8,315 matches
-
de clasificare îl constituie dependența generată (clasificare de ordin medical). În funcție de aceasta, drogurile se împart în trei categorii: * droguri ce creează dependență fizică; * droguri ce creează dependență psihică; * droguri ce creează dependență mixtă - din această ultimă categorie fac parte cele mai multe stupefiante. În funcție de modul de administrare (de consum), drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra și sub formă de supozitoare (Drăgan, J., 1994, p. 47). În ceea ce privește drogurile asociate cu abuzul, clasificarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
barbiturice, dar este moderată sau poate să lipsească la formele de dependență create de celelalte droguri. Psihotoxicitatea se manifestă prin tulburări de comportament, uneori cu caracter psihotic. Acestea apar în condițiile folosirii îndelungate și abuzive, în doze mari de produse stupefiante (cocaină, amfetamine). Un alt tip de dependență cu care se confruntă toxicomanul este dependența încrucișată care se manifestă atunci când se folosesc două sau mai multe droguri și corpul nu poate face distincție între ele. Ea reprezintă capacitatea unui anumit drog
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nocive ale drogurilor sunt: dependența și efectele toxice asupra organismului. La aceste aspecte se ajunge de cele mai multe ori din cauza abuzului de droguri, expresie care desemnează "auto- administrarea repetată de droguri în scopuri nemedicale" (Roibu, I., Mircea, Al., 1997, p. 7). Stupefiantele au efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plămânilor, rinichilor, dintre care unele pot fi din cele mai grave (intoxicația cu alcool, coma etilică sau supradoza cu heroină). Aceste efecte sunt deseori ireversibile. Consecințele nefaste ale drogurilor sunt multiple și modul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
inodoră, având un gust amar, greu solubilă în apă dar solubilă în alcool, eter, cloroform și uleiuri grase. Folosită în secolul trecut pentru tratarea mai multor boli, în special ca anestezic local, astăzi utilizarea în scopuri terapeutice este limitată. Ca stupefiant poate fi consumată sub diverse forme: frunzele de coca pot fi masticate sau, atunci când se gasește sub formă de pudră, ea poate fi inhalată, prizată sau injectată. Când cocaina este prizată pe nas, senzația de maximă intensitate apare la 15-30
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și toleranță, iar cura de demorfinizare, prin spitalizare, durează 6 luni (Drugescu, N., 2001, p. 82). Canabis este denumirea generică pentru produsele vegetale obținute din cânepa de cultură (cannabis sativa), plantă care conține substanțe halucinogene. În prezent, canabisul este produsul stupefiant cel mai utilizat în lume. Din frunze și inflorescențe uscate și tocate se obține iarba de canabis - marijuana (marihuana) - având aspectul tutunului sau ceaiului. Ea poate fi fumată fie ca atare, fie amestecată cu tutun, sau utilizată ca decoct, fiind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici de mijloace ilegitime, pentru că au eșuat în integrarea în ierarhiile criminalității. Ei nu pot fi nici cetățeni ce se achită de datoriile față de societate, ca atare, se refugiază în consumul de stupefiante care le permite să uite frustrarea. Teoria comportamentului problemă/de risc (Jessor și Jessor, 1977). De la apariția sa, s-a constituit într-un punct de referință, iar recent, s-au făcut anumite reformulări care au condus la apariția unei noi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a politicii drogurilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Piața globală a drogurilor ilegale Rezultatele unui studiu, finanțat de Comisia Europeană, privind piața globală a drogurilor ilegale au fost prezentate la sesiunea din 2009 a Comisiei pentru stupefiante de la Viena. Studiul nu a găsit nicio dovadă care să indice că problema globală a drogurilor s-a diminuat în ultima perioadă. Pentru unele națiuni, problema s-a atenuat, însă pentru altele s-a înrăutățit, în unele cazuri într-o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de acțiune ale ONU (Declarația politică și planul de acțiune privind cooperarea internațională pentru o strategie integrată și echilibrată pentru combaterea problemei drogurilor la nivel mondial) au fost adoptate la o reuniune politică la nivel înalt din cadrul sesiunii Comisiei pentru stupefiante a Organizației Națiunilor Unite (CND). Acestea au fost rezultatul analizei