2,089 matches
-
cuptor. Gratinați-le 5-10 minute și serviți! Barbuni cu portocale Spălați 8 fileuri de barbun, zvântați-le, sărați-le și piperați-le. Spălați 2 inimi de andive roșii și tăiați-le În două pe lungime. Tăiați 1 portocală În două, stoarceți-o și amestecați sucul cu 1 lingură de zeamă de lămâie. Curățați o a doua portocală cu cuțitul, până la pulpă și tăiați-o În cuburi mari. Curățați 50 grame de ghimbir și tăiați-l În bastonașe de mărimea unui chibrit
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
grame de frunzulițe tinere de spanac. Puneți-le deoparte Într-un șervet. Scoateți codițele și tăiați În bucățele 200 grame de căpșuni. Curățați o portocală și Îndepărtați membranele feliilor. Adăugați-le la căpșuni. Spălați și tăiați un fir de arpagic. Stoarceți jumătate de portocală Într-un bol. Adăugați oțet de zmeură, ulei de măsline și arpagicul tocat. Amestecați, turnați peste căpșuni. Înainte de a servi, adăugați În salată spanacul, sărați și piperați. Salată de paste și spanac Fierbeți 450 grame de paste
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
câteva bucățele de unt. Coaceți-l În cuptor 45 minute, Întorcându-l de două, trei ori. Spălați și uscați 500 grame de struguri albi cu boabele mari și desprindeți boabele de pe ciorchini. Alegeți vreo zece boabe nu prea coapte și stoarceți-le sucul. Stoarceți zeama de la 1 lămâie și amestecați-o cu sucul de struguri. Puneți puiul fript Într-un vas. Încălziți boabele de struguri Într-o tigaie cu puțin unt și puneți-le În jurul puiului. Subțiați sosul din tava În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
unt. Coaceți-l În cuptor 45 minute, Întorcându-l de două, trei ori. Spălați și uscați 500 grame de struguri albi cu boabele mari și desprindeți boabele de pe ciorchini. Alegeți vreo zece boabe nu prea coapte și stoarceți-le sucul. Stoarceți zeama de la 1 lămâie și amestecați-o cu sucul de struguri. Puneți puiul fript Într-un vas. Încălziți boabele de struguri Într-o tigaie cu puțin unt și puneți-le În jurul puiului. Subțiați sosul din tava În care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mici, spălați și tocați ciupercile. Stropiți cu suc de lămâie ciupercuțele tocate și picioarele ciupercilor mari. Aduceți la fierbere 300 ml supă de legume și opăriți ciupercile timp de 2-3 minute, apoi scurgeți-le. Curățați 4 căței de usturoi și stoarceți miezul de pâine. Amestecați-le cu ciupercile tocate, 2 linguri de smântână și 2 ouă. Sărați și piperați. Garnisiți pălăriile ciupercilor mari cu această umplutură și așezați-le Într-un vas termorezistent. Puneți pe fiecare pălărie câte un bob de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
folos, păstrându-și glezna fină și coapsa rotundă (dă-i Doamne viață lungă și fericită inventatorului programului Photoshop!), stârnind, de pe orice suport posibil, gânduri necucernice (dacă nu chiar pohte animalice!), atât gherțoilor în salopete, cât și mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost, pentru femeia română medie, posacă și nefericită, cocârjată de munci, suptă de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai aduceți aminte de batjocura vezicantă a Romtelecomului asupra cetățeanului obișnuit? Ani de așteptare, taxe discreționare, măriri de abonamente, plăți în avans și, peste toate, servicii de joasă factură. Intrată sub laba unui acționariat de stat grecesc care ne-a stors până la ultima lescaie, compania e azi în pragul falimentului datorită presiunii UE de a liberaliza piața. Ofertele alternative mai bune au dat lecția necesară unui monopol indecent și profitor, iar azi "Romtelecom-ul" se întrece pe sine pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rupă nuielele una câte una." (Lev Tolstoi, Tatăl și feciorii) (d) "De îndată ce doamna Corry se uită în altă parte, Jane profită de ocazie și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceste note tipice se agravează. Cei ce l-au cunoscut, obligați, într-un fel sau altul, să lucreze cu el, nu vor uita niciodată amestecul specific de carierism cinic și parvenitism insolent, al unui astfel de personaj, abilitatea de a stoarce din poziția sa oficială (de regulă el era deputat, adesea chiar membru în C.C.) toate avantajele posibile: spații locative avantajoase și abuzive, plecări oficiale, dese, în străinătate, ediții și premii peste premii, salarii de cea mai evidentă sinecură, obținute și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
