7,274 matches
-
Polirom, Iași, 2006. Ceaușescu, Nicolae, România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, vol. I, Editura Politică, București, 1968. Cioran, Emil, Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București, 2004. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, http://www.presidency.ro/static/ ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004. Constantinescu, Silvia, Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
2009, p. 67. 9 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, Editura Humanitas, București, 2003, p. 123. 10 Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, Editura Humanitas, București, 2003, p. 114. 11 Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, http://www.presidency.ro/static/ordine/ RAPORT FINAL CPADCR.pdf, p. 175. 12 Aurel Sergiu Marinescu, Prizonier în propria țară, volumul III, Editura Vremea, București, 1997, p. 69. 13 Ibidem, p. 81. 14 Florian Banu, Anchetele Securității strategie și tactică în "demascarea dușmanilor poporului în Consiliul Național
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bisericești, la Sfânta Liturghie și la Sfintele Taine. 2. Metode de explorare indirectă a realității (bazate pe explorarea substitutelor și fenomenelor reale), dintre care o mare varietate de tipuri de: metode demonstrative, axate îndeosebi pe utilizarea diferitelor tipuri de imagini statice și dinamice; metode de modelare. III. Metode bazate pe acțiune (metode practice). În afară de faptul că acestea servesc la însușirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi, în esență ele urmăresc operaționalizarea sau instrumentalizarea noțiunilor, aplicarea lor creatoare la realitatea practică, de unde
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
poziția observatorului: sunt preferate peisajele care pot fi observate din puncte de vedere dominante (se constata ca peisajele clasate printre cele mai remarcabile sunt în majoritate caracterizate de vederi dominante - lungi/perspective, vaste, stimulante); mobilitatea observatorului: se distinge între percepția statică și cea dinamică (diferită în funcție de viteza parcurgerii, cadrajul rutei urmate/drumului, lizibilitatea/logica parcursului); factorii climatici care sunt determinanți pentru aspectul peisajului sezonier, diurn, nocturn etc. Unghiul de incidență are valori diferite în funcție de suprafață sistemului peisaj și determină percepția vizuală
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
educație potrivită diferitelor etape de dezvoltare ale copilului; - managementul financiar al proceselor educaționale de formare și adoptare profesională. Sunt incluse investițiile În capitalul uman și cheltuielile pentru Învățământul public, privat și individual. Echilibrul pe piața educațională poate fi abordat atât static - pe termen scurt, cât și dinamicprin surprinderea impactului pe care Îl poate avea pe termen lung. Dar pentru a realiza toate aceste sarcini, managerul trebuie să aibă cunoștințe și o cultură managerială la standarde europene. Particularități educaționale ale managerului român
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
comportamente sociale, de convenții și stereotipii culturale, de ipocrizie, platitudine și mediocritate individuală. ÎNCHEIERE Prin acest personaj ce însumează multiple ipostaze ale omului modern, Camil Petrescu a demonstrat că, în romanul psihologic, roman modern, al experienței, „devenirea psihică, mișcarea înlocuiesc [...] staticul. Timpul este subiectiv, iar romanul înseamnă experiență interioară.“ (Noua structură și opera lui Marcel Proust) 3.3. Genul dramatic. Elemente structurale în creația dramatică GENUL DRAMATIC este o formă complexă de artă, în care operei literare scrise cu scopul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
érgon), căci altfel nu s-ar găsi un răspuns la întrebarea referitoare la obiectul transformării. Pe aceeași linie, deschisă de Humboldt, Eugen C o ș e r i u subliniază că o limbă nu este "un lucru făcut", un produs static, ci un ansamblu de "modalități de a face", un sistem de producere care, în fiecare moment, se prezintă numai în parte ca ceva realizat istoricește, fiindcă limba este în primul rînd o tehnică de creare de fapte noi40. Deși acest
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cauzali și, ca tare, nu este firesc să se vorbească de cauze ale acestei schimbări, întrucît schimbarea intră în însăși forma de existență a limbii. Căutarea unor cauze ale schimbărilor lingvistice ar presupune −crede acest lingvist− considerarea limbii ca ceva static, ca ceva "care nu ar trebui să se schimbe" și în care schimbarea ar necesita o cauză exterioară pentru a o scoate din această stare 182. Dar, arată Coșeriu, limba fiind funcțională (enérgeia), schimbarea corespunde esenței ei, căci limba "nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
