2,407 matches
-
Popa a mers la toate autoritățile spre ai sensibiliza, să facă ceva, să se șteargă de pe obrazul țării această pată de rușine. Așa s-a ajuns la refacerea cimitirului , spre redarea liniștii sărmanilor copii morți la datorie pentru apărarea gliei strămoșești. Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace și să ne ierte că n-am fost și din păcate nu suntem la înălțimea jertfei lor... Tot în acele zile am vizitat muzeul „Memoria Neamului”, unde am fost așteptași de dl. Pirogan
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
le cerea obediență necondiționată, hrana spirituală pe care o ofereau credincioșilor, faptele sociale altruiste, catehizarea copiilor, îndemnul adresat țăranilor de a nu lucra duminica, împotrivirea la colectivizare, care era un furt organizat al micii proprietăți, statornicia în tradiția și confesiunea strămoșească, nesupunerea în fața hotărârilor oficiale - toate acestea îi umileau, enervându-i până la isterie, pe activiștii păgâni, profesioniști ai răului, care vedeau în actele franciscanilor în special (ca și în cele ale clericilor în general) o piedică în calea comunizării țării. Pericolul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
inimi Popoarele-n genunchi se închină. Ref. Fii veșnic binecuvântată, În cer și pe pământ mărită; Fecioară, Maică Preacurată, Cu Inima Neprihănită. În lumea noastră de ispite, De vicii și păcate plină, Tu fost-ai singură scutită De-a Evei strămoșească vină. Arhanghelul venind din ceruri Ți-a zis: “Fii binecuvântată!”, Căci cu nespus belșug de haruri Erai de Domnul înzestrată. Si astfel Inima Preasfântă A lui Isus, Mântuitorul, Află în sânul tău, de Mamă Lăcașu-i vrednic și izvorul... De-atunci
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
rugby și o depune între buturi. Tot stadionul râde. Țării îi zice Scoția. La finala Celtic-Rangers au venit 134.000 de oameni care au văzut, pentru prima oară de la 1904 încoace, cum Celtic îi dă 4 goluri, în Cupă, rivalei strămoșești Rangers. Dar la 0-4 tabăra lui Rangers continua să cânte în cor marinăresc, beată de durere, bere și whisky. Apoi a invadat terenul și „au spart” câteva capete de catolici de la Celtic, respectând scrupulos legea stadionului: „la noi poți răni
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
solemnitate constituie o expresie a prețuirii și dragostei cu care făuritorii civilizației noastre spirituale, alături de întregul popor român, îl înconjoară pe ctitorul României moderne.“ („Un eveniment de seamă în istoria Academiei“, Săptămîna, 12 iulie 1985) „Și, dacă după o vorbă strămoșească, femeia e stâlpul casei, Domnia Sa a dovedit-o fără nici o îndoială. La bine și la rău, în lupta politică sau mai încoace la cârma treburilor țării, ea se dovedește aceeași ființă energică, neobosită, muncind din zori până în seară alături de Marele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artelor plastice românești, cu înaltele năzuințe de libertate și pace ale poporului nostru.“ („La mulți ani, iubite Conducător!“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 23 ianuarie 1988) IRIMIE Negoiță „[...] În trunchiul tău, în ramuri de arbore-lumină Crescut din glia noastră strămoșească Se înscrie vârsta mea ce-o să devină Un tânăr ram ce spre zenit să crească. Doar astfel știu că-n vreme inima mea există Cât va ritma sub ceruri pentru această țară Că luminezi spre era comunistă Incandescent - precum o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fi considerate semnificațiile înălțătoarelor cuvinte ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu: «Patriotismul, dragostea și devotamentul față de țară sunt o expresie a conștiinței revoluționare, comuniste, expresia îndatoririi de onoare a fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii față de glia strămoșească și față de noua societate». Marea sursă de inspirație a creatorilor români de ieri, de azi, de totdeauna a constituit-o, o constituie dragostea de patrie și sub acest raport, al trăirii intense în consonanță cu spiritualitatea epocii noastre, compozitorii, muzicologii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la surse, nu la imitații, e conformă cu tradițiile majore ale oricărei literaturi și un nobil, constructiv îndemn.“ („La izvoarele vieții“, Scînteia, 31 ianuarie 1986) „Un cântec de vremuri fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politice și morale o așază la loc de cinste în rândul celor mai de seamă personalități din istoria patriei, în rândul acelora care și au închinat existența, întreaga putere de muncă și creație propășirii poporului, victoriei socialismului pe pământul nostru strămoșesc.