a zece ani de lucru în atingerea obiectivelor și țintelor stabilite în 1998 în cadrul celei de-a 20-a sesiuni speciale a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (UNGASS) privind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de calitate în reducerea cererii de droguri; * îmbunătățirea mecanismelor de culegere a datelor și sprijinirea dezvoltării alternative in țările terțe. Contribuția ONG-urilor la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite la UNGASS 1998 a fost evaluată de Comitetul ONG pentru stupefiante din Viena, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene și a mai multor state membre ale UE. Declarația finală a forumului de la Viena, în iulie 2008 și cele trei rezoluții adoptate de forum au subliniat multiplele activități ale ONG-urilor și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și cuprinzătoare în domeniul drogurilor, întemeiată pe drepturile omului sănătatea publică și dovezi științifice; * creșterea capacităților de monitorizare și evaluare; * elaborarea și diseminarea de bune practici și, in special, de principii directoare pentru tratamente eficiente; * accesibilitatea și furnizarea corespunzătoare a stupefiantelor utilizate ca analgezice; * sancțiuni și dispoziții alternative pentru infracțiunile legate de consumul de droguri; * respectarea drepturilor omului, ale deținuților (dependenți de droguri) sau ale persoanelor aflate în arest pentru infracțiuni legate de droguri. ■ Strategii și planuri de acțiune naționale în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Sud-Est, adoptată la Viena în data de 5 mai 2006, ratificată prin Legea nr. 214/2007; * Convenția cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003, ratificată prin Legea nr. 332/2005; * Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificată prin Legea nr. 118/1992; * Convenția asupra substanțelor psihotrope, întocmită la Viena la 21 februarie 1971, ratificată prin Legea nr. 118/1992; * Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificată prin Legea nr. 118/1992; * Convenția asupra substanțelor psihotrope, întocmită la Viena la 21 februarie 1971, ratificată prin Legea nr. 118/1992; * Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1972, ratificată prin Decretul nr. 626/1973; * Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive; * Decizia-cadru 2004
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; * Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale; * Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare; * Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri; * Legea nr. 64/2005 privind participarea României ca membru cu drepturi depline la Grupul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aprobarea Programului de interes național de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri 2009-2012; * Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare; * Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare; * Hotărârea Guvernului nr. 539
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Naționale Antidrog nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenței consumatorului de droguri. Principalele instrumente juridice internaționale și acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul precursorilor de droguri: * Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificată prin Legea nr.118/1992; * Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului privind supravegherea comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe; * Regulamentul (CE) nr. 1277/2005
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sedative (1,9%), acidul lisergic dietilamid (LSD - 1,5%) și aurolac (0,6%). Figura 28: Principalele droguri consumate în grupul de colegi Marijuana este drogul cel mai frecent consumat de colegii participanții la studiu, astfel 16,1% au menționat acest stupefiant ca fiind drogul consumat de colegi. În 8,4% hașișul este tipul de drog consumat de colegii liceenilor participanți la studiu, fiind urmat de extasy cu 8,4 puncte procentuale. Cacaina a fost menționată de 6,3% dintre liceenii care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre liceeni au precizat faptul că drogurile pot fi procurate de pe stradă. Pentru 49,4% dintre liceeni, colegii reprezintă posibila sursă de aprovizionare cu droguri. 21,6% au menționat farmaciile ca fiind locurile de unde consumatorii de droguri își pot procura stupefiantele, iar 25,0% au menționat "alte locuri". 