4,267 matches
-
simtă mai bine, într-o măsură greu de apreciat, și acea ambianță intelectuală și afectivă pe care i-au oferit-o noii săi prieteni de la Cambridge. Prietenii reprezintă un capitol aparte în viața lui Wittgenstein, asupra căruia se cuvine să stăruim. Spre deosebire de filozoful modern tipic, care intră în posesia ideilor sale prin reflecție solitară și simte doar uneori nevoia de a cunoaște părerea altor persoane, Wittgenstein s-a obișnuit încă devreme să gândească în dialog și confruntare. În anii 1912-1913 avea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de a gândi al cititorului, folosindu-se de neasemuitele lui alegorii. Wittgenstein era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața comună, fără să arate ce anume urmărește să obțină prin ele, îi va nedumeri pe cei care-l ascultă sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Blaga constată că metafizica, spre deosebire de știință, este în mod evident legată de destinul creator al omului, reflectînd drama interioară a cunoașterii umane, ceea ce îi permite exprimarea în anumite maniere stilistice și, în consecință, o predispunere la comentarii literare, de stil389. Stăruind asupra factorilor care determină profilul viziunii metafizice, el găsește, de aseme-nea, elemente deosebitoare în raport cu știința (atitudini spirituale, temperament, întîmplare, predispoziții individua-le), între care, "nu în mică măsură", fascinația cuvîntului și efectele particulare ale limbii în care este cristalizată viziunea 390
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pricepi îndată că trebuie să aibă o voință de fier. Cât a trebuit să muncească bietul Stardi ca să ajungă la izbândă! Profesorul, deși cam supărăcios, azi dimineață când a împărțit medaliile, totuși i-a spus: "Bravo, Stardi! Bravo băiete! Cine stăruie izbândește!" Pe de altă parte, munca făcută fără tragere de inimă, care nu-i oferă copilului nici un fel de satisfacții, și pe care el o face numai pentru că cei mari o cer, nu-l atrage, devine pentru el o corvoadă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
orice tonalitate religioasă, să desemneze pur și simplu "victima" individuală, inclusiv victima unui simplu accident. hhhhh Isaia, 56:4-5: "Pentru că așa zice Domnul către fameni: Celor care păzesc zilele Mele de odihnă și aleg ceea ce Îmi este plăcut Mie și stăruie în legământul Meu, le voi da în casa Mea și înăuntrul ziduriloe Mele, un nume și un loc [yad va-shem] mai de preț decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic și nepieritor". iiiii În ebraică: Yom ha-zikaron
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa de pânză pe care o încinse cu un brâu. Se așeză pe țol în genunchi și se închină la icoana din colț împodobită cu busuioc. Se rugă, stăruind, pe lângă Iisus Hristos și Fecioara Maria, să-i dea putere să treacă și peste această zi de muncă istovitoare. Se întoarse în cămăruță și își sărută ușor nevasta și copiii, pentru a nu le strica dulcele somn al dimineții. Inima
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ecou în opinia publică și nu se lasă contrazise. Bunăoară, nu s-au respectat data și locul nașterii poetului, așa cum poetul singur le știa. Procedîndu-se în mod arbitrar, i s-a dat altă dată de naștere și încă se mai stăruie că "n-ar fi exclus" alt loc de naștere, deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
între cele două date de naștere, una pusă de preot, la nimereală, pe actul de botez și cealaltă dată, știută și consemnată de poet, bunul-simț cere să nu mai fie pusă la îndoială memoria lui Eminescu, mai ales cînd ea stăruie pentru un adevăr. Să nu se mai lanseze prin cărți sentințe fără drept de apel, cum, de exemplu, scrie Al. Piru : Nu este adevărat că Eminescu s-a născut în 20 decembrie 1849!"16 sau Petru Vintilă, care scrie că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
