5,990 matches
-
o facă imposibilă, inventînd ostracizarea: Adunarea poate decide să exileze pentru o perioadă de zece ani orice persoană suspectată că ar vrea să instaureze tirania. Dêmokratia ateniană mai este caracterizată de trei imposibile: nu există guvern (nici Consiliul, nici colegiul strategilor nu pot fi considerate un guvern propriu-zis), nu există birocrație de stat (nu există administrație, nici funcție publică), nu există partide politice (nu există organizații care să se înfrunte în cursul alegerilor). Ca orice instituție umană, dêmokratia își are ambiguitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu s-a aflat niciodată pe ordinea de zi a Adunării. Egalitatea la care se referă dêmokratia este, printr-o formulă consacrată, o egalitate algebrică (fiecăruia după merit), și nu una aritmetică (tuturor la fel). Cu doar cîteva excepții, toți strategii provin din mari familii aristocrate; ca și cum, în această lume, accesul la misiunea publică cea mai importantă constituia o imposibilă pentru cetățenii "obișnuiți". Tucidide, Herodot, Aristofan, Euripide, Platon, Aristotel, toți marii gînditori greci ai epocii au condamnat dêmokratia. Demos (poporul) care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sunt suprimate imediat tragerea la sorți și mistophoria. Am fi tentați să credem că atenienii n-au dus pănă la capăt invenția lor: aplicarea procedurii specifice democrației la alegerea principalilor conducători ai cetății a constituit una din imposibilele lor. De ce strategii nu sunt nici trași la sorți, nici indemnizați? Fără îndoială pentru că se consideră că prin intermediul alegerilor cei mai buni (aristoi) trebuie investiți cu cele mai înalte misiuni ale cetății; pentru că există convingerea că funcția de strateg cere competențe pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din imposibilele lor. De ce strategii nu sunt nici trași la sorți, nici indemnizați? Fără îndoială pentru că se consideră că prin intermediul alegerilor cei mai buni (aristoi) trebuie investiți cu cele mai înalte misiuni ale cetății; pentru că există convingerea că funcția de strateg cere competențe pe care cetățeanul "obișnuit" nu le posedă; pentru că se admite că fiind cetățeni bogați, strategii n-au nevoie să fie indemnizați de cetate, dêmokratia comportă o doză semnificativă de aristocrație. De unde dorința și puterea cetățenilor "obișnuiți" din adunare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
consideră că prin intermediul alegerilor cei mai buni (aristoi) trebuie investiți cu cele mai înalte misiuni ale cetății; pentru că există convingerea că funcția de strateg cere competențe pe care cetățeanul "obișnuit" nu le posedă; pentru că se admite că fiind cetățeni bogați, strategii n-au nevoie să fie indemnizați de cetate, dêmokratia comportă o doză semnificativă de aristocrație. De unde dorința și puterea cetățenilor "obișnuiți" din adunare de a-și controla conducătorii. Ideea de democrație este constitutivă lumii moderne. Pentru omul modern este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
socială, eșec profesional, neplăceri la serviciu 105, umilințe, poluare... Devin vizibile trei mari spaime, reprezentînd trei posibile: moarte, barbarie, război. Moarte: de exemplu, muncitori bolnavi de cancer după ce au lucrat cu materiale periculoase (amiantă, produse radioactive...) Am vorbit deja despre strategii de inovație tehnologică care au dus la moartea a zeci de mii de persoane. Să reamintim și întreprinderile care dau faliment, uzinele închise, regiunile devastate de crize economice, licențierile. Apoi șomajul, excluderea socială care pot duce la sinucideri. Cadrele superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de punere în practică a unui proiect de transformare a lumii? Nu e dovada că, pentru a schimba lumea și a "mobiliza masele", e nevoie mai întîi să ne imaginăm o lume mai bună? Ceea ce explică importanța acordată lui Lenin, strategul revoluției. Fără proiect, însă, fără strategie și fără imaginea unei lumi mai bune, revoluția este imposibilă? Desfășurarea Revoluției franceze oferă un răspuns clar. Amintim ceea ce se uită adesea, faptul că revoluția franceză n-a fost declanșată de imaginea unei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
subvenționarea unor domenii economice sau ramuri din partea statului etc.) În era globalizării, liberalizarea comerțului internațional prin reducerea sau chiar eliminarea barierelor din calea competitorilor a permis unor state să prospere și să fie etichetate drept miracole economice. Avînd la bază strategii orientate spre stimularea exporturilor de produse și servicii de calitate, Taiwanul, Coreea de Sud și Singapore sînt doar cîteva exemple de reușită în această direcție în ultimele decenii. Iar ceea ce vedem acum la aceste țări cu un nivel ridicat de prosperitate economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
