3,238 matches
-
structurilor sociale intersubiective. Din punct de vedere epistemologic și metodologic, ei au pus sub semnul întrebării neopozitivismul formelor lakatosiene ale științelor sociale, cerând moduri interpretative de înțelegere, mai potrivite cu natura imposibil de cuantificat a multor fenomene sociale și cu subiectivitatea inerentă a oricărei observații. Și, normativ, ei au condamnat noțiunea de teoretizare neutră în raport cu valorile, argumentând că întreaga cunoaștere este legată de interese și că teoriile ar trebui să își propună în mod explicit să expună și să demonteze structurile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și poziții morale alternative, creând ierarhii de putere și de dominare. Moderniștii, inspirați de scrierile teoreticienilor Școlii de la Frankfurt precum Jürgen Habermas, și-au asumat o poziție de "interpretativism critic". Ei au recunoscut natura contingentă a oricărui tip de cunoaștere subiectivitatea inerentă a tuturor propozițiilor și legătura dintre cunoaștere și putere dar au insistat că unele criterii erau necesare pentru a distinge afirmațiile de cunoaștere plauzibile de cele neplauzibile, și că fără principii etice minimale asupra cărora s-a căzut de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și 1990, importând femei pentru activități menajere din Filipine și Indonezia. Dar femeile nu sunt numai victimizate de procesul global al schimbării structurale; în multe cazuri, acesta le ajută să se emancipeze. Cercetătorii feminiști explorează modul cum capitalismul mondial modifică subiectivitatea feminină și transformă relațiile de gen locale. Aceste cercetări pun în lumină modul în care noile posibilități de angajare și de credit au adus schimbări culturale în viețile femeilor sărace din mediul rural, în curs de dezvoltare (Gibson, Law și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor sunt chemați sub arme în conflicte internaționale, dar și de femeile sinucigașe cu bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor și pe a altora ca gest de protest în politica mondială. Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Separarea discursivă dintre politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de fapt distincția anterioară genizată dintre public și privat din interiorul statelor aversiunea masculină față de asocierea sferei private cu emoția, subiectivitatea, reproducerea, corpul, feminitatea și femeile. Nici teoriile din curentul principal, nici cele critice nu iau în considerare această sferă privată, pentru că ea este legată de politica internă și de formele statale (Walker 1992, Sylvester 1994a). Ontologia teoriilor din curentul principal
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează, modul cum intră în câmpul Relațiilor Internaționale și modul cum abordează cercetarea. Contextul social și politic, precum și subiectivitatea, sunt privite drept parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dividă domeniul. Aceste dihotomii sunt genizate: ele definesc puterea ca putere asupra celorlalți, autonomia ca reacție mai degrabă decât ca relație, politica internațională ca negare a politicii interne "blânde" și ca absență a femeilor, și obiectivitatea drept o lipsă a subiectivității (feminizate). Rezumând, abordările Relațiilor Internaționale care nu iau în serios genul omit aspecte critice ale ordinii mondiale și renunță la o deschidere importantă spre schimbare. Teoretizărie feministe în Relațiile Internaționale contribuie la extinderea și consolidarea teoriilor și analizelor existente, inclusiv
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
80, 98, 99, 128, 166 strategii textuale, 186 structuralism, 49, 59 structuraționiști, 216 structuri structuri ideaționale, 215, 216, 217, 219, 220, 223 structuri normative, 207, 215, 216, 217, 219, 220 structuri sociale, 88, 147, 156, 159, 168 studii internaționale, 69 subiectivitate, 190, 193, 194, 197, 201, 204, 211, 212, 243, 249 subzistență, 84, 112, 237 suprastructură, 136 suveranitate, 30, 61, 62, 85, 88, 93, 94, 95, 98, 103, 124, 173, 189, 192, 201, 202, 242 știință, 16, 18, 132 științe sociale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunicarea unei observații, relația dialogică se stabilește prioritar între polemist și publicul său, în virtutea intenției primului de a stabili o relație cât mai obiectivă cu al doilea, prin comunicarea unei evaluări, relația dialogică, susceptibilă de a atinge gradul maxim de subiectivitate, vizează, de regulă, adversarul. Cât despre comunicarea unei prescripții, ea poate, deopotrivă, să fie orientată fie spre public (cazul manifestului), fie spre adversar (cazul scrisorii deschise). Alte posibile taxinomii ale argumentării trebuie să țină cont de anumite criterii, cum ar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
