2,096 matches
-
La umbra crailor de ghindă (dialog cu Mihai Ispirescu), București, 2001; Amantul Marii Doamne Dracula, București, 2001; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, București, 2002; Ningea în Bărăgan, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2002; Punți prăbușite, București, 2002; Proză, îngr. Steluța Suciu, Brașov, 2003. Traduceri: Armando López Salinas, An după an, București, 1965 (în colaborare cu Radu Nistor); Gheorghi Markov, Siberia, I-II, postfață Tatiana Nicolescu, București, 1976-1984 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu); Georges Rodenbach, Bruges, a doua moarte, pref. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
faptul că își vindea produsele „cu prețuri de concurență”. O idee despre „cîntecele naționale” se poate face din catalogul Bibliotecii muzicale „Lira romînă”, publicat în același Calendar: romanțe („Luna doarme”, „Suspine crude”, „Cît te-am iubit”, „Ce te legeni, codrule?”, „Steluța”); melodii/ cîntece/ arii populare („Pentru tine, Jano”, „Două fete spală lînă”, „Am un leu și vreu să-l beu” etc.) 4. Ultimele două citate sînt dintr-o singură frază a „Impresiilor de roman”: „Deodată, o tobă repetînd o cadență andante
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun mai mulți - „Steluța”, o piesă nelipsită din repertoriul tarafurilor de lăutari. Ascultînd-o într-o cîrciumă de provincie, Dimitrie Anghel, în schița omonimă, a scris: „Nicicînd durere mai adevărată nu m-a înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toleranța individuală” la situații de frustrare etc.). Comportamentele patologice, cele delictuale, deficiențele și perversiunile sexuale, își au, la rândul lor, rădăcina - afirmă A. Adler - fie în sentimente sau complexe de ineferioritate, fie în greșeli de educație. Cu toate aceste diferențe, Steluța Teodorescu are dreptate atunci când arată că între concepția lui S. Freud și interpretările lui C.G. Jung și A. Adler nu există deosebiri esențiale: „Ca și Freud, Adler privește dezvoltarea ți activitatea personalității ca procese teleologice, ca realizare a tendințelor înnăscute
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activități putem aborda interdisciplinar lecția de la limba română despre iarnă, educație plastică și abilități practice având ca temă „Decuparea fulgilor de zăpadă”. Realizând lecțiile despre iarnă vom scoate în evidență schimbările petrecute în natură odată cu apariția anotimpului rece - iarna, jocul steluțelor argintii , bucuria copiilor și vom cere elevilor să vorbească despre ceea ce ei au observat în zilele cu ninsoare - vom spune că fulgii de zăpadă sunt mici, de diferite forme și foarte frumoși. La ora de desen vom propune elevilor să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de completarea silabei care lipsea. Cu ajutorul planșei care reprezenta ilustrativ anotimpul toamna se va desfășura metoda interactivă de grup „Explozia stelară”. Clasa a fost împărțită apoi în cinci grupe pentru a desfășura activitatea de grup numită „Explozia stelară” . Pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte treipatru colegi organizându-se astfel în cinci grupe se pot pune și simboluri
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sîngele i se scurgea în iarba moale a țărmului [...]. În liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintîi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pe la anii 550 î.e.n. Imaginea descriptivă a legendei nașterii lui Sarmis/Mitra este așezată în mijlocul tăbliței, avînd la stînga Sfîntul Soare iar la dreapta Sfînta Lună. Deasupra este o sferă sau ou cu mai multe reliefuri pe el înconjurat de steluțe, indicînd sacralitatea creației lui Sîntu asupra întregului univers, iar sub imagine se vede o construcție închisă într-un cerc și înconjurată de steluțe, arătînd același caracter sacru. Poate este Cetatea Vieții Vii sau Veșnice cum apare în scrierile esene și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dreapta Sfînta Lună. Deasupra este o sferă sau ou cu mai multe reliefuri pe el înconjurat de steluțe, indicînd sacralitatea creației lui Sîntu asupra întregului univers, iar sub imagine se vede o construcție închisă într-un cerc și înconjurată de steluțe, arătînd același caracter sacru. Poate este Cetatea Vieții Vii sau Veșnice cum apare în scrierile esene și Calea/Legea Adevărului și Dreptății, primită de către Eno de la Senta, ori dabo gio cum este scris pe mai multe tăblițe. În centrul imaginii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului pitagoreic era, evident, un număr-formă: pentagrama, steaua cu cinci colțuri. Această figură simplă reprezintă aspirația către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai mic, care înglobează o stea mai mică împreună cu pentagonul ei minuscul și așa mai departe (Figura
