2,409 matches
-
de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește învățarea socială, la conflicte și denaturări ale suportului pozitiv de activitate. Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
niciun autor. Mai mult, folosește o sintagmă sudată: "Poeții, notează el, sunt cei mai vestiți și lăudați în veacuri pentru jenia și talantul lor"2. De-a lungul întregului secol, "geniul și talentul" va funcționa ca automatism de limbaj, ca stereotip, forma cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu 3, pentru simțul comun va fi mai simplu să denumească generic sfera capacităților creatoare, printr-o unică expresie confuz-totalizatoare - printr-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
definește simplu, prin efortul exercitat continuu, ca o formă pură a activității, un soi de muncă nediferențiată transpusă în domeniul operelor. Expresia care apare la mai mulți biografi ai epocii ca să numească această determinare a activității literare, aproape ca un stereotip de limbaj, este "lucrativitate"88. Acesta e planul minimal pe care se întâlnesc toate practicile profesionale în orizontul națiunii - cel al activității neîncetate, cu profit pentru societate; în același timp, este o modalitate de a democratiza viața dedicată prin identificarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lame de mătase transparentă, de ochi aurii alungiți ca migdalele, cu mâini fine și crude, savante în mângâieri ca și în lupte mortale îl introduc pe Léon Lucain în această casă de un gust foarte special, reconstruită în stil "japonez". Stereotipurile și imaginile cele mai convenționale ale japonismului sunt prezente, fardul alb, pentru a evoca zăpada sub clar de lună, roșul ca cireașa al unei limbi, gheișele fidele tradiției, actrița de origine imperială și chineză, o muzică ritmată cu lovituri de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
termeni teatrali"271. Teatrul este un simulacru care prin repetiție are funcție de autoritate, exhibă ceea ce ar fi un sens autorizat într-un spațiu saturat al manifestării sale. În acest regim al surplusului de sens, care abuzează de "albul paradoxal al stereotipului"272, povestirea e producătoare de numeroase efecte de oglindă. Introducerea teatrului în povestire, crede Claude Roy, este profitabilă pentru exploatarea a două fețe ale mimesis-ului: ca exercițiu de simulare cu efect de real și ca elogiu complementar al aptitudinii sale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să le urmărim, analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat, gaura morții, vid suprem care trimite pe erou și pe cititorul său la esențiala sa vacuitate 274. Erotismul nu apare decât ca o înșelare a curiozității cititorului care îl conduce în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a scrie și "metafora teatrală antrenează pe povestitor spre casele închise" case de farse și jocuri, scrie Claude Leroy. 275 "Pentru a domestici ( și a face să treacă) împlinirea fatală a povestirii pe care o va marca întoarcerea victorioasă a stereotipului, Mandiargues ordonează un text dandy a cărei paradă evită confruntarea frontală, creând niște interstiții" (Leroy, op. cit., p. 374). 276 "Vom arunca în mare cadavrul ei gol, fardat, cu un lest și el se va scufunda în valuri ca o statuie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceste idei, ca și despre altele, exprimate de Putnam și colaboratorii săi. 15. Religia și societatea românească Lordul Acton scria că „religia este cea dintâi dintre preocupările omenești [...]”. Din 1945 și până în 1989, interpretările marxist-leniniste ale istoriei României, marcate de stereotipuri, au impus o accentuare nefirească a anumitor aspecte și subiecte din istoria țării (este vorba despre efemerele mișcări muncitorești sau proteste sociale de un fel sau altul, de o neînsemnătate altfel stupefiantă) și o trecere sub tăcere la fel de nefirească a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conducerii de la București. Politica de reforme economice și politice pe plan intern, ca și deschiderea amplă pe arena internațională inițiată de noul lider de la Kremlin sub lozinca perestroika și glasnost („restructurare” și „transparență”) iau prin surprindere conducerea română, cantonată în stereotipuri și canoane ideologice învechite, opacă la necesitatea unor transformări democratice profunde. Nicolae Ceaușescu, obișnuit să abordeze fără nici un fel de inhibiții raporturile cu Moscova și considerând că avea de-acum un ascendent asupra liderilor de la Kremlin, nu a înțeles până la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poziția ciocanului decât a cuiului. Prin descrierea comportamentului uman în situații extreme, literatura ce tratează lagărele de concentrare ne oferă o bază de testare a ideologiilor politice, dar și a teoriilor psihologice, etice și chiar estetice. Ne ajută să demontăm stereotipuri, ne atrage atenția asupra victimelor ca indivizi, oferă fețe și nume cifrelor statistice și ne implică în ritualul aducerii aminte. Recenzii. Note de lectură ELEZ BIBERAJ, Albania in Transition. The Rocky Road to Democracy, Westview Press, Boulder, Colorado, 1999, 377
