Dar, dincolo de posibilele dispute terminologice - care cu ușurință pot aluneca în logomahie -, cert este că în cvasiunanimitatea formelor de comportament colectiv se împletesc, desigur în doze diferite, elemente de spontan și conștient, de frenezie și de calcul rațional. Astfel, de exemplu, moda, un fenomen atât de proeminent social, înseamnă contagiune, imitație necritică, însă ea denotă și opțiunea deliberativă. A te îmbrăca după ultima modă presupune că ești bine informat, preocupat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prilej de manifestare deschisă a acestora și, bineînțeles, de potențare reciprocă. Publicul entuziast al unui concert de rock este un exemplu în acest sens. 3) Teoria emergenței normelor afirmă că, în situațiile de manifestări colective, chiar dacă ele încep cu totul spontan, participanții dezvoltă, pe parcursul interacțiunii dintre ei, anumite reguli de conduită și dau semnificație acțiunii lor. Altfel spus, pe măsura desfășurării evenimentelor, se cristalizează o serie de norme și obiective, are loc o construire emergentă a realității (Wright, 1978). 4) Prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai răspândite în care s-a păstrat, criptat, adevărul mitic este basmul, iar L. face din studiul acestuia una dintre preocupările sale cele mai importante. Adoptând punctul de vedere al lui Guénon, conform căruia literatura populară nu este o creație spontană a geniului poporului, ci o formă de transmitere a unor adevăruri ezoterice încredințate memoriei colective din cauza stingerii unei organizări inițiatice, autorul interpretează basmele și baladele populare românești în acord cu istoriile sacre de la începutul lumii. Istoria Mușatinilor, începând cu Ștefan
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
persuasive și manipulative) poate compromite eficiența unei interrelaționări atunci când este descoperit adevăratul motiv; nimănui nu-i place să fie victima vreunui „plan ascuns” al altei persoane; - spontaneitatea poate oferi celeilalte părți aparența naturaleții și deschiderii spre un răspuns pozitiv; răspunsul spontan, nemanipulativ oferă încredere că această manifestare este adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în ceea ce o privește, și astfel poate apărea un răspuns defensiv; de altfel, viziunea neutrală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tehnici flexibile și adaptate activității școlare, prin care putem obține acel optimum al conflictului cuprinzând o arie extrem de largă - de la provocarea anumitor tipuri de conflict în mod deliberat de către cadrul didactic la dezvoltarea unor modalități eficiente de utilizare a conflictelor spontane, fără incidență didactică directă, care apar în școală. Astfel, pe lângă criteriul oferit de sursa conflictului, putem găsi multe altele: tipul de personalitate al comunicatorilor, experiența acestora în rezolvarea conflictelor, interesele părților, modul de comunicare, timpul etc. Trebuie spus și că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amintite mai sus, și anumite fenomene, ca gândirea în grup (groupthink), despre care vom vorbi într-un capitolul viitor, pot să le provoace. Astfel, vom înregistra două direcții principale de mediere pe care cadrul didactic le poate folosi: medierea conflictelor spontane dintre elevi/studenți sau dintre grupurile formate din aceștia și medierea conflictului provocat în scopuri didactice, în sensul întreținerii/alimentării elementelor de contradicție cerute de către structurarea conținutului (un caz interesant îl reprezintă oferirea, în ipostaza utilizării unor jocuri de rol
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și răspunsul lor la aceasta” (Grambs, 1968, p. 37). Moore identifică, la rândul său, trei componente importante în role-playing: situația, jocul de rol propriu-zis și sesiunile de concluzionare (follow-up). „Episodul de joc de rol trebuie să fie jucat în mod spontan, lucru ce sprijină procesul de înțelegere profundă a acțiunilor asociate, motivelor și comportamentelor.” (Moore, 1994, p. 208) Astfel, jocul de rol este proiectat pentru a induce reflecție și discuții, oferind experiența comună și imediată a grupului, implicându-l pe acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
idee poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei. După criteriul modului de expunere a ideilor, vom avea în practică patru tipuri de brainstorming: - metoda expunerii libere presupune a lăsa membrilor libertatea de a-și expune ideile în mod spontan; secretarul de discuții va nota aceste idei, păstrând atât forma, cât și ordinea în care acestea au fost expuse; această tehnică, desemnând în fond modalitățile inițiale de brainstorming, prezintă avantajul sporirii gradului de libertate a elevului/studentului în raport cu grupul, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complexității și dezordinii, cel puțin o perioadă de timp; - respectarea nevoilor persoanei de a lucra singură, încurajarea proiectelor autopropuse; - alocarea de timp pentru ca participanții să poată gândi și dezvolta propriile idei creative; nu întreaga creativitate intervine imediat și în mod spontan; - folosirea greșelilor într-un mod pozitiv, pentru a-l ajuta pe fiecare să-și realizeze erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
delimitată de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfel, în funcție de natura problemei asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția ocazională, spontană ori sistematică etc. Spre exemplu, Gagnon și Collay (2001) se referă la următoarele tipuri de reflecție didactică: Închiderea cercului: la finele activității profesorul poate cere, într-o scurtă trecere în revistă, elevilor din clasă să ofere un răspuns la unele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Autorul subliniază că o asemenea metodă de optimizarea abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe autodirijare sau pe dirijare impusă din exteriorul persoanei; importanța observației rezidă în necesitatea ca procesul de învățare să se sprijine pe cunoașterea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unui număr de persoane (între șase și nouă cursanți) pentru a discuta o problematică anume, discuția fiind condusă de un moderator; simultan cu focalizarea pe achizițiile de natură cognitivă (învățare și producerea unor noi idei), focus-group-ul urmărește capacitarea reacțiilor spontane ale participanților, experiența personală a acestora (deoarece se observă că există de multe ori diferențe între ceea ce oamenii afirmă comparativ cu ceea ce oamenii fac efectiv în situațiile respective). Participanții trebuie să perceapă metoda ca fiind definită de un flux liber
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]