“ („Personalitate proeminentă a vieții politice și științifice contemporane“, Teatrul, ianuarie 1987) BUȘECESCU Romeo: „Trăiește-n el EROUL întregii omeniri păzind cu-ndemânare al păcii lung destin; Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și-i mărturie clară la țelul lui sublim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a independenței și suveranității naționale.“ („Strălucita dezvoltare a principiilor socialismului științific în condițiile contemporane“, Revista economică, 13 ianuarie 1989) SURU George, poet „Viitor de vise așezat în trepte, De șaizeci de ori ninge-n ianuarie, Pentru lumina vieții noastre drepte, Strămoșească sănătate, Ceaușescu Nicolae.“ („Ianuarie - 26“, Orizont, 26 ianuarie 1978) ȘANDRU Areta, ziaristă și scriitoare „Și-n dreapta sa a stat întotdeauna, însoțindu-l în greutăți și revoltă, femeia pe care a cunoscut-o în tinerețe și lângă care nu a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că-ntâia oară-i leagă Un dor adânc de neam întreg - Aleargă toți să-l înțeleagă - Și cât de bine-l înțeleg! Căci bat cinzeci de mii de piepturi, Și-n ele inimi românești Cari strigă: Libertate! Drepturi Pe plaiurile strămoșești! (Șt. O. Iosif, 1904) Cotrobăind prin colbul ceasloavelor cu care bisericile satului de-a lungul secolelor au fost înzestrate de ctitori, am găsit pe filele lor îngălbenite de trecerea vremii, unele însemnări ale oamenilor timpurilor vechi, care au darul de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost emblema Școlii Normale de la Șendriceni, unde s-au format profesional pedagogii din carte. Apoi, referirile scriitorului, indiferent că sunt ale lui Dumitru Dascălu sau Vasile Fetescu, privitoare la muncă, pământ, pâine sau școală, sunt ridicate la rangul cultului strămoșesc, insistându-se cu argumente asupra promovării lor zi de zi și în învățământul de astăzi. Prin pedagogia sa Dumitru Dascălu reușește să convingă cât de distructivă este optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și pentru glia strămoșească, aceste simboluri au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Nu dispariția traistei ca nelipsit accesoriu al țăranului este regretabilă, cât mai ales apusul acelei lumi care cu nelipsire o folosea și în cinste și demnitate o purta. Școala în derivă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să fie nicidecum completă: Izgonirea, Din nou acasă, Aventura, Ora de dirigenție, Sancțiunea ș.a., iar evocarea mai multor dascăli care și-au unit destinele cu acela al școlii românești (unul dintre aceștia fiind însuși autorul cărții) întărește sensul cunoscutei zicale strămoșești „Omul sfințește locul”. Se remarcă fluența și acuratețea stilului autorului, bine subliniate de altfel de către prefațatorul primei ediții a cărții, scriitorul I.N.Oprea: „În primul rând, cuvintele te cheamă pentru că totul e scris într-o dulce și curată limbă română
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de bună seamă); după cum arta noastră veche nu e nici ea decât o adaptare a lucruri venite de aiurea, inteligentă, abilă, fecundă dar adaptare, nu creațiune proprie, spontană. Lumină din lumină. După unii, ar fi existat totuși o cultură veche "strămoșească", autohtonă deci. Cultura aceasta ar fi suferit mult din cauza "maniei străinizmului" care bântuie societatea noastră începând din secolul al nouă-sprezecelea și care, în jurul lui 1848, ar fi luat proporțiile unei adevărate calamități naționale. Dezmințită de realitatea istorică, cel puțin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
frustrările proiectând o lume ideală, opusă celei în care trăiau. Acum ceva vreme, lam văzut la emisiunea lui HoriaRoman Patapievici de la TVR Cultural pe Grigore Leșe, reprezentantul cel mai de seamă de astăzi al „fibrei sănătoase“ rurale, al tradițiilor noastre strămoșești, al cântului nostru popular. Pe scurt, Grigore Leșe e un autentic. După ce am urmărit emisiunea în care a fost invitat, mia fost clar că numai autentic nu este. De altfel, aveam anumite bă nuieli de dinainte, de când îl văzusem pe la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
binecredinciosul nostru popor, cel de-al cincilea patriarh al României, Preafericitul Părinte Teoctist, era imaginea păstorului înțelept, blajin, îndelung răbdător și mereu cu alese cuvinte de învățătură, pe care le-a vegheat și îndrumat cu neostenită râvnă pe drumurile credinței strămoșești. Născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni din apropierea municipiului Botoșani, ca fiind al zecelea din cei 11 copii ai familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu, a purtat din botez numele de Teodor. A urmat școala primară din satul natal, între
