2,691 matches
-
Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și micul spectacol satirico-muzical, după pilda lui Alecsandri, ca Odagiul socru sau Vasilica dragul tatei. Fabulistul Costache V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu (1834-1895) e un "anticar" (istoric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anterioară și laterală (ofticos) Capul: mărimea aproape normală, jos prea lat Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: umflat, neîntrerupt aprins Gura: deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește Gâtul: plin de noduri, imobil Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: puțin stinși Nasul: puțin prea gros Gura: deschisă Fața: pătrată, umflată, delimitarea lipsește (nu se poate vedea) Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: Îngroșată Ochii: stinși Nasul: prea gros Gura: deschisă Fața: delimitarea lipsește Gâtul: nemișcător, prea lung Pieptul: dat Înapoi
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Gâtul: plin de noduri, imobil Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: puțin stinși Nasul: puțin prea gros Gura: deschisă Fața: pătrată, umflată, delimitarea lipsește (nu se poate vedea) Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: Îngroșată Ochii: stinși Nasul: prea gros Gura: deschisă Fața: delimitarea lipsește Gâtul: nemișcător, prea lung Pieptul: dat Înapoi Încărcare anterioară și laterală (bolnav de plămâni) Înfățișarea: slăbită, capul aplecat În față Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: abătuți Nasul: Înfățișare normală, În interior
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
ar trebui să fiu socotit mai dăunător decât un dușman declarat. Sunt prea bătrân, prea istovit, prea îngenunchiat de cei 45 de ani trăiți în iadul comunist ca să mai pot face ceva. Dar din omul acesta istovit, mai țâșnește această stinsă strigare cu limbă de moarte, pentru adevăr, pentru dreptate, pentru viața neamului românesc atât de cumplit lovit. Mă socotesc un vas de lut în care s-a ascuns ceva, iar vasul a fost îngropat . Pericolul nimicirii a trecut, sau ni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 12 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Arome dulci și amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
textul Convorbirilor literare). Tot G. Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, într-o odaie, o lumânare... stinsă?! în acest paradox îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă înseamnă exact ce înseamnă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea - este de la sine înțeles că o izolează, deci construiește mai întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant în zona abstracțiunilor, nu le amestecă în concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu ’n
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de vin înainte. La București intră în relații cu o altă femeie lepădată. Erumpe în fine nebunia, dar după câteva luni se mai lumină ceva și numaidecât se înamorează de o engleză. Reîntors în țară, inteligența și voința cu totul stinse, dar „senzualitatea și vițiul se manifestară în el în plină lumină, fără grijă de nimeni și fără rușine. Se ținea după femei ordinare, înșela lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea bani” etc. În urmă, boala-și luă nou
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste ochii stinși aici pe pământ se va așterne veșnicia și acolo în ceruri lumina lor transformată în alte forme va deveni flori albe și pururi nestinse. Frământările și durerile pământești vor înceta! Camarazilor mei: „Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
3000C Carbonatul de calciu, CaCO3, apare în natură sub formă cristalizată calcită, aragonită, sub formă amorfă - piatra de var, sau în stare semicristalină - marmura, se utilizează drept material de construcție iar sub formă de piatră de var - la obținerea varului stins. Carbonații acizi de calciu, magneziu, fier apar și în apele minerale imprimând acestora duritatea temporară. Carbonații metalelor tranziționale constituie o bază de materii prime în vederea elaborării metalelor și aliajelor. 270 63. Oxiacizii fosforului Acidul hipofosforos și acidul fosforos Există trei
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
său (Totdeauna viu! sau Reverie). Cum indică și titlul, Fascinația clipei (1991) e o încercare de a fixa momente, emoții, oprind inexorabila trecere a timpului, care o îndepărtează tot mai mult de realitatea fiului viu din inima ei. Plângerea, din ce în ce mai stinsă, înseamnă reîntoarcere în trecut, când o „recompunere” imaginară, când neputincioasă atingere a golului: „Tot mai stinsă închipuirea/ sub luna arsă de sete/ Renunț / în fiecare ceas/ la amintirea ta/ Din tot ce mi-a rămas/ doar cripta o mai pot
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
a fixa momente, emoții, oprind inexorabila trecere a timpului, care o îndepărtează tot mai mult de realitatea fiului viu din inima ei. Plângerea, din ce în ce mai stinsă, înseamnă reîntoarcere în trecut, când o „recompunere” imaginară, când neputincioasă atingere a golului: „Tot mai stinsă închipuirea/ sub luna arsă de sete/ Renunț / în fiecare ceas/ la amintirea ta/ Din tot ce mi-a rămas/ doar cripta o mai pot atinge/ uneori/ și străine umbre/ în valul de flăcări/ mi se arată printre flori” (Basorelief pe
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