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
OBIECTIVE: Consolidarea operațiunilor de adunare și scădere în concentrul 1-10, dezvoltarea capacității de a dezvolta rapid fenomenul matematic; Depășirea frustrărilor și a neputinței; Obținerea de satisfacții imediate în mod relaxat. MATERIAL DIDACTIC: Carton de lucru dreptunghiular gen carte cu 11 steluțe pe care sunt aplicate aleatoriu cifrele de la 1-10; Un titirez împărțit în două cu inscripția „-1”, „+1”. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se poate desfășura la masă sau pe covor, jucătorii fiind așezați în jurul cartonului de lucru, unul din ei fiind conducătorul jocului
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Dintre invitați, Eduard
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească. Pe la patru spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare / Peste munți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-mpodobită."200 "Ursita" se "descântă" cu ajutorul elementelor cosmice care îmblânzesc forțele malefice ale universului: "Lună, doamnă bună, bun cal ai, și frâu n-ai; să te duci la ursita mea, să te duci și să mi-l aduci..."201; "Stea, steluța mea, fă-te năpârcă viforâtă, din cer coborâtă, cu 44 aripi de fier, cu 44 ciocuri de oțel, cu coada făloasă, și să te duci la ursitorul meu, de Dumnezeu dat, cu coada să-l lovești, la mine să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În stânga - margine de pădure, până la râpa unui pârâu” (M. Sadoveanu). Observație Linia de dialog nu poate suplini și virgula. În cazul În care contextul impune și folosirea virgulei, aceasta se pune după linia de dialog: GREȘIT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase, - fie cifre urmate de o paranteză. CORECT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase -, fie cifre urmate de o paranteză. Linia de pauză se mai folosește și În situațiile În care avem
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și virgula. În cazul În care contextul impune și folosirea virgulei, aceasta se pune după linia de dialog: GREȘIT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase, - fie cifre urmate de o paranteză. CORECT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase -, fie cifre urmate de o paranteză. Linia de pauză se mai folosește și În situațiile În care avem un cuvânt compus scris cu cratimă: americano-sud-coreean; nord-nord-vest etc. 5.9. Paranteza Parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ] indică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
producă un efect dorit de elev. Putem vorbi de mai multe tipuri de întăriri: a) simbolice - obiecte care au o anumită semnificație pentru elev și care se pot preschimba în activități sau obiecte cu valoare recompensativă (jetoane colorate, bulina roșie steluțe, fețe luminoase etc.); b) obiectuale - jucării, cadouri, premii etc.; c) activități - timp suplimentar de joacă, pentru cinema, dans etc.; d) sociale - încurajarea, lauda, aprecierea, aplauze etc. Se impune stabilirea unui program de întărire prin care se va stabili strategia de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
time) and not least to my parents. For all these sincere thanks! Keywords: Israeli-palestinian conflict, Middle East Peace Process, European Union diplomacy. În seria STUDII STRATEGICE ȘI DE SECURITATE au mai apărut: Agrointelligence. Securitatea agroalimentara - o nouă paradigmă a globalizării, Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Asigurarea securității informațiilor în organizații, Bogdan-Dumitru Tigănoaia Biserică și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Euroarmata și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic, misterios, și alb ca neaua ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să mă lași să visez mângâiată de întâia rază de soare ce se-mpletește ca o sârmă de aur, făcându-mă să tremur
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]