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca importanți comparatiști continentali , preocupați și de imagologie, studiile identitare sau studiile viatice, au abordat și aspecte ale geografiei simbolice a unor spații reale sau metaforice, exemplele fiind nenumărate: Hugo Dyserinck 10 (la Aachen), Joep Leerssen 11 la Amsterdam, (studiază stereotipurile etnice sau naționale), Raymond Trousson 12 în Belgia (ale cărui domenii de interes sunt utopiile literare, identitățile naționale și miturile europene, călătoriile filosofice sau literare, imaginea Celuilalt), Gilbert Durand 13, Jean-Marie Carré14, Marius-François Guyard, Daniel-Henri Pageaux 15, Jean-Marc Moura 16
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
volum colectiv este tocmai deconstrucția acestor reprezentări stereotipice, privind Balcanii prin reflectările lor multiple în oglinda imaginației și a conștiinței apusene și, printr-un joc de oglinzi, în reflectările secunde sau terțe ale auto-identificărilor balcanice și ale celor apusene. "Un stereotip persistent marchează majoritatea reprezentărilor negative întreținute în Apusul centrat pe sine, observă Michael Herzfeld, profesor la Harvard University, în prefața la volum: Celălalt este în mod inevitabil diferit, fragmentat și divizat în interior atât de mult încât în cele din
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în Balcani. Autorii observă pe bună dreptate, de pildă, că în pe-rioada bombardării Serbiei de către forțele NATO, anumite stereotipuri despre Balcani au fost nu numai implicite, ci, în multe cazuri, explicite, constituind substanța discursurilor politice justificatoare. Mai precis, se vorbea despre necesitatea și obligația morală a Occidentului "civilizat"(Europa Apuseană și Statele Unite) de a salva Balcanii tribali, premoderni și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a definit pe sine Apusul prin opoziție cu spațiul răsăritean al Celuilalt, efectele acestor reprezentări asupra identificării de sine a balcanicilor: rezistența lor față de acest imperialism al imaginației sau exploatarea lui prin victimizare, opoziția sau simpla preluare și interiorizare a stereotipurilor, revolta sau căutarea disperată de sine după căderea comunismului. Abordările multiple și inovatoare ale realităților balcanice aparțin unor specialiști cu rădăcini profunde în istoria și cultura acestui spațiu european pe care îl privesc din interior, cu detașare critică, e adevărat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
epistemologice ale alterității și a cuceririlor imperiale, deopotrivă). În jurnalele de călătorie britanice din secolele XVIII-XIX, de pildă, dintre imaginile predominante despre Europa Sud-Estică și, așadar, inclusiv despre România, imaginea barbariei (ca opusă civilizației) se va instala treptat, dând naștere stereotipurilor viitoare care vor orientaliza, exotiza și balcaniza acest spațiu. Așa cum am demonstrat în lucrări anterioare, la fundamentarea discursului diferențierii au colaborat filosofia, științele naturii (antropologia, biologia, etnologia, geografia, cu atât de popularele teorii ale raselor și climatelor), împreună cu istoria și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Balcanii implică certitudine și îndoială, realitate și mit, fapte și imagini, ideologie și imaginație, construcție politică și invenție textuală, istorie traumatizantă și poezie înduioșătoare, loc și condiție, închisoarea și dorința de a scăpa din prinsoarea destinului. Balcanii sunt atât un stereotip negativ cât și o metaforă: sunt folosiți disprețuitor pentru a se face referire la fața întunecată, respinsă a Europei și nostalgic pentru a se face referire la străbunii pierduți ai Europei războinicii ei barbari și sălbateci sau geniile ei romantice
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
