2,780 matches
-
până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194. footnote> Departe de a avea vreo preferință pentru pauzele descriptive, din contră, adept al unui stil alert, telegrafic, centrat pe derularea rapidă a evenimentelor, autorul găsește aici timp și spațiu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.195. footnote> Este singura dată când apare pe parcursul întregului text adjectivul „preafrumoase”, care nu a fost folosit nicicând mai devreme, nici măcar pentru descrierea bisericii principale de la marea Lavră kieveană a Peșterilor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de ulei curat a revenit fiecărui membru al obștii. Este un pasaj care impresionează nu numai prin acuratețea memoriei (de altfel, starețul Paisie era cunoscut pentru memoria sa extraordinară) dar și prin importanța pe care autorul o acordă unor astfel de amănunte, într-un text menit a spune povestea vieții sale. Pusă alături de pauzele descriptive din pasajele anterioare ale textului, această adevărată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
după trecerea iernii, s-a hotărât pentru o nouă plecare odată cu sosirea timpului frumos. „După ce am petrecut și iarna în acest schit, când a venit vara, cu binecuvântarea părintelui întâi-stătător, am plecat ...”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.198. footnote> Nu știm dacă este vorba despre plecarea la muntele Athos. Mai degrabă nu, dat fiind că aceasta a avut loc abia după patru ani petrecuți în Muntenia, iar aici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de monahi, de la egumeni instruiți și până la frați abia intrați în ascultare și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos și mai cu seamă către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este numit în Autobiografie, are un portret realizat în text, remarcabil prin aceea că este construit în mod exclusiv numai din trăsături spirituale, sacralizante. El este prezentat ca un „preacuvios și sfânt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este numit în Autobiografie, are un portret realizat în text, remarcabil prin aceea că este construit în mod exclusiv numai din trăsături spirituale, sacralizante. El este prezentat ca un „preacuvios și sfânt stareț”, „un bărbat plăcut lui Dumnezeu”, „neîntrecut și fără egal între toți”: „Acest bărbat plăcut lui Dumnezeu era în vremea aceea neîntrecut și fără egal între toți în înțelegerea dumnezeeștilor Scripturi, a învățăturilor deDumnezeu-purtătorilor Părinți, în judecata duhovnicească și în știința
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Biserici și în înțelegerea dreptelor lor tâlcuiri ale lui Zonaras și Teodor Valsamon și Alții. Vestea despre învățătura lui și despre povățuirile lui plăcute lui Dumnezeu pe calea mântuirii se dusese pretutindeni.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.180-181. footnote> Este un personaj care răspândește bucurie în jurul său, cuvântul „bucurie” fiindu-i asociat pretutindeni în text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.180-181. footnote> Este un personaj care răspândește bucurie în jurul său, cuvântul „bucurie” fiindu-i asociat pretutindeni în text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
aspre asceze, este de altfel, un model de import, pornit din pustia Egiptului în veacul al treilea și ajuns până la noi pe ruta Sinai, Anatolia, Athos, Bulgaria. Este probabil și motivul pentru care, înțelegînd prin discuțiile cu ceilalți monahi și stareți întâlniți în Vrancea, originile și sensul acestui mod de viețuire eremită, tânărul Platon se hotărăște să se deplaseze către izvoarele acestui model și părăsește Muntenia în 1746, la vârsta de douăzeci și patru de ani, pentru a se îndrepta spre mănăstirile muntelui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din imagine, ea însăși o realitate, care are sferă de acțiune, plănuiește, concepe, își creează propria lume. În finalul acestui demers, așa cum știm din istorie și din biografiile complete ce i-au fost dedicate lui Paisie Velicikovski de către ucenicii săi, starețul Paisie a pășit singur în imaginea de păstor creată de sufletul său în tinerețe, devenind un pedagog de excepție, un sensibil îndrumător spiritual și un model de desăvârșire pentru aproape o mie de ucenici care i-au fost contemporani (opt sute
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cea mai fidelă păstrătoare a ideilor lui PAISIE VELICIKOVSKI și principalul difuzor al traducerilor și învățăturilor acestuia. Sfântul pelerin născut în Poltava, în 1722 (cu un veac înaintea lui Tolstoi), școlit în Kiev, înduhovnicit între isihaștii din Muntenia, devenit ieromonah, stareț și păstor de suflete la Athos, retras apoi în mănăstirile din Moldova pentru desăvârșirea operei sale uriașe de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă a Filocaliei, rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă a Filocaliei, rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca un chip de reformator și înnoitor al tradiției și trăirii ortodoxe. În mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Makarie și Ambrozie de la Optina publică cele mai importante traduceri ale lui Paisie din greacă în slavonă. Mai mult, la Optina se realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei lui Paisie Velicikovski între 1845 și 1847. Om care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