privește nevo-ile de comunicare și de cunoaștere, iar limba răspunde lor și de aceea nu este dominată de spontaneitatea bazată pe întîmplare, care ar putea conduce la un mod haotic de a folosi limba. Faptul că limba nu este ceva static este, desigur, real și nu a fost contestat de nimeni, dar o stabilitate relativă a ele-mentelor limbii trebuie de asemenea admisă, căci altfel alte-ritatea nu ar fi posibilă, fiindcă vorbitorul își poate atribui interlocutorului propriile posibilități lingvistice numai în măsura în care acestea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o noțiune practică ce capătă conținut prin experiența voinței și acțiunii umane. Ea implică, pe de o parte, un aspect dinamic, manifestat în tendința spre o formă a realităților învestită cu anumite calități, și, pe de altă parte, un aspect static (critic și obiectiv) care permite evaluarea realizărilor sociale și culturale din perspectiva unor criterii și a unei scări de raportare. În ultimă instanță, valoarea realizează posibilitatea de a stabili care dintre realitățile lumii (obiecte, procese, acțiuni, calități etc.) sînt bune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ideală a bogăției sociale a unei națiuni este cel mai bine reflectată de cantitatea de bani concretizați în metale prețioase (aur și argint) pe care aceasta o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor globului era una statică. Activitatea economică era privită ca un joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
efect de antrenare mai puternic pe planul investiției, producției și schimburilor externe"9. În general, în literatura de specialitate există două categorii de efecte ale schimburilor externe de bunuri și servicii asupra sistemului economic dintr-o anumită țară: 1. efecte statice ale comerțului exterior asupra creșterii economice Implicațiile lor sunt studiate de modelele de comerț clasice și neoclasice. Cu alte cuvinte, dacă există o diferență între prețurile relative interne în absența relațiilor comerciale, atunci o țară își poate spori nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
diferență între prețurile relative interne în absența relațiilor comerciale, atunci o țară își poate spori nivelul de bunăstare prin specializarea și exportul produsului realizat relativ mai ieftin pe plan intern și prin importul bunului care este relativ mai scump. Efectul static al comerțului exterior asupra aparatului productiv dintr-o țară, care 9 Idem. pp. 52-53 apare atunci când avantajul comparativ este urmat de specializare, se referă la o extindere relativă a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
scăzute pentru produsele tradiționale), precum și datorită unei instabilități a ofertei lor, care este dependentă de condițiile de mediu, un nivel mai ridicat al specializării în producția acestor bunuri poate avea ca efect un dezechilibru al veniturilor, chiar și în sens static. În cazul în care o țară în curs de dezvoltare deține un loc important în exporturile mondiale, majorarea ofertei produselor destinate pieței externe poate conduce la un raport de schimb dezavantajos, care va reduce destul de mult nivelul câștigurilor sale din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o țară în curs de dezvoltare deține un loc important în exporturile mondiale, majorarea ofertei produselor destinate pieței externe poate conduce la un raport de schimb dezavantajos, care va reduce destul de mult nivelul câștigurilor sale din comerț (considerate în perspectivă statică), în favoarea partenerului mai dezvoltat. De asemenea, atunci când o anumită țară în curs de dezvoltare își extinde producția bunurilor primare care utilizează intensiv munca și se bazează pe țările industrializate, în ceea ce privește produsele manufacturate complexe și cele care încorporează preponderent capitalul, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