convertește în strategii afective menite să echilibreze intenția de a proba și convinge (docere, probare, monere) cu cea de a persuada și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus, reprezintă una din amprentele individualității artistice în orice luptă de condeie. Călinescu exprimă plastic acest lucru, invocând "duelul" nobil ca metaforă a polemicii literare de înaltă ținută, în care latura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemic, indisociabil de narativ, având rolul, după J. M. Adam, "de a asigura funcționarea referențială a povestirii și a-i da ponderea unei realități"79. Prin secvențele descriptive, discursului polemic i se imprimă accente ale percepției eului enunțiator a cărui subiectivitate face din enunț un act performativ prin excelență. Descrierea, în discursul polemic, corespunde, în termeni semiotici, deixis-ului enunțării, inserând, pentru public, referiri cu privire la poziția locutorului (ofensivă, defensivă, aparent neutră), la situația polemizabilă, la caracterul și culpa adversarului, la mobilul polemicii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asupra perspectivei axiologice pe care locutorul și-o asumă liber și deschis. Prin urmare, polemistul căutând puncte vulnerabile în discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale, prezența participiilor și a gerunziilor, enumerația etc.), modală (traduce atitudinea locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă la caracterul epidictic al expunerii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Călinescu) în care identitatea victimei se disipează, iar schema actanțială a discursului este practic redusă la doar doi actanți: pamfletarul și publicul său (N. Balotă). Prin natura profesiei sale de jurnalist, poetul își asumă (fără îndoială, uneori, cu maximum de subiectivitate) realitatea evenimențială, însă atunci când violența stilistică devine marcă a pamfletului literar, această realitate e doar un pretext pentru evadarea în ficțional, ca joc artistic gratuit. Pe acest palier, poetul anulează gazetarul, iar produsul său finit este destinat unui lector rafinat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
perdea și fără prejudecata că ar fi greu de suportat. În foarte multe enunțuri aforistice argheziene, eul moral iese la iveală, nu pentru a oculta eul poetic, ci pentru a-l pune mai puternic în lumină. Putem vedea în activarea subiectivității empirice un soi, tipic arghezian, de argumentație afectivă a cărei forță de esență lirică vine din adâncurile ființei sensibile. În discursul antifeminist, spre exemplu, respingerea tendințelor de emancipare a femeii este acompaniată de susținerea unei imagini foarte personalizate, ușor de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
găsește în postura de a reconstitui trama unui eveniment povestit parțial și de a-și reprezenta ținta, evident, dintr-o perspectivă impusă, susceptibilă de a se menține însă în limitele factualității. În exemplul nostru, argumentul ad hominem, ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înainte de toate, rezultatul unei implicări bidimensionale: estetice, prin arhitectura și forma expresivă a discursului, și etice, prin natura justițiabilă a actului în sine. Plasarea în imaginar echivalează cu un abandon premeditat al cadrului polemic și, evident, cu o ascensiune către subiectivitatea extremă. Aici "totul este permis", sentimentele se dezlănțuie, iar insulta, calomnia, înjurătura, anatema, blestemul etc. se sustrag sancționabilului pentru a deveni figuri predilecte ale unui scandal ritualic. Cicero, în De republica, îl numea printr-un termen arhaic occentatio, referindu-se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
culturalistă, ideologică, politizată și poetizată. La noi, nașterea ei relativ întârziată și sincronizarea, oarecum forțată (prin arderea etapelor), au făcut ca peisajul publicistic, deși eclectic din punct de vedere al conținutului, să aibă drept numitor comun "doxa" ca expresie a subiectivității unui gazetar angajat, formator public prin statutul său social. Descoperindu-și vocația de homo politicus, scriitorul devine "intelectual" în controversatul sens din Franța postrevoluționară, pe care Julien Benda, conotându-l negativ, l-a pus, fără să vrea, și mai mult în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reprezentativ posibil. Astfel, nu doar una, ci cât mai multe analogii posibile trebuie căutate în rândul datelor sursă. Ipotezele dezvoltate prin construcția de modele pe baza analogiilor trebuie testate prin diverse metode. Totuși, datorită elementelor inevitabile raționamentelor inductive și datorită subiectivității implicate în procesul de testare, deplina siguranță a adevărului deducțiilor rămâne un deziderat. Evaluarea credibilității relative a construcțiilor argumentative analogice poate fi în mod semnificativ rafinată, prin îmbunătățirea metodologiei și îmbogățirea datelor de bază. Deși mostra etnografică este mult prea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
