20,650 matches
-
totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%), acces transfrontalier; ... – capacitatea de extracție ca procent din volumul maxim util de gaze [%] pentru diferite niveluri de umplere. ... Tabel 23. Capacitatea totală de stocare (TWh) și capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) Acces transfrontalier Capacitatea totală de stocare (TWh) Capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) 2021 2022 2021 2022 Austria da 95.49 95.40 146.20% 141.21% Bulgaria da 5.94
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
de extracție ca procent din volumul maxim util de gaze [%] pentru diferite niveluri de umplere. ... Tabel 23. Capacitatea totală de stocare (TWh) și capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) Acces transfrontalier Capacitatea totală de stocare (TWh) Capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) 2021 2022 2021 2022 Austria da 95.49 95.40 146.20% 141.21% Bulgaria da 5.94 5.81 27.46% 26.63% Grecia - 0.00 0.00 0.00% 0.00% Croația da 5.22 4.92 24.97% 22.93%
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
volumul maxim util de gaze [%] pentru diferite niveluri de umplere. ... Tabel 23. Capacitatea totală de stocare (TWh) și capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) Acces transfrontalier Capacitatea totală de stocare (TWh) Capacitatea totală de stocare în comparație cu cererea în sezonul de încălzire (%) 2021 2022 2021 2022 Austria da 95.49 95.40 146.20% 141.21% Bulgaria da 5.94 5.81 27.46% 26.63% Grecia - 0.00 0.00 0.00% 0.00% Croația da 5.22 4.92 24.97% 22.93% Italia da 197.52 195.26 39.79%
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
I_m) / D_max - D_eff] x 100, N-1 ≥ 100% Definiții ale parametrilor utilizați pentru calcularea formulei N-1: EP_m Capacitatea tehnică a punctelor de intrare (în milioane de mc pe zi), altele decât cele aferente instalațiilor de producție, instalațiilor GNL și de stocare, simbolizate prin P_m, GNL_m și S_m, înseamnă suma capacităților tehnice ale tuturor punctelor de intrare de la frontieră capabile să furnizeze gaze către zona luată în calcul. P_m Capacitatea tehnică maximă de producție (în milioane de mc pe zi) înseamnă
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
producție (în milioane de mc pe zi) înseamnă suma capacităților tehnice zilnice maxime de producție ale tuturor instalațiilor de producție a gazelor, care pot fi furnizate la punctele de intrare din zona luată în calcul. S_m Capacitatea tehnică maximă de stocare (în milioane de mc pe zi) înseamnă suma capacităților tehnice zilnice maxime de extracție din toate instalațiile de stocare, care pot fi furnizate la punctele de intrare din zona luată în calcul, ținând seama de caracteristicile fizice ale fiecăreia. După
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
producție a gazelor, care pot fi furnizate la punctele de intrare din zona luată în calcul. S_m Capacitatea tehnică maximă de stocare (în milioane de mc pe zi) înseamnă suma capacităților tehnice zilnice maxime de extracție din toate instalațiile de stocare, care pot fi furnizate la punctele de intrare din zona luată în calcul, ținând seama de caracteristicile fizice ale fiecăreia. După cum se specifică în regulament, capacitatea maximă utilizată în calcul este evaluată luând în considerare toate depozitele la 100%
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
Strandzha 2 - Malkoclar. Tabel 28. Cererea maximă istorică (Dmax) SM GWh/d Bulgaria 177.13 Grecia 311.65 România 770.40 Ungaria 748.14 Grup de risc 1903.06 Prezentarea valorilor estimate în formula N-1 se realizează pentru următoarele două situații, în funcție de capacitatea de stocare subterană: – 100% din volumul de lucru de gaz stocat în zonă; ... – 30% din volumul de lucru de gaz stocat în zonă. ... Pentru calculul formulei N-1, întreaga regiune care cuprinde cele patru State Membre este considerată o singură "zonă calculată" și
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
o serie de variante (48 de simulări) pentru a lua în considerare (i) două strategii de gestionare a crizelor (necooperant vs. cooperant), (ii) incertitudinea asupra profilurilor consumului de gaze (consum istoric din 2015 până în 2021), (iii) condițiile limită de stocare subterană a gazelor care conduc la două strategii diferite de gestionare a stocării (securitate a aprovizionării pe termen scurt versus pe termen lung) și (iv) capacitatea punctelor de interconectare între țările vecine (activități obișnuite vs. debitele maxime în condiții de
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