încercând să se elibereze de un prezent instabil și mohorât, nu foarte diferit după căderea comunismului, fie în lumea liberă, fie într-un trecut mitic, fie într-o iubire imposibilă dincolo de Cortina de Fier, fie în poezie sau moarte. Dacă stereotipurile nu pot fi evitate, ceea ce face aceste relatări de călătorie și romane despre România mult mai complexe decât predecesoarele lor din secolele trecute este însăși căutarea sinelui autentic într-un spațiu nefamiliar. Rezultatul investigației privindu-l pe Celălalt și țara
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
fenomen urban", căci orașul este cel care pervertește istoria acestor locuri. Nu doar comunismul era responsabil pentru această situație, ci și moștenirea istorică și genetică a Balcanilor și, pentru a dovedi acest lucru, autoarea invocă tot felul de spectre și stereotipuri balcanice. Comunismul reprezintă nimic altceva decât o istorie rescrisă "cu cinism" a dictaturilor din Balcani. Totuși, ca în orice țară balcanică, "cruzimea" merge mână în mână cu "atâta blândețe și generozitate spontană"260. Astfel, pe când călătorea cu trenul prin România
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
prea mari speranțe pentru viitor. Nici măcar Revoluția nu putea să le schimbe această soartă absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din urmă. Cine a preluat de la cine aceste stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor negative, balcanice sau orientale, în discursul despre sine. De fapt, autoreprezentările oscilează conjunctural între extreme pozitive sau negative, rareori urmând o direcție constantă sau reflectând o convingere solidă. Uneori balcanitatea (asumată, deși nu obligatoriu, o dată ce apartenența este parțială, cultural-istorică, și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de tonalitatea un pic zeflemisitoare, un pic tandră, iar la nivelul culturii populare, ceva între sentimentalismul dulceag al manelelor și bășcălia tupeistă a postmodernismului de sorginte românească). Cred că nu se poate vorbi despre o preluare (inconștientă sau voită) a stereotipurilor balcanice din discursul românesc în cel apusean, ținând cont, de pildă, de faptul că britanicii nu erau deloc interesați și nici nu aveau cu cine discuta despre aceste lucruri în secolul al XIX-lea, de-a lungul itinerarului lor prestabilit
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Dar, să fim optimiști, cu măsură, e adevărat, împreună cu Tom Gallagher, care speră că Balcanii nu vor mai reveni în starea de barbarie medievală. Istoricul britanic motivează, în cartea sa Balcanii în noul mileniu. În umbra războiului și a păcii, stereotipurile balcanice prin evidența istorică a trăsăturilor comune acestor spații est-europene. Nu găsește nicio vină acestor atribuiri, ci speră doar în depășirea lor prin voință de schimbare a cursului istoric urmat de Balcani. Întâi de toate, definește termenii cu care lucrează
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
planurile grandioase în vederea edificării unei unificări politice și să ajute statele balcanice să-și revină dintr-un adevărat "Ev Mediu", reprezentat de îndelungații ani ai comunismului. Este foarte probabil ca o perioadă de reconstrucție și stabilitate să ducă la dispariția stereotipurilor negative legate de Balcani ... Balcanii nu constituie încă un termen "tare" sau la modă care să fie un bun nume de marcă dar, cine știe, ar putea veni și acea zi". Totuși, Balcanii rămân sub semnul unei determinări istorice implacabile
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Angus Petworh, profesor de lingvistică și distins mesager al Consiliului Britanic, este în mod straniu invitat de Ministerul Culturii dintr-o țară la fel de stranie, Slaka, pentru a ține mai multe conferințe. Personajele nu sunt importante: sunt doar echivalente umane ale stereotipurilor care își puseseră marca asupra limbii, societății și politicii din Slaka. Este o parodie a vieții sub dictatura comunistă, ori, mai bine spus, a ceea ce ar fi putut să devină cu timpul, dacă nu s-ar fi întâmplat nici o schimbare
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
evita pedeapsa și subordonarea față de autoritate; a doua presupune un calcul al indivizilor pentru ,,a-și îndeplini nevoile personale, și, ocazional, pe ale altora"; a treia etapă ,,presupune un comportament ce îi mulțumește și îi ajută pe ceilalți, conformându-se stereotipurilor sociale"; a patra etapă presupune că ,,indivizii acționează din dorința de a menține ordinea socială, îndeplinindu-și îndatoririle și respectând normele legale"; în cea de-a cincea etapă, indivizii ,,își reclamă drepturile acordate de societate, utilizând contractul pentru a stabili
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]