procesul de creștere economică. Datorită faptului că, nivelurile de dezvoltare economică și condițiile de pe piața mondială diferă foarte mult de modelele teoretice, care presupun o concurență perfectă și o ocupare deplină a forței de muncă, avantajul comparativ privit în mod static poate să nu fie un indicator eficient al comerțului exterior și specializării internaționale. De aceea, este deseori argumentat că participarea liberă în cadrul comerțului internațional, folosind ca principal reper doar avantajul comparativ, poate deveni o frână în calea creșterii economice, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reper doar avantajul comparativ, poate deveni o frână în calea creșterii economice, mai ales pentru țările în curs de dezvoltare. Efectele negative posibile ale comerțului exterior asupra creșterii economice reprezintă rezultatul ignorării factorilor economici prin concentrarea doar asupra avantajelor comparative statice. De exemplu, imperfecțiunile pieței din țările în curs de dezvoltare determină apariția unei diferențe între costurile și beneficiile sociale și cele private, în principal sub forma externalităților. Într-un context dinamic mai larg, efectul total al majorării exporturilor asupra creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de muncă 20. După un studiu efectuat de UNCTAD/ECLAC 21 (Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe), eforturile pentru atragerea investițiilor străine directe, prin intermediul unei stabilități macroeconomice și a unor politici de investiții pasive, pot conduce la riscul blocării avantajelor statice în cadrul sectoarelor pentru export având legături minime cu industria internă. Acest risc este sensibil mai ridicat acolo unde fluxurile comerciale se bazează pe un acces preferențial pe piață, proces care implică ca elementele necesare producției să fie furnizate de un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
distribuția venitului, etc.) ar trebui să înregistreze niveluri superioare în țările care implementează politici de promovare a exporturilor comparativ cu cele care se axează în principal pe substituirea importurilor? Răspunsul teoriei neoclasice a comerțului internațional, bazate în special pe avantajele statice rezultate din activitatea de comerț exterior, nu poate fi considerat pe deplin satisfăcător, deoarece elementul esențial nu este reprezentat de simpla majorare a 27 Anne O. Krueger, Trade Policy as an Input to Development, American Economic Review, Papers and Proceedings
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ci de menținerea unei ritm ridicat de creștere pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp. Prin prisma efectelor pozitive generate de alocarea resurselor, o strategie de dezvoltare industrială care are în centru exporturile nu trebuie să conducă doar la îmbunătățirea statică a repartizării resurselor în funcție de avantajul comparativ deținut în cadrul comerțului internațional ci în primul rând la realizarea unor beneficii de natură dinamică. Astfel, în timp ce realocarea resurselor în conformitate cu avantajul comparativ poate majora nivelul venitului național, efectele pozitive dinamice dețin un rol esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
doilea rând, schimburile externe conduc la extinderea pieței pe care operează producătorii autohtoni, element care conduce la realizarea economiilor de scară, determinând în final o eficiență sporită a alocării resurselor și o majorare importantă a nivelului venitului obținut. Pe lângă efectele statice amintite anterior, comerțul exterior poate influența pe termen lung fenomenul de creștere economică doar dacă induce o sporire a ratei investițiilor și determină o îmbunătățire reală a dezvoltării pe plan intern a tehnologiilor performante. În ultima parte a secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
CE România la data de 23 decembrie 1994, Acordul AELS România la data de 24 mai 1993. 25 J. Viner, The Customs Union Issue, Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1950 tarife aferente au indus două efecte principale de natură statică, care au fost confirmate de practica economică: crearea de comerț în situația când eliminarea taxelor vamale între membrii uniunii conduce la reorientarea cererii unor țări de la oferta (producția) internă spre oferta mai competitivă a unei țări partenere, determinând în final
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor naturali disponibili, spre laturile mezo și microeconomice, caracterizate de o viziune dinamică, centrată pe asimilarea progresului tehnic și pe creșterea performanțelor interne și externe ale firmelor și mai puțin pe existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor naturali disponibili, spre laturile mezo și microeconomice, caracterizate de o viziune dinamică, centrată pe asimilarea progresului tehnic și pe creșterea performanțelor interne și externe ale firmelor și mai puțin pe existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]