două strategii de gestionare a crizelor (necooperant vs. cooperant), (ii) incertitudinea asupra profilurilor consumului de gaze (consum istoric din 2015 până în 2021), (iii) condițiile limită de stocare subterană a gazelor care conduc la două strategii diferite de gestionare a stocării (securitate a aprovizionării pe termen scurt versus pe termen lung) și (iv) capacitatea punctelor de interconectare între țările vecine (activități obișnuite vs. debitele maxime în condiții de criză indicate de unele state membre). În plus, au fost efectuate o serie
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
cu gaze din Ucraina, după ce a luat în considerare standardele de infrastructură și aprovizionare, a definit clienții protejați pentru fiecare stat membru implicat și rezultatele analizei JRC privind riscul de întrerupere a aprovizionării din Rusia. ● Strategia de gestionare a stocării pe termen scurt (0% din GIS (gaz depozitat/gas in storage) la sfârșitul anului 2023), cu o abordare cooperantă, duce la o reducere a consumului de gaze cu aproximativ 6,3-6,6 miliarde de metri cubi. În acest caz, Germania, România și Ungaria
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
aproximativ 6,3-6,6 miliarde de metri cubi. În acest caz, Germania, România și Ungaria sunt țările din grupul de risc cu cea mai mare reducere a consumului de gaze (în medie, cu 1 miliard de metri cubi); ● Strategia de gestionare a stocării pe termen scurt, cu o abordare cooperantă, conduce la o reducere a consumului de gaze cu aproximativ 6,3-6,6 miliarde de metri cubi pentru Grupul de Risc; Reducere consum de gaze - țări (în termeni absoluți): Germania, România și Ungaria: în medie
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
o reducere a consumului de gaze cu aproximativ 6,3-6,6 miliarde de metri cubi pentru Grupul de Risc; Reducere consum de gaze - țări (în termeni absoluți): Germania, România și Ungaria: în medie, 1 miliard de metri cubi; ● Strategia de gestionare a stocării pe termen lung (GIS - gaz depozitat/gas in storage) la sfârșitul anului 2023 egal cu cele observate la sfârșitul anului 2021), cu o abordare necooperantă, duce la cea mai mare reducere pentru Grupul de Risc: în jur de 33-34 miliarde de
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
jur de 33-34 miliarde de metri cubi. În termeni relativi, reducerea în România este de aproximativ 20%; ... 3.5.3. Concluzii privind evaluarea comună a riscurilor pentru grupul de risc transbalcanic: ● Contextul necooperant atunci când se presupune o strategie de gestionare a stocării pe termen scurt (cu alte cuvinte, depozitele ar putea fi utilizate cât mai mult posibil în timpul iernii 20222023) conduce la 3,9 miliarde de metri cubi, în medie, deficit de gaz în grupul de risc, deficit care variază între 0
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
miliarde de metri cubi, în medie, deficit de gaz în grupul de risc, deficit care variază între 0 și 7,8 miliarde de metri cubi în funcție de scenariul cererii. ; ● Abordarea cooperantă, atunci când se presupune o strategie de management al stocării pe termen scurt, scade reducerea consumului de gaze la aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi. Într-o astfel de abordare, cererea nesatisfăcută este de 1 miliard de metri cubi atât pentru România, cât și pentru Ungaria. Cea mai mare valoare
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
mare valoare pentru reducerea consumului de gaze (cu 1/6 probabilitate) se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de metri cubi pentru România. În termeni relativi, în cazul României, cererea de gaze nesatisfăcută este de 13%; ● Asumarea unei strategii de gestionare a stocării pe termen lung previne epuizarea depozitelor în timpul iernii viitoare. Reducerea medie a consumului de gaze în cazul necooperant al scenariului gestionării stocării pe termen lung se ridică la 8,3 miliarde de metri cubi și de 3,4 miliarde de metri
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
relativi, în cazul României, cererea de gaze nesatisfăcută este de 13%; ● Asumarea unei strategii de gestionare a stocării pe termen lung previne epuizarea depozitelor în timpul iernii viitoare. Reducerea medie a consumului de gaze în cazul necooperant al scenariului gestionării stocării pe termen lung se ridică la 8,3 miliarde de metri cubi și de 3,4 miliarde de metri cubi în scenariile care implică cooperare. În termeni absoluți, cea mai mare reducere este identificată în România (în medie, 1,5 miliarde de metri
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
mai scăzut se poate observa doar în România: 19% față de 20% din scenariul cooperant corespunzător; ● Rezultatele privind reducerea zilnică maximă de gaze nu indică tipare comune în rândul statelor membre din grupul de risc. Indiferent de condițiile limită de stocare și de cooperare, rezultatele pentru România arată o reducere maximă a gazelor în intervalul cuprins între 13 și 15 milioane metri cubi/zi. În termeni relativi, identificăm în România reduceri de 23%. ... 3.5.4. Concluzii privind evaluarea comună a riscurilor pentru grupul
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