modernității și ale tradiției, legând astfel vizual ideea progresului ineluctabil și esența unei Americi eterne"34. La jumătate de secol după această abatere de la liberalism, miza războaielor de imagine nu mai este consensul intern din Statele Unite, ci esența americană a subiectivității mondiale. Această miză depășește alternativa și alternanțele periodice ale intervenționismului și izolaționismului la Unchiul Sam. Este atât un mecanism cât și o strategie. Exclusivitatea entertainment-ului mondial este o obligație a leadership-ului. Micul "plus" care permite transformarea unei preponderențe economice în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Sensul trăit nu aleargă pe aceeași pistă cu formula matematică, nici nu poate "să facă oficiu de". Știința articulează adevăruri: obiectivă fiind, rezultatele ei transcend condițiile în care s-a născut. Ea este mondială prin vocație. O cultură articulează valori: subiectivitate colectivă, ea exprimă o experiență particulară. Este, prin natură, istorie și geografie. Nu putem cere adevărurilor să îndeplinească funcția socială a valorilor, nu pentru asta sunt făcute. Etica cunoașterii n-a creat niciodată o religie. Trebuie, din nou, să alegem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
convocării ideologice sau catehistice ("America wants you"). Christos n-a fost văzut niciodată din spate. Nici Poivre d'Arvor sau Dan Rather*. Sunt prin natură Ființe privite din față, recto fără verso, corpuri glorioase fără pulpe, fese ori ceafă: pure subiectivități non-obiectivabile. Acești oameni-trunchiuri nu sunt Cuvântul, ci realul întrupat, adică Evenimentul în Adevărul lui luminos. Imaginea fotografică era fixă, iar filmul proiectat era înregistrat. Amprente, dar păstrate la rece, decalate. Indicele TV arată dominația vieții la cald. Odată cu iluminarea sa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care trimite. Un film este un supliment la lucruri, o bandă este un duplicat al lucrurilor. Cinemaul ne vorbește despre lume și oameni, dar această artă cu vocație realistă vrea un haos filtrat, mediatizat printr-un punct de vedere, o subiectivitate care cadrează, dialoghează, decupează și montează. În schimb, televiziunea este în cea mai bună formă atunci când haosul unei situații irupe în imagine, în agitația de neînlocuit a eventualului. Căci imprevizibilul este aici punctul culminant, manifestația în direct, transmisiunea live a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au văzut. Când luăm masa în oraș pălăvrăgim despre emisiunile din ziua precedentă. În termeni de localizare cerebrală, emisfera stângă a societăților noastre, profesioniștii simbolicului (obiectivitate, distanță, precizie), tinde să funcționeze la rândul ei ca și emisfera dreaptă, dedicată imaginarului (subiectivitate, emoție, afect). Clasa simbolică (fără a-l uita, bineînțeles, pe autorul acestor rânduri) se desimbolizează, regresează de la analiză la contact, de la citit la văzut. Se droghează cu propria-i icoană, prinsă în dorința de vizibilitate de boala timpului nostru, narcisismul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau perfectul compus nu au echivalent vizual direct (cel puțin fără ajutorul unei voci din off). Aceste patru deficite sunt fapte obiective, nu judecăți de valoare. Și întreaga artă a cinematografiei constă în a le "turna". Fuziunea lor cristalizează o subiectivitate colectivă. Valorile timpului sunt "golurile" imaginii răsturnate în "plinuri"; ideologia lui, o iconologie sui generis. Ceea ce se numește "noua gândire" nu este, fără îndoială, decât eternul negândit al imaginii actualizate de mașinile noastre de vizionare. Rațiunea iconică roade inexorabil "Rațiunea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în timp real, trec spontan de partea cealaltă a ecranului, în realul înregistrat. Atunci imaginea se anulează ca imagine fabricată, prezența pseudonaturală se neagă ca reprezentare. Aici stă mistificarea: arbitrariul se prezintă ca necesar, artificiul ca natură. Căci există o subiectivitate în spatele obiectivului, o întreagă muncă de prezentare și selecție în spatele imaginii reținute dintre alte mii posibile și arătate în locul lor, un joc complicat de fantezii, de interese și uneori de hazard: de ce această țară, acest eveniment, această bucată de frază
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]