susținută de Eminescu, oricît de adevărată ar fi, nu-i trecută prin actele oficiale și deci nu poate fi crezută. Dar, oare, pentru scrierea unui act oficial, se cerea și pe atunci corectitudinea și conștiinciozitatea de azi? Aici nu putem stărui, mai pe larg, pentru ușurința cu care se eliberau pe atunci actele de stare civilă, după nevoia fiecăruia și fără controlul nimănui. Să ne gîndim numai cît de ușor și-a scos Vasile Alecsandri alt act de naștere, ca să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
numele Casandrei ori nu l-a pomenit deși a scris despre ea -, ori l-a înlocuit cu nume mitologice ori cu alte nume. Astfel, iubita de la Ipotești a constituit cel mai mare secret din viața poetului. În același timp, a stăruit cu încăpățînare problema vechimii acestor poezii. Din cele mai vechi manuscrise, Perpessicius a găsit două caiete, intitulate Elena (1866-1867) și Marta (1869). Dar datele de pe aceste manuscrise trebuie considerate de transcriere, nu de concepție și nici de compunere. Poeziile respective
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un copil, botezat tot Mihai. Meșteșugită poveste cu fata asta de la Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
le-a atribuit bătrînilor chestionați o pronunțare străină de idiomul nostru moldovenesc: hodaie, hodăi, ghișini, nighic (nimic), nelejuire, jenunchi, zăși (zece), el se lipchea, apoi pronunțarea perfectului compus, ca prin Transilvania : ei s-or dus, or fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase sunt pretinsele informații, care numai de pe teren n-au fost culese de Fănică N. Gheorghe. Dînsul afirmă că "moș Miron Prisacaru își statornicise bordeiul într-o poiană din mijlocul pădurii, pe culmea pletoasă a Haraminului"35
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Matei, a scris că făcea vreo 150-200 galbeni!! (Vezi Omagiu, 1909, pag. 150). La 8 ghenarie, 1851, Raluca Eminovici a depus acest "izvod", la judecătoria Ținutului Botoșani 48, dar fără folos! Dacă judecătorii n-au putut-o crede cînd ea stăruia pentru asigurarea celor 1400 galbeni, pe care ea îi pretindea "din zestre", cum o puteau crede acum, cînd în "izvodul" de zestre, cu scrisul proaspăt, erau trecute atîtea obiecte de podoabă de aur, cu diamante, ori cu mărgean, apoi tacîmuri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la cîte o moartă. Întrucît prima formă la Eminescu avea titlul Elena, s-a mai presupus, în mod stăruitor, o influență a lui Alecsandri, care și-a scris Dedi cația, la moartea Elenei Negri 65. În ultima vreme, s-a stăruit asupra influ enței lui Radu Ionescu cu poezia sa La Elena 66 (vezi volumul său Cînturi intime, București, 1854). Dar în locul acestor presupuse surse de inspirație, Mortua est! traduce în primul rînd o puternică experiență personală 67. Elena lui Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că nici una din aceste două Ilene n-are măcar o cît de mică legătură cu Mortua est! și nici cu Casandra, care murise cu 13 ani și cinci luni înainte de a se naște acest copil. Dar Augustin Z. N. Pop stăruie mai mult să-l scoată pe Eminescu cu un fiu natural. "Contemporanii au știut că Eminescu a avut un fiu natural" pretinde autorul 70. Cu cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-mi sta în gît... "194 S-a gîndît și la moartea lui și, în legătură cu aceasta, s-a gîndit și la Veronica. Dar tocmai atunci privirea-i tulburată și rătăcită prin cimitir s-a oprit pe mormîntul Casandrei. Crucea ei strîmbă stăruia ca o mustrare tîrzie, din partea primei lui iubite, căreia îi jurase credință pe toți vecii. Pe dosul unei petiții, pe care numai o începuse către Prezidentul Tribunalului din Iași, cu data de 16 august 1876188 și pe care o purta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipotești, în 20 ianuarie 1864; Crăiasa din povești este însăși Casandra, pusă într-un cadru feeric, în codrii de la Ipotești, iar Lacul și Dorința sunt atît de strîns legate de Casandra și de Ipotești, încît nu mai găsim necesar a stărui și a repeta. Toate aceste poezii au trecut printr-un stagiu îndelungat, în atelierul eminescian, fără nici o tangență cu Veronica Micle, care, în toată viața ei, nici măcar n-a trecut pe la Ipotești. Eroarea continuă cînd, în același ciclu numit "veronion