diabetică Post infarct miocardic Proteinurie/ microalbuminurie Hipertrofie de ventricul stâng Fibrilație atrială Sindrom metabolic Tuse indusă de IECA Sarcină Hiperpotasemie Stenoză de arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii BRA Vertij, cefalee, fatigabilitate, tuse, grețuri, diaree, angioedem. 5.2.3. Strategii terapeutice. Folosirea preferențială a anumitor antihipertensive 5.2.3.1. Principii generale Se administrează inițial o doză relativ mică, cu scopul scăderii gradate a TA. După începerea tratamentului, unii pacienți acuză fatigabilitate sau amețeli la schimbarea posturii, simptome dificil de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fi diferite ca intensitate și frecvență de apariție de la un pacient la altul. Pacienții trebuie instruiți să nu compare tratamentul personal cu cel al cunoscuților care primesc și ei antihipertensive, schemele terapeutice recomandate fiind individualizate, unice. 5.2.3.2. Strategii terapeutice terapia în trepte Alegerea strategiei antihipertensive implică evaluarea completă și corectă a pacientului și încadrarea sa într-o grupă de risc cardiovascular. În România, prevalența hipertensiunii arteriale este estimată la aproximativ 40%, iar din acest procent doar 7% dintre
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
legăturilor cauzale dintre fenomenele și procesele economico-financiare care se desfășoară în cadrul acesteia. Prin intermediul analizei statistice a fenomenelor și proceselor economicofinanciare din cadrul întreprinderii se obțin informațiile economico-financiare necesare conducerii în fundamentarea deciziilor operative, dar și pentru realizarea de lucrări previzionale, de strategii de dezvoltare - activități absolut necesare în cazul unui management modern și competitiv. Gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse, modul de valorificare, modul de folosire a resurselor materiale și de muncă precum și a resurselor bănești se apreciază de asemenea cu ajutorul analizei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
alții, anume cea a dublului obiectiv sau exterior și a dublului subiectiv. În primul volum, Le Grand cahier (Jurnalul), doi frați gemeni, duși la bunica lor pînă la sfîrșitul războiului, traversează un parcurs inițiatic brutal, alcătuit din tot felul de "strategii de subzistență" care merg de la cele mai concrete pînă la cele mai profunde și abstracte. Gemenii învață să se descurce, cel mai adesea pe seama altora, dar ei descoperă și arma cea mai eficientă: ficțiunea. Spațiul exterior devine secundar în raport cu caietul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
4. Logica seducției / 335 6.4. Seducție, scriitură și performanță discursivă /337 6.5. Seducție și deconstrucție / 340 Capitolul 7. Strategii ale scriiturii baudrillardiene / 347 7.1. Caracteristici și limite ale scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii / 347 7.2. Strategii discursive și retorice caracteristice / 356 7.3. Oublier Baudrillard? / 360 Concluzii. Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? / 363 Bibliografie / 373 Abstract / 385 Résumé / 389 Cuvânt înainte Discursul postmodern: o ipostază emblematică Postmodernismul este, în filosofie ca și în toate domeniile unde
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
una semnificativă. În al doilea rând, scriitura baudrillardiană este în sine postmodernă; Baudrillard utilizează o gamă largă de genuri (eseu, jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), de stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) și strategii discursive (ambivalența, ironia, radicalizarea ipotezelor, inversiunea etc.). Efectele textuale și hermeneutice pe care le provoacă o asemenea scriitură sunt exemplificatoare pentru discursivitatea postmodernă, Baudrillard deținând un tip special de discurs, care, în același timp, expune, dar și ilustrează concepte postmoderne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
șansă ca proiectul modern să fie salvat, aceasta este doar depășirea lui, soluția nu poate fi pe deplin satisfăcătoare din moment ce subzistă întrebarea: "Cum poate fi depășit modernismul?". Descriind mai multe posibile riscuri ale discursului postmodern (cum ar fi relativismul) și strategii proprii (cum ar fi deconstrucția modernismului cu intenția de a-l rescrie), Foster ajunge la concluzia că postmodernismul poate fi cel mai bine conceput drept un conflict dintre vechi și nou, conflict din care se conturează două tipuri de postmodernism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aforistic sau eseistic"162. Ideea pe care o putem extrage de aici este că în funcție de opțiunea pe care o fac autorii de a se înscrie (sau nu) într-o teorie sau alta, ei vor alege și un set specific de strategii discursive, metode, practici de interpretare care le conturează și specifică propriul discurs, astfel încât dacă aceste distincții par doar teoretice, ele acționează totuși la nivelul profund al discursivității. "Poziția post-", după expresia lui Culler, se dovedește așadar a fi complicată și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