Cum vă cheamă? Rămâneți În poartă și luați 25 la fund”. N-o fost valabil ceea ce am zis noi... că șeful de escortă o ținea numa’ pe a lui. Noi degeaba am spus: „Dom’le, când ați vinit era focul stins, nu era flacără”. El nimic: „Ați vrut să dați foc la tarlaua de porumb”. Zic cătră ăsta: „Am belit-o, Mussolini!”. Ăsta: „Cum te cheamă?” „Pop Ioan.” „Tata, mama?” „Ioan și Maria.” „Județul?” „Maramureș.” „Satul, comuna?” „Satul Istrău.” „Ce condamnare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sigur dacă primeam toate misivele, sau dacă plecau cele pe care le expediam. Această carte de vizită, a fost ultimul semn de viață de la omul de rară finețe și de neasemuit caracter, care a fost prof. univ. George Țanu. Sa stins, de un atac de cord, În plină putere de creație, fără să mai aibă vreme a-și exprima regretul că părăsește viața - Vale a plângerii - În care n-a avut norocul unui cămin fericit. L-am regretat enorm și-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așteptat să văd ce se întâmplă. Luminița a pornit spre mine, plutind în aer de parcă era o insectă nocturnă uriașă, conectată la un creier aflat la mare altitudine. O priveam fix, cu mâna dreaptă pe cuțit, cu stânga pe lanterna stinsă. Luminița a încetat să înainteze cam la trei metri de mine. S-a îndreptat brusc în sus și s-a oprit. Era destul de slabă și parcă voia să lumineze ceva, dar nu-mi era clar ce anume. Am mijit ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca să ajung cât mai repede la ghereta lui. Era liniște în jur. Toate zgomotele fuseseră absorbite de zăpadă. Vântul nu bătea, păsărelele nu ciripeau. Se auzea doar zăpada scârțâind exagerat de tare sub pașii mei. Am găsit ghereta goală, soba stinsă era caldă încă, masa plină de farfurii murdare. Pipa Paznicului trona în mijlocul mesei. Trăiam cu senzația că o să pice din clipă-n clipă și o să-mi pună mâna lui mare pe umăr, ca de obicei. Uneltele ascuțite, frumos aliniate, ibricul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
exemplu: “Seara, venea acasă atît de obosită Încît nu mai avea putere să facă dragoste, și cel mult să mi-o sugă; moțăia cu sexul meu În gură. În general, o penetram dimineața, la trezire. Avea orgasme mai potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană (autorul a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
A semnat și G. Șt. Cazacu-Delarast sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
cine mai întreabă / de cei ce nu-s? de cei ce-au fost pe vremuri? / Mulțimea vinde îngeri la tarabă / și arlechinii mor în Bethleemuri... Prizonier al unui lirism al suferinței și degradării (I. Negoițescu), C. contemplă puritatea cu priviri stinse și obosite, apărându-se de „ochii depresiv de albaștri ai copiilor” și de „suavele nerușinări ale naturii” prin ironii amare („Pleacă oamenii și rămân potecile. / Socialismul e zâmbet”) și conștiința „prelungirii lumii prin durere”. Poetul își apare sieși ca un
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând o lume greu de perceput. Volumul următor, Stinsa oglindire (1943), este distins cu Premiul Academiei Române, raportul fiind redactat de Lucian Blaga, entuziasmat de stilul și de structura internă a poemelor, de unitatea și maturitatea viziunii autorului. În 1944, C. a alcătuit, împreună cu Matei Alexandrescu și Ion Frunzetti, Atlasul
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
în volumele Brâncuși (1972) și Brâncuși II (1974), ediții bilingve, traducerea în limba franceză fiind făcută de Sandu Tzigara-Samurcaș. Segmentând grafic versul, poetul sugerează conturul sculpturilor lui Brâncuși. Genarul (1974) este o prelucrare după M. Eminescu. SCRIERI: Finister, București, 1939; Stinsa oglindire, București, 1943; Ospățul de taină, București, 1944; Făt-Frumos din lacrimă, București, 1945; Finister 2, București, 1970; Metafore, pref. Al. A. Philippide, București, 1971; Brâncuși. Poeme-Poèmes, I-II, ed. bilingvă, tr. Sandu Tzigara-Samurcaș, București, 1972-1974; Pasărea de cenușă, București, 1972
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
amână următorul șoc pentru 20 de secunde (frecvența răspunsului crește și multe șocuri sunt evitate). 4. Discriminarea stimulului (stimulus discrimination). Un șobolan apasă pârghia și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu urmează ca răspuns când lumina este stinsă (frecvența de răspuns e mai mare în prezența luminii decât în absența ei „SD”). 5. Diferențierea răspunsului (response differentiation). Mâncarea apare numai când pârghia este apăsată cu o forță superioară unei valori date (răspunsurile arătând forța așteptată apar mai des
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înconjurătoare. Skinner demonstra cum se realizează acest lucru în experimentul cu porumbelul întărind întinderea gâtului; același lucru este evident în experimentul de tip pavlovian când se folosește un semnal luminos și porumbelul poate să-și îndoaie gâtul când lumina este stinsă. (Întinderea gâtului se produce numai când lumina este aprinsă). Skinner a putut arăta că legătura S-R este comparabilă cu un reflex condiționat sau necondiționat: apariția luminii va fi repede urmată de o mișcare în sus a capului; dar relația
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de zahăr, 6 linguri de făină, 6 linguri de nucă, o linguriță de amoniac stins Se freacă gălbenușurile cu zahăr, care se pune câte puțin, alternativ cu apa, până se dizolvă zahărul, după care se toarnă făina, nucile și amoniacul stins. Se adaugă albușurile bătute spumă, apoi se coace în tavă tapetată la foc potrivit, după care se taie în două părți. La mijloc se pune o foaie din pandișpan făcută din 3 ouă, 3 linguri de zahăr și 3 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sfârșit, pudrăm cu zahăr vanilat și o lingură de zahăr pudră. Când s-a răcit, o porționăm. PRĂJITURĂ CU GEM ȘI MERE 400 g făină, 200 g cartofi fierți pisați, 170 g margarină, 150 g zahăr, o linguriță de amoniac stins, oțet, vanilie și sare Se face un aluat care se împarte în două, iar în a doua jumătate, se pune o lingură de cacao. Tava se unge cu margarină și se tapetează cu făină, după care se pune foaia cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]