2,070 matches
-
formată din satele Brăniștarii de Jos, Brăniștarii de Sus, Brăniștari-Moșteni și Năneasca, având în total 865 de locuitori, două biserici, o moară și o școală cu 37 de elevi (dintre care 11 fete). Comuna Strâmba Mare era compusă din satele Strâmba de Jos, Strâmba de Sus și Crângurile, având în total 1515 locuitori; existau aici trei biserici, o școală și trei mori pe Neajlov. Anuarul Socec din 1925 consemnează redenumire comunei Uzunu în "Călugăreni", ea făcând parte din plasa Călugăreni din
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Brăniștarii de Jos, Brăniștarii de Sus, Brăniștari-Moșteni și Năneasca, având în total 865 de locuitori, două biserici, o moară și o școală cu 37 de elevi (dintre care 11 fete). Comuna Strâmba Mare era compusă din satele Strâmba de Jos, Strâmba de Sus și Crângurile, având în total 1515 locuitori; existau aici trei biserici, o școală și trei mori pe Neajlov. Anuarul Socec din 1925 consemnează redenumire comunei Uzunu în "Călugăreni", ea făcând parte din plasa Călugăreni din același județ; comuna
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
ea făcând parte din plasa Călugăreni din același județ; comuna avea 2265 de locuitori în satele Călugăreni, Crucea de Piatră și Uzunu. În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
județ; comuna avea 2265 de locuitori în satele Călugăreni, Crucea de Piatră și Uzunu. În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
de locuitori în satele Călugăreni, Crucea de Piatră și Uzunu. În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
de Piatră și Uzunu. În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
cu 3828 de locuitori în satele Brăniștari și Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni; tot atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Petreștii Scurtului, pe timpul lui Matei Basarab. Matei Vodă printr-un Crisov al său dat la Târgoviște după 20 aprilie 1645 confirmă eliberarea din romanie a unor locuitori din Petreștii Scurtului, de către Miloș Logofatu nepotul lui Stochiță Răiășanu și de către Mânăstirea Strâmba deoarece s-au răscumpărat cu 28 de mii de aspri. In 18 octombrie 1604 satul intreg fusese dăruit mânăstirii Strâmba. Despre satul Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
confirmă eliberarea din romanie a unor locuitori din Petreștii Scurtului, de către Miloș Logofatu nepotul lui Stochiță Răiășanu și de către Mânăstirea Strâmba deoarece s-au răscumpărat cu 28 de mii de aspri. In 18 octombrie 1604 satul intreg fusese dăruit mânăstirii Strâmba. Despre satul Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din locuitori s-au mutat mai sus, la 6 km distanță, formând Rastul Nou. Uneori satelor li se schimbă numele de către autorități, Cârna devenind Dunăreni și Risipiți - Unirea. Schimbări au avut loc și în vechime, satul Urâți devenind Negoi și Strâmba devenind Catane. Aici ar mai fi de spus câte ceva și anume că strâmb și covei sunt aproape sinonime, așadar nu este numai o apropiere geografică între cele două sate, dar și etimologică oarecum. Cât despre numele mai nou al satului
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Berivoe din Brănești, în pricina unor datorii, printre jurători este și „din Piscuri, Grozav”. Satul Piscuri este atestat documentar în anul 1601.Începând cu anul 1750 numărul locuitorilor satului a crescut aceștia migrând din Transilvania de sub stăpânirea austro-ungară. În satul Strâmba Jiu,Biserica veche cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, este atestata că existând din anul 1870, când a fost cumpărată de credincioșii din sat împreună cu primarul Bala Lădaru de la meșterii tâmplari din satul Piscuri , având aceeași formă constructivă că
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
1496 Vlad Călugărul confirmă lui Român, Jitianul și altora stăpânire peste Izvoare, fiindu-le moșie din moștenire. În anul 1609, la 12 octombrie, la Târgoviște se dă de către Radu - Voievod un act de întărire a darului lui Dragotă către mănăstirea Strâmba. Acest Dragotă, stăpân al mai multor moșii formate din : „câmp, pădure, apa și dealuri cu vie” dăruiește o parte din pământul sau mănăstirii Strâmba. Pământurile lui Dragotă se găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Târgoviște se dă de către Radu - Voievod un act de întărire a darului lui Dragotă către mănăstirea Strâmba. Acest Dragotă, stăpân al mai multor moșii formate din : „câmp, pădure, apa și dealuri cu vie” dăruiește o parte din pământul sau mănăstirii Strâmba. Pământurile lui Dragotă se găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni - Radu Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul comunei este Petre Grigorie, născut în localitatea Piscuri în 27 noiembrie