moralizarea lor devine inutilă. Le contemplăm doar cu o anume mizantropie și luciditate blazată. Bineînțeles, apar și unele note moderne, specifice. Prin solidarizare și baricadare îndărătul pozițiilor oficiale, al căror gardian fidel se proclamă, scriitorul agent de propagandă înțelege să stoarcă și toate avantajele personale posibile ale încadrării rentabile: o existență confortabilă, delegații, premii, o presă literară cât mai favorabilă etc. Este, de fapt, și unul din motivele secrete, egoiste, ale conduitei sale politice. Acest spirit se prelungește și în perioada
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fie că ne... despărțim de Goethe sau nu. El nici nu bănuia ce soartă filozofică ingrată, devastatoare, va avea la gurile Dunării. Când am vizitat casa lui Goethe de la Frankfurt, am observat între multe altele și o presă uriașă de... stors rufe. Detaliu teribil de prozaic, s-ar spune. într adevăr. Dar care simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit. Prozatorul nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!"337. Îngrijorat de soarta țării în contextul politicii europene, jurnalistul privește cu ironie luptele liberalilor și conservatorilor pentru putere. Eminescu acuză guvernul liberal pentru pierderile teritoriale stipulate prin Congresul de la Berlin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din inimă" și rămâne un sentiment profund incomprehensibil. Moartea, în schimb, se lasă înțeleasă mult mai ușor, fiind percepută (cu mintea, desigur) ca o eliberare de suferință. Din acest motiv, lui Bizu moartea (dureroasă, dar salvatoare) "nu izbutea să-i stoarcă apa ochilor". Lacrimile sale curg însă șiroaie "dinaintea celor mai fugare și inofensive nuanțe de sentiment", și îndeosebi atunci când în cauză e "povestea iubirii defuncte înainte de a fi rodit". Așadar, în pofida propriei inteligențe, care-l ajută să rezolve de timpuriu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Fie că scriau În mansarde friguroase, fie că-și compuneau stihurile pentru a fi cetite În saloane glaciale pentru un public cu sânge de reptilă, poeții au preferat În acel timp temperaturile joase. Alții, dornici, poate, de compensații lirice, au stors În cântecele lor febrile, pârgul fierbinte al verii, și au adus prinos amiezii drepte. Cât despre toamneă parcuri dezolate, agoniceă covoare de frunze Îngălbenite foșnind trist sub pasul singuratic al poetuluiă Ele sunt prea bine cunoscute. Poeților noștri de astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rătăcind În zig-zag pe strada Avionoaiei, Însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care În timpul nopții Îl mănâncă crud și viu, după ce mai Întâi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămâie.», etc. Prezentând aceste citate, vreau să previn de pe acum o obiecție - posibilă. Din punct de vedere strict gramatical, adică sintactic și morfologic, pasajul de proză este foarte corect. (Ă). Dar În lumina tezelor staliniste, știm că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și posibil de împlinit prin victorie, încurajați și sprijiniți de aliați puternici; după un an suntem abandonați propriilor noastre puteri istovite, iar de idealul nostru nu mai vorbește nimeni; (...) din țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani, stoarsă în vlaga și bogăția ei; iar din popor neatârnat am devenit sclavii nemților, ungurilor și bulgarilor. Restul de un sfert din țară e și el sclav rușilor, înebuniți în anarhie. Din cei 600.000 de soldați au pierit jumătate fără