5.1.6. Factori determinanți ai consumului de droguri Analizând cauzele ce i-ar determina pe elevi să consume substanțe, profesorii (60) sunt de părere că aceștia, sunt în mare măsură influențați de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt o altă categorie de factori cu impact asupra subiectului consumul de droguri și au cumulat 66,3% de procente ca fiind categoria de factori ce ar trebui să se implice în procesul de prevenție și combatare a consumului de stupefiante. Alte categorii de actori ce ar trebui să se implice, din punctul de vedere al liceenilor participanți la studiu, sunt: prieteni (56,1%), profesorii (55,2%) și colegii (41,5%). Putem observa că din punctul de vedere al elevilor, școala
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași Figura 49: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Iași În proporție de 15,5% liceeni participanți la studiu au declarat că sunt consumatori de droguri. În ceea ce privește frecvența de consum al stupefiantelor aceștia au menționat: ocazional (75,2%), săptămânal (15,0%) și zilnic (9,7%). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri este muncitor calificat (26,5%), patron (14,2%) și maistru/tehnician (9,7%) (Vezi Anexa 2 - Statutul ocupațional principal al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii consumă substanțe stupefiante. În cadrul itemului "Care este în opinia ta motivul pentru care se consumă droguri", liceenii consumatori de droguri au menționat: curiozitatea (92,0% dintre consumatori au menționat acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70,8%), conflictele în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se raportează cel mai adesea adolescenții și anume pritenii, acest fapt se explică și prin faptul că 91,2% dintre elevii de liceu care consumă droguri au menționat faptul că au prieteni (alții decât colegii de liceu) care consumă substanțe stupefiante. Una dintre dimensiunile cercetării este dată de locul sau persoanele de unde sau de la care pot fi procurate drogurilor de consumatori. Astfel, liceeni consumatori de droguri au declarat că substanțele stupefiante pot fi procurate în proporție de 83,2% de la dealeri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au prieteni (alții decât colegii de liceu) care consumă substanțe stupefiante. Una dintre dimensiunile cercetării este dată de locul sau persoanele de unde sau de la care pot fi procurate drogurilor de consumatori. Astfel, liceeni consumatori de droguri au declarat că substanțele stupefiante pot fi procurate în proporție de 83,2% de la dealeri. Pe locul al doilea sunt menționați prietenii (81,4% au menționat acestă sursă), în timp ce 67,3% au specificat "din străinătate". 51,3% dintre consumatori consideră că drogurile pot fi procurate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3% au specificat "din străinătate". 51,3% dintre consumatori consideră că drogurile pot fi procurate de pe stradă, iar 48,7% de la colegi. Farmaciile - ca sursă de procurare a drogurilor a fost menționată de 29,2% dintre liceeni consumatori de substanțe stupefiante (Vezi Anexa 3 - locuri/persoane de unde pot fi procurate drogurile din perspectiva consumatorilor de droguri). Procentul liceenilor consumatori de droguri care cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri se ridică la doar 20,4 puncte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
regăsesc: Agenția Națională Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Poliția și Organizația "Alături de Voi". Principale măsuri care ar conduce la diminuarea consumului de droguri, din punctul de vedere al liceenilor consumatori de substanțe stupefiante, sunt: măsurile coercitive (30,1% - au menționat amenzile și închisoarea), campaniile de informare antidrog (23,9%), legalizarea drogurilor ușoare (21,2%) (Vezi Anexa 4 - Măsuri ce ar conduce la diminuarea consumului de droguri). Liceenii consumatori de droguri consideră că principalul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ce ar trebuie să se implice în procesul de prevenire și combatare al consumului de droguri este familia, aceast grup social fiind menționat de 67,3% dintre participanții la studiu și a căror activitate este afectată de consumul de substanțe stupefiante. Medicii/consilierii au fost menționați de 58,4% dintre consumatorii de droguri, fiind urmați de specialiștii din ONG-uri (54,9%) și poliție (53,1%). 5. 5. Concluzii În urma realizării acestui studiu, aducem în atenție o serie de aspecte ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]