3,144 matches
-
afară din pârtia sa prin mișcările panslaviste și n-ar putea să mobilizeze chiar dacă s-ar obliga aceasta prin un anume tractat. O împrăștiere a armatei după ce Turcia va demobiliza nu va folosi la nimic, pentru că Rusia nu mai e stăpână pe armata sa, care dorește războiul. Guvernul rusesc e într-o poziție atât de grea, încît nu mai poate tăinui celor mai buni amici ai lui adevărata stare de lucruri dinlăuntrul țărei, ci trebuie din contra să mărturisească teama lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era, când de ultimii ei soți. Dar, așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datoria măriei sale, în afară de celi ce sunt di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din averea soției sale, o racovițească, fiică a lui Radu Racoviță, mare logofăt. În catagrafiile din 1772 și 1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încasatori de vămi în produse și bani, pe de o parte, dar și de satisfacerea unor necesități simțite de locuitori și satisfăcute prin intermediul producătorilor și negustorilor, pe de altă parte. Am văzut deja mai sus cum, prin 1817 și 1830, stăpâna Umbrăreștilor făcea demersuri pentru înființarea de iarmaroace anuale pe moșia ei, cum domnitorul acordă tot concursul și ajutorul prin dregătorii săi, pentru realizarea respectivei activități, rămasă în stadiul de intenție. Prima atestare documentară sigură, privind ținerea iarmarocului anual la Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu fie, nici Ivan căpitanul, nici alții” (subl. n.). Ce se întâmplase anterior ? Încă înainte de domnia lui Dimitrie Cantemir, acest Ivan, căpitan de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea Neamț, stăpâna satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat și cercetat, Ivan căpitanul recunoaște prin înscrisul ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor. Actul hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de gunoi departe de viața ei. (Mariedl e tot mai neliniștită și începe să tragă linii pe podea cu încălțările ei de lemn.) GRETE: Da, și Grete știe că acum curățenia o să trebuiască să fie afirmată și mai aprig. Ca stăpână a unei adevărate ferme de țară va fi și mai pizmuită de murdăria vieții. Și Lydi primește și ea sarcini noi, va trebui să devină un adevărat câine de pază, așa că nu o să mai aibă de înfulecat nici un fel de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
BĂTRÂNUL ȚĂRAN: Dar Moartea are destul de iute o venire. Păi trebuie să-ți permiți să te organizezi pentru moarte. O vreme ca lumea pentru mâncare, așa cum se cuvine să fie... și pe urmă, mereu... (mișcările de copulare) CÂNTĂREAȚA (se ridică stăpână pe sine): Iarba... iarba este o lungă explozivă confruntare cu... cu farfuriile de supă... cu farfuriile de carne. Un drum așa de lung... de la iarbă... de la pământ până înlăuntrul oamenilor. Și animalele cu țepi dușmănesc totul. Așa de ușor se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pereche la cealaltă lung și cu un aer victorios. Apoi Cântăreața pășește încet spre Compozitor și Mecena către Pianistă) PIANISTA: Aha, am ajuns deja acolo. Înstrăinarea absolută, pricinuită de contrariu. COMPOZITORUL (ridică mâna încet): Adio! PIANISTA: - Adio. (Cu gest de stăpână Cântăreața îl apucă pe Compozitor și îl trage în spate ) COMPOZITORUL (se oprește scurt, ridică mâna, tare): Lumea ne are din nou. (Cântăreața deschide o ușă, prin care se poate vedea dormitorul, îl împinge pe Compozitor înăuntru și închide ușa
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
puterea, monarhia a trebuit să-și învingă rivalii din interiorul teritoriilor pe care deja le controla. Cel mai important dintre acești rivali era marea nobilime ale cărei feude se aflau pe teritoriul acelor provincii și care, conform sistemului feudal, era stăpână peste domeniile sale. Acest lucru a însemnat de fapt crearea unui număr de sisteme distincte și suverane cel mai adesea având legi, unități de măsură și sisteme administrative diferite. Franța de Nord, aflându-se sub controlul regilor franci, a urmat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia este stăpâna casei (p. 30-41). Aici se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de îngrijirea și oferirea de suport afectiv; bărbaților le sunt atribuite roluri de gen importante, care oferă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
morală a Fecioarei Maria, singura creatură capabilă să cuprindă în ființa ei divinitatea și astfel să i confere omului posibilitatea înălțării spre dumnezeire. Cultul mariologic cunoscuse în perioada medievală o amplă dezvoltare, de aici și ipostaza femeii din lirica trubadurilor: stăpână și doamnă, superioară bărbatului, oferindu-i acestuia o înnobilare spirituală. Donna demonicata ar fi reversul, personajul feminin negativ, înzestrată cu trăsături cert mundane, atât de diferite de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un primat al femeii, restabilindu-i locul important pe care îl deținea. Adjectivul novella indică nu doar noutatea și debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza riguros grupul: stabilesc ca fiecare membru al brigatei să fie desemnat, pe rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o simplă vindecătoare, ci o „doftoriță”223, capabilă să l vindece pe rege de o boală căreia alți bărbați pricepuți ai vremii nu-i găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru serviciile ei alegerea drept soț a unui bărbat superior ca poziție socială. Educația îi permite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului din I Corinteni 7, 4 conform căruia „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” îi dă o nouă interpretare, eronată: „Să știe el că-i sub a mea putere/ Necontenit, de-acu și pân’ la moarte”306. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va avea unele urmări - femeia va primi o palmă ce-i va cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare parte, povestirea accentuează pietatea copilului, patosul cu care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar nașterea aleasă, ci mai curând noblețea firii o înscriau într-o elită aristocratică. Pe această donna angelicata, cavalerul decide să și-o ridice la rangul de stăpână a propriei ființe („era stăpână pe trupul meu”665), de doamnă a sufletului său însetat de iubire: „I am pus iubirea la picioare;/ Mi-era acea făptură dragă,/ Izvor de bucurie-ntreagă,/ Har, viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar nașterea aleasă, ci mai curând noblețea firii o înscriau într-o elită aristocratică. Pe această donna angelicata, cavalerul decide să și-o ridice la rangul de stăpână a propriei ființe („era stăpână pe trupul meu”665), de doamnă a sufletului său însetat de iubire: „I am pus iubirea la picioare;/ Mi-era acea făptură dragă,/ Izvor de bucurie-ntreagă,/ Har, viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar eu eram deplin al ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata, desprinsă de cele lumești, serafică, eterată, desăvârșită. Proveniența socială a viitoarei mirese îi va șoca pe toți, nu avea nici pe departe un rang nobiliar, era fiica unui țăran sărac, dintrun sătuc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință,/ Căci amândouă suntem ale tale.../ Ci fă cu lucrul tău cum crezi cu cale.”794 Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
număr tot atâtea dește/ Câți inși iubesc și nu cer dezlegare,/ Iar când le trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]