3,752 matches
-
a răsfrânt și asupra poziției medicului În societate, pentru că prin specificitatea tehnică a profesiei el este chemat să ocrotească cea mai importantă valoare socială și umană - sănătatea. De aceea medicii sunt investiți apriori cu un deosebit prestigiu, se bucură de stimă, apreciere și chiar venerație În rândul pacienților și a colectivității. De aici și dependența pacientului față de decizia medicului și așteptarea unor miracole terapeutice din partea medicului. Medicalizarea și supermedicalizarea individului și societății Evoluția științelor medicale, orientarea practicii medicale pe rațiuni economice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În relație directă cu obiectivele și idealurile pe care vor să le atingă În decursul existenței lor. În acest context trei aspecte trebuiesc abordate: 1. satisfacția și Împlinirea subiectivă; care În fapt nu este altceva decât propria percepție și implică: stima de sine, părerea despre propria Înfățișare, relații interpersonale, siguranță, accesibilitatea pentru satisfacerea nevoilor socio culturale, Împlinire spirituală etc. Până la un punct ar corespunde definiției OMS pentru sănătate, adică acea stare de bine fizic, psihic și social. 2. nivelul de competență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fac remarca că indiferent cum ar fi privită calitatea vieții, componentele ei de bază gravitează În jurul noțiunii de bine fizic, psihic și social. În acest context sunt subliniate 8 aspecte care pot defini calitatea vieții: 1. bunăstarea psihoemoțională, tradusă prin: stima de sine, sentimentul identității personale, mulțumirea personală, fericirea și bogăția vieții spirituale. 2. bunăstarea materială: venituri adecvate, locuință, siguranța locului de muncă, hrană potrivită, proprietate, statut social. 3. bunăstare fizică: sănătate, mobilitate fizică, disponibilitate, formă fizică, asigurări de sănătate. 4
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
operează de o manieră nivelatoare, creând jaloane și repere la care individul, volens nolens, trebuie să se raporteze. Iată de ce se poate spune că a trăi frumos ar putea Însemna o trăire Într-o stare de echilibru, armonie, Înțelegere, respect, stimă și prețuire, practicând prietenia, decența, dragostea și caritatea, adică acele virtuți (În limbaj creștin) care Înfrumusețează viața individuală și deopotrivă viața comunității. Este zona În care eticul (morala) se intersectează cu esteticul (frumosul), completând de o manieră fericită armonia ființei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rol decisiv În percepția bătrâneții Îl are starea de activitate și rolurile sociale active. Cu toate acestea creșterea vârstei cronologice asociază constant probleme medicale și probleme psihologice, dintre care cea mai importantă este alterarea imaginii despre sine asociată cu pierderea stimei de sine. Această devalorizare, personală și colectivă, sporește problematica medicală pe care societatea o percepe diferit, cristalizându-se În timp În două atitudini diferite: etico-umanistă care pleacă de la principiul; orice, oricât, indiferent de costuri, ținta fiind protejarea sănătății, atitudine privită
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu spun afro-american, vezi AFRICAN AMERICAN) Clarence Walker consideră că afrocentrismul este o formă de naționalism cultural negru, o formă ideologică ale cărei metode nu sunt foarte riguroase. Promotorii afrocentrismului, spune Walker, "au produs o mitologie terapeutică menită să refacă stima de sine a negrilor americani, creând un trecut ce nu a existat niciodată" (Walker: xvii). O poziție similară este adoptată și de Tunde Adeleke, care examinează contradicțiile și limitele gândirii afrocentrice într-un volum al cărui titlu spune foarte mult
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
urască pe sine și să se comporte aberant. Reînvață, în cea de a treia viață, să se prețuiască și să își trateze sinele mutilat prin relația cu nepoata sa, Ruth. Aceasta îi oferă un model de urmat bunicului, prin cultivarea stimei față de sine și prin distanțarea de cei ce încearcă să îi distrugă doritul echilibru. Meridian (1976) poartă numele protagonistei, Meridian Hill, studentă și activistă ca și Alice Walker pentru drepturile civile în anii șaizeci. Romanul arată dilemele și evoluția personajului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră în odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere în cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele se îmbrățișează în visul de var Tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și amnar, Cât miresmele se împart
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oamenii la stres. Astfel, intensitatea stresului indus de aceeași situație unor persoane diferite poate varia foarte mult, În funcție de atitudinea și filosofia lor de viață, În general. Într-o cultură care pune accentul pe bogăție, Încurajează sârguința și competiția și raportează stima de sine la productivitate și la succesul financiar, adesea sentimentele sunt reprimate, iar emoțiile nu se exteriorizează. Aceste sentimente și emoții refulate Își găsesc adesea o supapă În violență. În societățile civilizate, rezultatul lor este, cel mai frecvent, stresul cronic
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mâne trăsura altcuiva, dacă astfel ar fi ajuns bogat! Evident, el vrea să spună că bogăția nu se câștigă prin sârguință sau istețime. Ea este sortită. Fericirea ține, În primul rând, de felul În care ne simțim În pielea noastră - stima de sine. Dacă știm asta, ajungem la concluzia semnificativă că modul cel mai sigur de a găsi fericirea este să privim Înăuntru, nu În afară, cum fac, orbește, cei mai mulți oameni. Nu avem nevoie să ne comparăm cu ceilalți. Comparația este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