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din București (1995), al Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir“ din București, al Universității catolice din Lublin-Polonia (2000), precum și al universităților din Oradea, Pitești, Galați, Craiova, Petroșani. În cele peste șapte decenii închinate slujirii Altarului strămoșesc pe întreg plaiul românesc a fost un viu model de slujire a Bisericii, un îndemn că orice situație dificilă poate fi depășită și un părinte sprijinitor ca în locul Altarelor dărâmate în București să se ridice altele pe vatra românească, dintre
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
localitatea natală - Tulbureni-Botoșani, Munteni-Belcești, Strunga-Tg. Frumos, Corocăești-Suceava, Lungani-Voinești și altele. A contribuit la redeschiderea unor schituri și mănăstiri: Hadâmbu-Iași, Lacuri-Botoșani, CămârzaniFălticeni, Colacu-Fundu Moldovei și Horăicioara-Neamț. Dar deasupra tuturor acestora, ca o cunună așezată pe fila de aur a apărării credinței strămoșești de Ștefan cel Mare și Sfânt, rămâne reconstrucția Palatului Marelui Voievod de la Putna. A desfășurat o intensă activitate de restaurare, construire și conservare a unor importante monumente istorice și de artă, fiind, printre altele, și ctitorul bisericii din localitatea Victoria-Botoșani
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1980) și a tipărit ediția jubiliară a Bibliei de la București din 1688 (1988), lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române. Cu binecuvântarea sa a apărut o serie de lucrări cu caracter teologic și istoric: Sfinți români apărători ai legii strămoșești (București, 1987); Biserica Ortodoxă Română. Monografie album (București, 1987) - cu versiuni în limbile engleză și franceză -, manuale pentru învățământul teologic universitar și seminarial, noi traduceri din Sfinții Părinți, cărți de slujbă, o versiune revizuită a Noului Testament (1993) și altele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
despărțirea de cel de-al cincilea Patriarh al României, ne sunt încă vii cuvintele sale mărturisitoare: „Numai Dumnezeu știe cu câtă dragoste și iubire mi-am împlinit în viața mea, din tinerețe și până astăzi, îndatoririle legate de Biserica noastră strămoșească“. BARAN, TRAIAN (1923-2009) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a medicinii ieșene, prestigios cadru didactic și cercetător remarcabil, prof.univ.dr. Traian Baran a contribuit cu competență și dăruire la formarea a numeroase generații de studenți și medici specialiști. S-a născut la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
picioarele îi păreau goale, făcândo moale ca o păpușă de cârpă. Își îngropă fața în mâini, iar umerii i se scuturau vizibil din cauza plânsului. Toate o dureau. La fel ca toată omenirea și tatăl ei mâncase și udase mărul păcatului strămoșesc lăsat de Adam și Eva. După două luni de zile aflase telefonic că tatăl ei murise. Odată cu el, în Carlina se stinse o lumină, pentru totdeauna. Telefonul care o anunțase venise prea tarziu ca să poată ajunge la timp. Nu-i
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
-l divinizase, pe care-l iubise necondiționat, de la care moștenise apucăturile, calitățile chiar și fanteziile, nu reușise să-i dea sărutul de adio și să-i arunce un pumn de țărână în mormânt ca să-i fi putut spune după obiceiul strămoșesc „fie-i țărîna ușoară”. Un vânt al naibii de urât făcuse chiar atunci să bată în geam puternic crengile unui copac, iar frunzele lui se învârtejeau pe geam rămânând aproape veștede și fără vlagă. Se simțea ca și când ar fi fost înjunghiată pe la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
deosebesc ceva în clipa asta. - Prin ce crezi că se asemuiesc sau se deosebesc oamenii între ei? - O, sunt atât de multe de enumerat! - Eu sincer să fiu, nu găsesc prea multe. De exemplu: ne asemănăm cu toții prin moștenirea păcatului strămoșesc și încă de mici copii căutăm necunoscutul. Ne deosebim prin darurile divine date la botez, iar cei nebotezați primesc aceste daruri pe căi necunoscute. Nicole își ascunse cu grijă într-o tăcere absolută jena produsă de această conversație. Alin, la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca semn al primirii și iertării (Luca 15,22). în ceea ce privește cultul și ritualul creștin referitor la acest element, menționam că el îmbracă pentru prima dată haină rituala sacramentala în cadrul ierurgiei logodnei „prin ea Biserică binecuvintează și consfințește o veche tradiție strămoșeasca și anume legământul, punerea solemnă la cale a căsătoriei dintre doi tineri. Astfel Biserică, progresiv și succesiv, încreștinează un ritual format din mai multe elemente, printre care cele mai importante sunt făgăduința celor doi tineri precum și punerea inelelor. De aceea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]