tulburările interioare ale autorului. Pe lângă aceste lecturi posibile, o parcurgere atentă a textului ne mai oferă una, prin chiar sugestia autorului: lectura patristică. La începutul capitolului al treilea din nuvelă, aflăm că prințul Kasatski se călugărește, supunându-se întru totul starețului mănăstirii, care, „era un scriitor erudit de neam nobil și ascet, adică se trăgea din călugării asceți veniți din Valahia, care se supuneau întru totul conducătorului și învățătorului ales de ei. Egumenul fusese discipolul vestitului ascet Ambrozie, el însuși discipolul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
suntem tentați să căutăm în istoricul mănăstirii traseul acestei filiații spirituale. Aflăm astfel că, într-adevăr, o descendență duhovnicească celebră, urcă de la Ambrozie de Optina (pe numele său de mirean Aleksandr Mihailovici Grenkov, 1812-1891), fostul învățător de limba greacă devenit stareț de mănăstire, prin Macarie (Mihail Nikolaevici Ivanov, 1788-1860), fost lucrător în Departamentul de Finanțe, devenit părinte duhovnicesc, mare cărturar și editor de cărți, până la LEONID, primul stareț de la Optina. Preacuviosul stareț Leonid, (fostul administrator de afaceri comerciale numit Lev Danilovici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
său de mirean Aleksandr Mihailovici Grenkov, 1812-1891), fostul învățător de limba greacă devenit stareț de mănăstire, prin Macarie (Mihail Nikolaevici Ivanov, 1788-1860), fost lucrător în Departamentul de Finanțe, devenit părinte duhovnicesc, mare cărturar și editor de cărți, până la LEONID, primul stareț de la Optina. Preacuviosul stareț Leonid, (fostul administrator de afaceri comerciale numit Lev Danilovici Nagolkin, 1768-1841), a intrat însă în monahism în 1797, adică la trei ani după trecerea la Domnul a părintelui Paisie Velicikovski. În felul acesta, o filiație duhovnicească
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Mihailovici Grenkov, 1812-1891), fostul învățător de limba greacă devenit stareț de mănăstire, prin Macarie (Mihail Nikolaevici Ivanov, 1788-1860), fost lucrător în Departamentul de Finanțe, devenit părinte duhovnicesc, mare cărturar și editor de cărți, până la LEONID, primul stareț de la Optina. Preacuviosul stareț Leonid, (fostul administrator de afaceri comerciale numit Lev Danilovici Nagolkin, 1768-1841), a intrat însă în monahism în 1797, adică la trei ani după trecerea la Domnul a părintelui Paisie Velicikovski. În felul acesta, o filiație duhovnicească directă între cei doi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Lev Danilovici Nagolkin, 1768-1841), a intrat însă în monahism în 1797, adică la trei ani după trecerea la Domnul a părintelui Paisie Velicikovski. În felul acesta, o filiație duhovnicească directă între cei doi, ne apare improbabilă. Totuși, cercetând Viețile acestor stareți, aflăm că atât Leon cât și Macarie întâlniseră după intrarea lor în monahism doi ucenici direcți ai lui Paisie Velicikovski. Leonid îl cunoaște, la mănăstirea Ciolsk, pe părintele Teodor, iar Macarie îl întâlnește în 1810, la sihăstria Ploșciansk, pe părintele
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în preajma lui și deprinseseră de la acesta practicarea neîntreruptă a Rugăciunii lui Iisus, în care îi inițiază și pe tinerii pe atunci, Leonid și Macarie. Astfel, Leonid și Macarie se pot numi în termeni patristici, ucenici din generația a doua a Starețului Paisie. Ne punem întrebarea firească: de ce Tolstoi, un adevărat benedictin în respectarea detaliului istoric, face această voltă și îi pune în filiație directă pe Leonid și PAISIE VELICIKOVSKI? Oare era important ca numele lui Paisie Velicikovski să fie cheia de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pelerin fiind, nu este recunoscut de nimeni până nu își declină singur identitatea. Paisie Velicikovski și părintele Serghi își desăvârșesc înduhovnicirea prin pelerinaj. Autobiografia Sfântului Paisie se încheie prin cuvintele: „Am plecat.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, Autobiografia și Viețile unui stareț, traducere de E. Lința, Deisis, Sibiu, 2002, p.198. footnote>, care îl vor urmări parcă, toată viața sa pământească. Pelerinajul părintelui Serghi se încheie cu plecarea sa în Siberia. Viața lui Tolstoi se încheie cu plecarea sprea Astapovo, o stație
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Duhovnicești”, la editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în 2010, sub titlul „Cuvinte și Scrisori Duhovnicești”. Autodidact și cărturar de elită, monah desăvârșit pe drumul sfințeniei, format în patria sa natală, Ucraina și mai apoi în Muntenia și Athos, stareț al mănăstirilor moldovene Dragomirna, Secu și Neamț în a doua parte a vieții, Paisie Velicikovski a rămas în Istoria Bisericii Ortodoxe nu numai ca un traducător de elită al Filocaliei, dar și ca un mare duhovnic și povățuitor, atât al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și 1999, vol.II, pe teritoriul Republicii Moldova, la Tipografia Centrală din Chișinău. Editurii Doxologia din Iași îi datorăm o a doua ediție, tot în două volume din 2010. Este vorba în fapt de o culegere de nouăsprezece scrisori, adresate altor stareți ruși, dar mai cu seamă, propriilor ucenici, monahi simpli aflați pe calea înduhovnicirii, in alte lăcașuri decât Neamțul, cum ar fi Dragomirna, Secu, sau pur și simplu aflați la seceriș la metocul Necșani. Povățuirea către măicuțe își găsește și ea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său și curgerea lină a povețelor sunt surprinse într-o traducere de excepție realizată de Valentina Pelin, într-
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
despre Rugăciunea Minții (1770), completată de Adeverirea pentru Rugăciunea Minții (1793). Lingviștilor li se oferă și lor un material uriaș de studiu prin scrisorile adresate lui Theodosie și prefața la ediția din 1812 a „Cărții lui Isaac Sirul”, în care starețul Paisie își descrie pe larg metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]