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
cu comuna Plopșoru, la nord cu comuna Urdari, la vest cu comuna Negomir și Borăscu, la sud cu comuna Ionești, iar la sud-vest cu comuna Grozești din județul Mehedinți. Ca și componență, orașul Turceni cuprinde satele Turceni, Jilțul, Murgești, Gârbov, Strâmba și Valea Viei, forma lor fiind lineară. Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în zona climatului sud-vestic specifică unităților deluroase, cu o climă de deal continentală, având ierni geroase și veri călduroase și secetoase, cu precipitații suficiente, dar
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
comerciale. Prima menționare istorică a orașului datează de la începutul secolului al 12-lea, cănd cronicarul Gallus Anonymus l-a inclus, alături de Cracovia și Wrocław, printre cele mai importante orașe din Polonia. Testamentul (cca. 1115-1118) lui Boleslav al III-lea "Gură Strâmba", prin care Polonia a fost împărțită între fii acestuia, a desemnat Sandomierzul că și capitala a unuia dintre principatele rezultate, Ducatul Sandomierzului. În cursul secolului al XIII-lea orașul a suferit cumplite stricăciuni în urmă raidurilor tătărăști din 1241, 1259
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu, ci și contactul cu oamenii locului. Alcătuirea lucrării are
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
de la un magazin de muzică situat chiar pe strada unde locuia. "„Am mers și mi-am cumpărat un Gibson SG la care am cântat până i-a putrezit lemnul din cauza transpirației și apei care au căzut pe el. Gâtul se strâmbase. L-am cumpărat second-hand, era cam de prin '67. Avea un gât foarte subțire, ca și cum ar fi fost personalizat. Era maro închis.”" Înainte de formarea AC/DC, Angus a mai cântat în trupa Kantuckee, al cărei componență îi mai includea și
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
iar apoi a fost trimis la pocăință pe viață la mănăstirea ruteană de la Muncaciu. Amicii săi, și într-o oarecare măsură complici ai lui Grigore Maior, n-au scăpat nici ei fără pedeapsă: Gherontie Cotorea a fost trimis la "mănăstirea Strâmba din Fizeșu Gherlii," iar pe Silvestru Caliani l-a trimis la "mănăstirea Măgina-Aiud". În 1771 "Grigore Maior" a fost eliberat de la mănăstirea ruteană Muncaciu de către împăratul Iosif al II-lea, după care a lucrat pentru puțin timp corector la tipografia
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
Petersburg, și în alte muzee din fosta URSS. În anul 1979, el a donat 13 sculpturi Muzeului de istorie și etnografie din Fălești, care au fost expuse la etajul II. Imaginea copacului din sculptura inspirată de eroul din folclorul moldovenesc "Strâmbă Lemne" (aflat din anul 1945 la Ambasada Rusiei din Luxemburg), a fost utilizată de către Tsekhanovici și Novak pentru stema oficială a orașului Bălți, din perioada sovietică. El a creat o galerie de portrete sculpturale - Mihai Eminescu, A.Șciusev, O.Dayn
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
care l-a trimis la pocăință la mănăstirea ruteană de la Muncaciu. Nici Gerontie Cotorea și "Silvestru Caliani", amici și în oarecare măsură complici ai lui Grigore Maior, n-au rămas fără pedeapsă. Astfel: Gerontie Cotorea a fost trimis la mănăstirea "Strâmba" din Fizeșul Gherlii, iar pe Silvestru Caliani, la mănăstirea Măgina-Aiud. Grigore Maior a fost eliberat de la mănăstirea din Muncaciu de împăratul Iosif al II-lea, în 1771 și făcut ulterior episcop. Atanasie Rednic a continuat frumoasa și fructuoasa tradiție inițiată
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
o misiune . A "intrat" în Akatsuki cu ajutorul lui Zetsu, după moartea lui Sasori, de la care i-a luat inelul. Și până de recent a jucat rolul unui om ipocrit în Akatsuki, sau mai bine zis rolul unui naiv care se strâmba mereu și îl lua în râs pe Deidara. Deși scopul pentru care a procedat așa încă nu este clar.Tobi cel care a creat Akatsuki deși a controlat-o în umbră..anume prin Pain. Și mai are și puterea de
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academică Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-2276 (pp. 103 - 107). Deosebit de interesante
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]