etc. Radicalizarea temelor, a metodologiilor și a schemelor discursive reprezintă o caracteristică distinctă a discursivității postmoderne, chiar dacă unele concepte ale curentului poststructuralist se regăsesc în lucrările postmodernilor sau alte influențe moderne sunt vizibile în țeserea noului set de discursuri. Ca strategii retorice particulare, cele mai utilizate sunt codificarea textuală, fragmentarea, colajul care conduce către practica frecventă a citatului, parodia, ironia, pluralitatea planurilor și interpretărilor, contradicția, eclectismul figurilor retorice etc. Aceste procedee discursive au conturat în postmodernism o retorică a rupturii și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fiecare generație a resimțit la fel de abrupt înnoirea din diverse arii de interes și a transpus în mod fidel acest lucru în scrierile sale? Putem vorbi despre un nou tip de scriitură, să o numim postmodernă, și de o serie de strategii discursive actuale care impun însuși textului o parte din rapiditatea, pluralizarea planurilor și a efectelor de putere întâlnite în societate? Acestea au fost o parte dintre interogațiile la care am încercat să răspund în această parte a lucrării și la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpretare pe care și le fixase inițial și prin intermediul cărora își structura cercetările. Acestea sunt considerate acum ca irelevante pentru a putea produce o analiză coerentă societății actuale, astfel încât de acum înainte Baudrillard va utiliza și schimba o serie de strategii de cercetare și discursive care să se poată plia noului cadru al postmodernismului. Mai mult decât atât, unii critici au considerat chiar că una dintre cele mai fructuoase căi de interpretare a scrierilor lui Baudrillard este aceea care se concentrează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
latura psihologică, în general, prin intermediul unei întâlniri extrem de rodnice între concepțiile lui Baudrillard și cele ale lui Kierkegaard. Filosoful francez consideră că în cazul viziunii kierkegaardiene este prezentă o "seducție puternică", plină de sfidare și ironie, ce se desfășoară în strategii pasionale și parodii. Ambii gânditori privilegiază stadiul estetic în defavoarea celui etic: pentru Kierkegaard, faza estetică este aceea în care principiul plăcerii abolește realitatea, introducând seducția ca fiind singura suverană, precum și kairos-ul ca unica modalitate de a transgresa legile logice și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ocurenței acestora în propriul text. Deși și pe parcursul acestei lucrări au fost subliniate procedeele retorice și discursive utilizate de către Baudrillard, pentru această secvență a demersului se impune o rapidă trecere în revistă a câtorva dintre cele mai reprezentative sau utilizate strategii care îi subîntind scriitura și o fac în același timp postmodernă. În această direcție a analizei, interesul este acela de a observa în ce măsură abordările baudrillardiene au condus la o serie de performanțe discursive specifice. Cu alte cuvinte, există o serie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și, bineînțeles, primul termen al opoziției este reevaluat, repoziționat și, în consecință, privilegiat față de celălalt termen. Deconstrucția nu se închide, ci se oprește doar la reabilitarea termenilor care au fost în general defavorizați de către anumite sisteme de gândire. 7.2. Strategii discursive și retorice caracteristice În acest stadiu al demersului nostru, ne interesează detectarea modalităților discursive prin intermediul cărora se obțin efectele textului de suprafață. Cu alte cuvinte, ce instanțe și strategii discursive de adâncime intervin în interiorul procesului scriiturii pentru a-i
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
situările nu pot fi decât provizorii, limitate contextual, dar deschise intertextului și subtextului. Ideea esențială a lucrării, care este legată de investigarea răspunsului la întrebarea: putem vorbi despre un nou tip de discurs, discursul postmodern, și de o serie de strategii discursive actuale, care impun însuși textului o parte din rapiditatea, viteza și pluralizarea planurilor întâlnite în societate?, a fost cercetată în continuare prin raportarea la un caz considerat simptomatic pentru fenomenul analizat, și anume cazul Baudrillard. Motivele alegerii sale sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în științele limbajului, de pildă, Eco face o distincție netă între autorul real și "autorul model", la fel ca și între cititorul real și "cititorul model", autorul și cititorul model nefiind decât imagini, ipoteze interpretative, moduri de operare textuală sau "strategii textuale" care "cooperează" din punct de vedere interpretativ. (A se vedea Umberto Eco, Lector in fabula, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991) 300 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 131. 301 Roland Barthes, Plăcerea textului, p. 44. 302 Încercarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
evidentă manifestare a acestei schimbări de atitudine este marea reorganizare și liberalizare a piețelor, privatizarea industriilor de stat și reducerea imperfecțiunilor pieței (barierile tarifare și netarifare, controlul prețurilor ). Dar nu toate țările sunt În stare să elaboreze și să aplice strategii eficace de atragere a ISD. Dacă analizăm și comparăm strategiile adoptate de guverne În scenariile prezentate mai sus putem remarca o trecere a acestora de la un scenariu de investiție controlată, În vigoare În sistemul socialist, spre un scenariu de investiție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]