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe noi, cînd n-avem localuri de cazărmi, subprefecturi, școli, etc.; mai întîi să ne ocupăm de ele. În principiu sunt de a se da ajutor D-lui Eminescu, însă să nu se precipiteze; să ne luăm un angajament a stărui la stat, să-i vie în ajutor și că acelaș sentiment mă inspiră și pe mine, însă văd trebuințele în alt mod. D-l Președinte (Ilie Ciolac): Ministerul a redus împrumutul de 400.000 și deci excedentul este în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu trebuie să fim surzi și muți și nu trebuie să rămînem în întuneric. D-l Președinte (Ciolac): Propun a-i da, ca ajutor, 1.500 lei, spre a-și scăpa sănătatea deocamdată, rugînd pe onor. reprezentant al guvernului a stărui să-l ajute și guvernul. D-l Prefect: D-lor, județul sub forma de dorință sau desiderat poate cere singur de la guvern și deci nu este necesitate de Prefect. Se suprimă ședința, pentru cîteva minute. D-l (consilier Ion) Arapu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a trimis doamnei Emilian următoarele explicații: ,, B(ădescu) iarăși a scris o minciună în "Curier", venind îndată și rugîndu-mă să nu mă supăr, că el priește lui Mihai și numai cu minciuni va pute face pe Domnii din Botoșani să stăruie la Ministere. Doctorul Isac s-a înfuriat de minciuna lui, zicîndu-i că, de nu va reuși, apoi are să-l compromită de fața tuturor. Mihai, nu numai că urmă de rană n-are nicăieri, dar este cu totul bine"291. Adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost dus la cimitirul Eternitatea într-o birjă cu un cal, al lui Ion Suceveanu, din mahala 314. Astăzi, în cimitir nu se mai poate ști pe unde va fi fost înmor mîntată cea mai bună soră a poetului. Mai stăruie niște întrebări: Oare Henrieta își va fi scos cei 5000 de franci, pe care-i avea la farmacistul Ion Franck? Dar de banii pentru care avea proces la Iași cine se va fi folosit? După moartea acestei nenorocite, I. Păun-Pincio
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe gânduri. Ce au comun cele două momente încât populația fertilă intră în convulsie demografică. Este o chestiune pe care am discutat-o și cu demograful american Steve Cutler, de la care am primit o explicație interesantă asupra căreia nu voi stărui aici. În fine, a treia caracteristică a piramidelor se referă la relativa asimetrie a celei rurale care atestă câteva trăsături: secțiunea masculină a piramidei pare mult mai echilibrată; fenomenul convulsiei demografice n-a atins în aceeași proporție populația masculină; femeile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
către tatăl mort, care zace în pământ și a cărui ucidere a făcut din viața ei un doliu etern, căci nu e clipă în care să nu-și amintească de odioasa crimă. Pata întunecată a sângelui vărsat de Agamemnon mai stăruie încă în palatul regal, iar asasinii nu vin la mormântul lui să-i facă libații, să-i aducă ofrande. Lespedea care îl acoperă, ciuruită de pietrele azvârlite în ea, e dovada unei crunte batjocuri. După scena recunoașterii, atunci când Electra, Oreste
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fapte realizat de creatorii direcți și indirecți, vizibili și invizibili. Deci, se cuvine să aduc un omagiu tuturor pentru înțelegerea rosturilor substanțializate în această carte. Cred că mulțumirile mele fraterne trebuie să ajungă la sufletele și spiritele celor care au stăruit asupra acelorași probleme și care m-au inspirat până la identitatea ideilor, ca și până la demarcația lor critică sau chiar la exorcizarea pornirilor lor iraționale. Ca și oamenii, cărțile sunt probe ale diversității de forme și modele normate de comportament, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]