urinare În timpul exercițiilor fizice, după tuse sau chiar când râd În hohote. În plus, 10% dintre copiii peste 4 ani au incontinență nocturnă. Pe lângă problema fizică, incontinența poate afecta grav sănătatea mentală și viața socială. Depresia cronică, nivelul scăzut al stimei de sine, teama de viitor sau senzația de nesiguranță În privința lui, retragerea din viața publică ori problemele În relațiile cu ceilalți, toate sunt consecințe frecvente ale acestei afecțiuni. Într-adevăr, ele sunt, adesea, o amenințare mult mai gravă la adresa sănătății
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diverse programe de formare) nu le sunt pe plac, nu le satisfac nevoile, interesele, dorințele, așteptările sau scopurile. Adulții nu investesc timp, efort și bani în învățare, dacă rezultatele acesteia nu vor contribui la îmbunătățirea imaginii de sine, la creșterea stimei de sine, la obținerea prestigiului și a recunoașterii sociale scontate. 3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultătc "3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă" Este un adevăr bine-cunoscut faptul că majoritatea studiilor despre dezvoltarea cognitivă au fost efectuate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temeinică, mai durabilă, mai eficientă. Pe de altă parte, realizarea învățării - înțeleasă ca proces de construire a cunoașterii (realității) - conferă celor ce învață mai multă libertate de manifestare, autonomie, independență și, evident, un anumit confort psihologic, contribuind astfel la consolidarea stimei de sine a cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării destul de greu de depășit, care pot avea la bază cauze multiple (experiențele negative din școală, neînțelegerea relației dintre formare, calificare și progres în carieră, diversele situații de discriminare etc.); - conceptul de sine ca și cursant al persoanei, încrederea și stima de sine scăzute putând determina o anumită timiditate, reținere sau rezervă în manifestarea la „clasă”, un sentiment de „elev incapabil” de învățare la un anumit nivel și o atitudine de genul „Care-i sensul?”; - sentimentul propriei valori și propriile așteptări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt, cu însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea percepției și stimei de sine, pe măsură ce rezultatele autoevaluării se apropie de cele ale evaluării externe în ceea ce îi privește. Trebuie menționată, totodată, și funcția operațională de mare relevanță a autoevaluării care este tot mai frecvent folosită ca punct de plecare, reper de comparație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să aibă certitudini că au oferit valoare pentru banii pe care i-au investit/perceput ca taxă pentru curs; - studenți, în aprecierea cursului cu referire directă la procesul învățării și larezultatele acesteia: dobândirea de noi competențe și cunoștințe utile, creșterea stimei de sine, măsura în care experiența de învățare a fost una plăcută, balanța dintre costurile studiului (financiare și efortul personal) și beneficiile dobândite din punctul de vedere al calificării primite, al utilității celor dobândite și al calității experienței de învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
resurse și capacități latente, dar neexersate încă; - combaterea mentalității privind unele profesii (considerate degradante, care conferă practicanților acestora un statut social inferior etc.); - evaluarea corectă a capacităților fiecărei persoane, astfel încât aceasta să-și construiască o imagine de sine și o stimă de sine realiste (consilierii nu trebuie să inducă clienților lor speranțe și așteptări exagerate); - abilitarea clienților de a adopta decizii referitoare la propria carieră, în mod liber și în cunoștință de cauză; - acordarea de sprijin, inclusiv emoțional, șomerilor, ajutându-i
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diverse programe de formare) nu le sunt pe plac, nu le satisfac nevoile, interesele, dorințele, așteptările sau scopurile. Adulții nu investesc timp, efort și bani în învățare, dacă rezultatele acesteia nu vor contribui la îmbunătățirea imaginii de sine, la creșterea stimei de sine, la obținerea prestigiului și a recunoașterii sociale scontate. 3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultătc "3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă" Este un adevăr bine-cunoscut faptul că majoritatea studiilor despre dezvoltarea cognitivă au fost efectuate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temeinică, mai durabilă, mai eficientă. Pe de altă parte, realizarea învățării - înțeleasă ca proces de construire a cunoașterii (realității) - conferă celor ce învață mai multă libertate de manifestare, autonomie, independență și, evident, un anumit confort psihologic, contribuind astfel la consolidarea stimei de sine a cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării destul de greu de depășit, care pot avea la bază cauze multiple (experiențele negative din școală, neînțelegerea relației dintre formare, calificare și progres în carieră, diversele situații de discriminare etc.); - conceptul de sine ca și cursant al persoanei, încrederea și stima de sine scăzute putând determina o anumită timiditate, reținere sau rezervă în manifestarea la „clasă”, un sentiment de „elev incapabil” de învățare la un anumit nivel și o atitudine de genul „Care-i sensul?”; - sentimentul propriei valori și propriile așteptări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt, cu însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea percepției și stimei de sine, pe măsură ce rezultatele autoevaluării se apropie de cele ale evaluării externe în ceea ce îi privește. Trebuie menționată, totodată, și funcția operațională de mare relevanță a autoevaluării care este tot mai frecvent folosită ca punct de plecare, reper de comparație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]