cuprins între 13 și 15 milioane metri cubi/zi. În termeni relativi, identificăm în România reduceri de 23%. ... 3.5.4. Concluzii privind evaluarea comună a riscurilor pentru grupul de risc Caspian: ● Contextul necooperant atunci când se presupune o strategie de gestionare a stocării pe termen scurt (cu alte cuvinte, depozitele ar putea fi utilizate cât mai mult posibil în timpul iernii 20222023) duce la 5 miliarde de metri cubi consum nesatisfăcut de gaz, în medie, în grupul de risc, însă variază între 0
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
funcție de scenariul cererii. În termeni relativi, reducerea consumului de gaze este în jur de 7% în România; ● Abordarea cooperantă scade reducerea consumului de gaze cu 3,5 miliarde de metri cubi atunci când se presupune o strategie de gestionare a stocării pe termen scurt. În aceste condiții, cererea nesatisfăcută în cazul celui mai rău scenariu al cererii este de aproximativ 5 miliarde de metri cubi. În termeni absoluți, reducerile medii sunt menținute sub 1 miliard de metri cubi (mai puțin de
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
metri cubi. În termeni absoluți, reducerile medii sunt menținute sub 1 miliard de metri cubi (mai puțin de 20% din cererea de gaze corespunzătoare) pentru toate țările aparținând grupului de risc; ● Asumarea unei strategii de gestionare pe termen lung a stocării previne epuizarea depozitelor în timpul iernii viitoare. În consecință, reducerea medie la nivelul grupului de risc crește la 19,5 miliarde de metri cubi, în cadrul unei abordări necooperante și la 12,2 miliarde de metri cubi, în cazul unei abordări cooperante
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
gaze naturale. Riscurile asociate activității de înmagazinare subterană a gazelor naturale (injecție și extracție) sunt în principal de natură comercială, din cauza dezvoltării surselor actuale de aprovizionare la preț competitiv care ar putea duce la circumstanțe nefavorabile pentru procesul de stocare. Având în vedere că gazele naturale stocate reprezintă surse de consum curente în sezonul de iarnă - nu numai pentru a acoperi vârful de consum - se recomandă ca în viitor activitatea de înmagazinare subterană să fie optimizată prin creșterea capacității zilnice
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
gaze pe parcursul unei zile cu o cerere excepțional de mare, determinată statistic la fiecare 20 de ani. Infrastructura gazelor include rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiunile, precum și unitățile de producție, instalațiile de GNL și instalațiile de stocare conectate la zona luată în considerare. Capacitatea tehnică a tuturor celorlalte infrastructuri de gaze disponibile în caz de deteriorare a infrastructurii unice principale de gaze trebuie să fie cel puțin egală cu cantitatea necesarului total zilnic de gaze pentru zona
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
caracteristicile fizice respective ; "GNL_m": capacitatea tehnică maximă a instalațiilor GNL (în milioane de metri cubi pe zi) înseamnă suma capacităților tehnice maxime zilnice de extracție a tuturor instalațiilor GNL din zona calculată, luând în considerare elementele critice precum descărcarea, servicii, stocare temporară și regazificare GNL, precum și capacitatea tehnică de extracție în sistem ; "I_m": înseamnă capacitatea tehnică a celei mai mari infrastructuri de gaze (în milioane de metri cubi pe zi), cu cea mai mare capacitate de a furniza suprafața calculată
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
sisteme se asigură evitarea dezechilibrelor care pot fi induse de către cele două sisteme unul altuia. România își propune ca obiective cu privire la încurajarea consumului dispecerizabil în vederea asigurării răspunsului la variațiile cererii, precum și obiective cu privire la stocarea energiei. Dezvoltarea și utilizarea potențialului tehnico-economic al surselor regenerabile în SEN depinde de dezvoltarea capacităților de stocare, precum și a tehnologiilor privind injectarea de hidrogen sub formă de gaz de sinteză din surse regenerabile de energie și utilizarea hidrogenului în
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
își propune ca obiective cu privire la încurajarea consumului dispecerizabil în vederea asigurării răspunsului la variațiile cererii, precum și obiective cu privire la stocarea energiei. Dezvoltarea și utilizarea potențialului tehnico-economic al surselor regenerabile în SEN depinde de dezvoltarea capacităților de stocare, precum și a tehnologiilor privind injectarea de hidrogen sub formă de gaz de sinteză din surse regenerabile de energie și utilizarea hidrogenului în procesele industriale. ... 7.3.6. Utilizarea armonizată a contractelor pe termen lung și pe termen scurt, în ponderi adecvate
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]