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe care le admiră cei care nu le cunosc, sînt atît de epuizate de bătrînețe încît nu mai aduc aproape nici un profit din cultivarea lor [...]. [...] Ce să mai spun de celelalte regiuni ale acestei cetăți, care, după cum mărturisești, ți-au stors lacrimi? Ai avut sub ochii tăi un pămînt care a fost pretutindeni devastat, abandonat, acoperit de mărăcini, mut și tenebros, chiar și drumurile militare sînt atît de desfundate, ele trec peste șiruri de munți cu asemenea coaste și asemenea povîrnișuri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asigurată pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea de *prevoți, agenți locali ai regelui care îi administrau pămînturile, percepeau veniturile și se ocupau în numele său de chestiuni judiciare și militare. Recrutați după sistemul *arendei, ei aveau tendința de a-i stoarce pe cei din administrația lor. La sfîrșitul secolului al XII-lea, Filip August imită din administrația anglo-normandă instituția așa-numiților *baillis [judecători], comisari itineranți de felul acelor *missi dominici de pe vremea lui Carol cel Mare și însărcinați să verifice gestiunea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înainte să mă duc la culcare! Hei Daggoo, du-te peste bord și taie-mi o bucată din codița cașalotului! în treacăt fie spus, deși acești vînători barbari n-au, cum se zice în limbaj militar, obiceiul de a-i stoarce inamicului despăgubiri de război îcel puțin, nu înainte de a calcula beneficiile expediției), din cînd în cînd vei găsi cîte un nantucketez care se dă în vînt după acea parte a cașalotului, indicată de Stubb - în speță, apendicele subțire de la capătul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acela. Dar asta nu îmbunătăți cîtuși de puțin situația lor și nici nu înmuie inima aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
banii cuveniți și că i-ar fi recunoscător cinstitului pastor dacă, pe viitor, s-ar abține de la orice amestec în treburile altora. Să fie oare acesta bătrînul încă agresiv, care stă la colțurile unde se încrucișează cele trei regate și stoarce de la toți pomeni ca un cerșetor? E limpede pentru oricine că, în cazul de față, pretinsul drept al ducelui asupra balenei îi era acordat de către rege. Trebuie așadar să ne punem întrebarea, în temeiul cărui principiu a fost regele învestit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne-am înfipt noi drugii. Da și cu oasele ăluilalt hoit prețios, de colo! Sărmanul! Hai, băieți, careva dintre voi să-și scoată pălăria, ca să facem o chetă pentru nițeluș ulei, de pomană. Căci uleiul pe care-o să-l stoarcă dumnealui din hoitul ăla, n-o să fie bun nici pentru închisoare, nu, nici măcar pentru celula unui condamnat la moarte. Cît despre cealaltă balenă, cred c-am putea scoate mai mult ulei din cele trei catarge ale noastre, dacă le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
străvechii superstiții a lui Paracelsus, care spunea că spermanțetul posedă rara virtute de a potoli mînia; scăldîndu-mă în acea cadă, mă simțeam eliberat, dumnezeiește eliberat, de orice răutate sau neastîmpăr. Să storci, să storci, să storci... O dimineață întreagă am stors gogoloașele acelea de spermanțet, simțind că mă topesc eu însumi în ele; și tot așa, pînă cînd un fel de nebunie ciudată m-a copleșit, încît m-am pomerit că strîng în neștire mîinile celorlalți marinari, luîndu-le drept gogoloașe de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
imposibil un asemenea sfîrșit rușinos al leviatanului. Patruzeci de oameni care au vînat timp de patruzeci și opt de luni cașalotul la bordul unei baleniere, se socotesc foarte norocoși și-i mulțumesc lui Dumnezeu, dacă izbutesc să aducă acasă uleiul stors din patruzeci de balene. Pe vremea vînătorilor și trapper-ilor canadieni și indieni din Vest, din acel Vest sălbatec în ale cărui asfințituri continuă să se aprindă sorii focurile de tabără, dar care pe atunci era un pămînt virgin și pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]