2,750 matches
-
le-am dat și domnia mea, ca să le fie de ocină și de ohabă și de nimeni neatins, după spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Preotul satului, era omul cel mai înstărit, dar nu prea departe de media satului. El e prezentat a dispune de o sesiune întreagă și a avea 4 boi, 5 vaci, 4 juninci, 3 cai, 20 de oi, 7 porci, 10 stupi, 30 clăi de secară, 30 clăi de ovăs, 6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
capetelor de familii de iobagi era de treizeci și patru, iar văduve de iobagi, trei. Între cei mai înstăriți iobagi pot fi evidențiați Micloș Onea care este înregistrat cu trei boi, trei vaci, patru juninci, patru cai douăzeci și opt oi, patru porci, cinci stupi, treizeci și una de clăi de grâu și de secară, douăzeci de clăi de ovăz, nouăsprezece clăi de mei, șaisprezece clăi de cânepă și terenurile necesare producției vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
casă, fiecare cu numele inclusiv copiii. Țesătorul curții Takats Goia Andrei are un fiu căsătorit, care locuiește în sesiune cu el. Mai are trei fii Andrei, Gheorghe și Marci și o fiică Eva. Posedă două vaci, patru porci și trei stupi de albine. Pământ nu are de niciun fel, dar în calitate de țesător al curții primește anual 6 câble de secară și 3 câble de porumb. Afară de acestea mai primește ciorapi, o țundră, o pălărie și o pereche de cisme, precum și un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și animalele aflătoare în proprietatea iobagilor din Streza și Oprea, cumulat, înregistrate cu ocazia întocmirii acelui urbariu. Capete de familii 91, dețineau: 166 boi, 246 vaci, 8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu averile familiei nobiliare încă n-am tereminat pentru că în urbariu mai sunt amintite: - un teasc de ulei cu o roată care cu ajutorul apei puneau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost publicate În presă o serie de Înfăptuiri incomplecte și prost redactate”. a.k. Secția de tineret? O mare durere În cot a membrilor săi! Problema juniorilor pe care Gutman i-ar fi vrut În jurul său ca albinuțele la stup, dornice de a suge nectarul ideologiei staliniste, intrase În categoria „Realizărilor organizatorice” cărora tindem să le schimbăm primul cuvânt În „nerealizări” și iată de ce: „Secția tineret pe tărâm cultural nu duce deocamdată nici o muncă culturală din cauză că lipsesc elementele necesare, adică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
drapelele naționale și steagurile Națiunilor Unite, înșirate de-a lungul drumului pe care grupuri de femei, în pofida timpului rău, trec vesele, vorbind despre Congres. La orele 9, Parlamentul e plin de animație, zumzet de voci și mișcare, ca un imens stup de albine. În hall, Expoziția care arată realizările organizațiilor feminine în toate domeniile de activitate cu ajutorul fotografiilor, machetelor și al statisticilor, ca și standul de cărți, atrag atenția delegatelor. Pe culoar e o forfoteală și un du-te vino de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate, tradiții și obiceiuri milenare, un adevărat muzeu viu. Într-un anumit fel mitic, mă simt legată de aceste comunități, de acel sat de munte, Nerej, care este „stupul“ roiului său numit Spulber, derivat din frumosul verb românesc „a spulbera“, ceea ce înseamnă „a semăna în cele patru vânturi“. Mă simt și eu devenită roi al acestui stup, avatar îndepărtat al acestor oameni zdraveni, bărboși, pletoși, care acopereau muntele cu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
legată de aceste comunități, de acel sat de munte, Nerej, care este „stupul“ roiului său numit Spulber, derivat din frumosul verb românesc „a spulbera“, ceea ce înseamnă „a semăna în cele patru vânturi“. Mă simt și eu devenită roi al acestui stup, avatar îndepărtat al acestor oameni zdraveni, bărboși, pletoși, care acopereau muntele cu turmele lor, înainte ca industria să fi venit cu exploatarea pădurilor, pentru a desfigura această regiune bucolică în ajunul războiului. Și acesta a fost semnalul a ceea ce avea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
insolubil; asta o știe orice chimist. Modelul după care acționează natura față de un corp “străin” e reluat Într’unul dintre produșii ei: o colonie de albine, parcă pentru a ne deschide ochii. Anume, atunci când un hoț de miere pătrunde În stup, el este, fără multă vorbă, ucis, iar cadavrul cărat afară; dacă e prea mare, el e Învelit Într’un strat de ceară, adică izolat. În interiorul bulgărelui de ceară, cadavrul se mumifică; pe exteriorul bulgărelui, albinele construiesc faguri, ca și cum nimic nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu știu care ucraineană Înainte de a ataca Stânca Roznovanului. După câțiva ani, aveam să reîntâlnesc aceeași imagine, de astă dată În miniatură, În spatele unui gard, undeva pe lângă Iași; terenul, nu prea stabil, nu permisese omului o invazie mai amplă decât instalarea câtorva stupi. De data asta eram singur, dar am trăit același sentiment. Acum un an, am revăzut mica mea vâlcea basarabeană; era la fel, deși poate mai Încorsetată de agroecosisteme. De ce am dezvăluit un episod adânc Îngropat În suflet? Pentru că sunt sigur
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau sistematici pe sistemul Layens după cum mărturisește în Amintirile sale. Gheorghe N. Rădășanu a fost un model pentru generațiile pe care le-a educat. Model acceptat, ca general valabil în educația și învățământul românesc ante și interbelic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte bună mamă și foarte bună gospodină și frumoasă și drăgălașă. Și de cumințenie rară. Nu așa tare de voinică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem Layens 17 și 19 primitivi. Dar ficiorul său Ion, a fost foarte rău și bețiv și puturos și mincinos. Venea la noi în Bogata și spunea mamei că are șaizeci de găini și n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut întâi stupi sistematici, și am avut și un apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi ca români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și foarte drag să prind pește, să am mrejă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de școală nu de mântuială ci cu tot dinadinsul că elevii mei dădeau concurs la Baea cu elevii lui Neculai Stoleriu și a Preotului Ioan Cojan de la Sasca. Eram învățător tânăr la Sasca Mare când mi-a sosit cel dintâi stup sistematic sistem Layens, de la Iași. Am trimis 30 lei din leafa de 40 lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Iași. Am trimis 30 lei din leafa de 40 lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copii foarte mici. Și am plecat cu ochii în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
preot, n-avea nici o patimă ci călca drept a preot, în vârstă numai de 58 de ani. Și rămâne preoteasa lui Aglaia și frumoasă și voinică în vârstă numai de 53 de ani, care conducea singură o prisacă de 120 stupi din care 100 sistematici și 20 primitivi. Și nu m-a lăsat soția mea Eugenia și fiica lui să mă duc la înmormântare, că era însărcinată și nu știa când va naște. Și la 28 sept.1921, Eugenia soția mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a chemat-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară N. Iorga a venit și a dormit în Baea la Grădinărița pe prispă afară. A venit Neculai a Gaciței, primarul com. Baea. "Am 100 de oi, 100 de stupi cu albine, 5 perechi de boi, 5 vaci cu lapte, am plapomă, saltea, ai pe ci ti odihni, nu ca aici să dormi pe prispă și să te mânânce țânțarii". Și N. Iorga i-a răspuns: "Nu merg la neata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna funcționare a unui drum sau unei porțiuni de cale ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]