5,716 matches
-
toată lumea, ridică la rang de vorbire SUGHIȚUL.Ignoranța, cât îi pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana noastră speranță, deși cu plete cărunte, stă de veghe să nu cadă CERUL în amănunte ... Dă-ne nouă, DOAMNE, Gluma noastră cea de toate zilele și ne iartă nouă poantele
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
ștearga toată negura și dorul din viața trecută. Bărbatul își trecu ușor dosul palmei peste bărbia ei, conturând gropițele ce înfloreau pe obrajii proaspeți. „Cât ești de frumoasă”,murmura el, filtrându-și privirea. Îmbrătișarea o trimise dincolo de limitele înțelegerii omenești.. Sublimă iubire. Cuibărită la pieptul lui, se cufunda în visare și liniște. M.Joseph îi spuse că a sosit vremea ... „Nu”! Nu vroia, să plece. Zorile se iveau nemiloase. O asigură, că nimeni nu-i poate despărți ... imaginea lui se estompa
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
înger, bărbatul,...adevărul Șoptești din Hugo iarăși, iar eu mă simt ciudat Ni-i tandră-mbrațișarea, mă ții ca pe-un deliciu Pe trena rochiei mele se-agață flori de tei... Dansăm și ești eroul, iar eu sunt sacrificiul Săgeților țintite sublim, de pașii tăi Cum mijlocul se frânge, mă arcuiești, văd Luna Rămân o dezgolire de patimi,ritm curat De glasul ce ne cântă, de ce îmi spui într-una Și de tangou-n care, doar aripile... bat! Referință Bibliografică: ...Și de
...ŞI DE TANGOU-N CARE, DOAR ARIPILE BAT! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357335_a_358664]
-
ta care mă reflectă... mă tragi ușor spre ființa ta care se încolăcește în imaginația mea în jurul meu, iar eu îi răspund, rotindu-mă în jurul trupului masculin care îți aparține... mă ridic pe genunchii tăi îndepărtați, cu silueta dizolvată în sublim, nu știi ce să faci cu mine, doar să amețești în parfumul mișcărilor care te înconjoară dezinvolt... îmbrățișează-mă să-mi treacă mușcătura singurătății, cuprinde-mă să nu simt că viitorul te va cerne din mine... absoarbă-mă în cuprinsul
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
peste clipe Cu aripa lui suavă, Liniștea să se-nfiripe Devenind iubirii, sclavă. Mi-am impus în geana nopții Să deschid brațul rănit, Să-i rostesc adio, morții, Iubind fără de sfârșit. Fir de vis să fac din soartă Împletind clipe sublime, Alungând noaptea din poartă, Să-ți dau viața-n întregime. Peste culmile alpine Să zburăm din zori în zori Până-n veacul care vine, Rătăciți în lan în flori. Citește mai mult Am spălat în stropi de rouăUmbrele nopții trecuteCu palmele
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
iubire costumatSă mă poarte peste clipeCu aripa lui suavă,Liniștea să se-nfiripeDevenind iubirii, sclavă. Mi-am impus în geana nopțiiSă deschid brațul rănit,Să-i rostesc adio, morții,Iubind fără de sfârșit.Fir de vis să fac din soartăîmpletind clipe sublime,Alungând noaptea din poartă,Să-ți dau viața-n întregime.Peste culmile alpineSă zburăm din zori în zoriPână-n veacul care vine,Rătăciți în lan în flori.... X. CLARIFICĂRI, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
NUME Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Steaua fără nume Mai visează cineva în nopți senine ? Prospețime, gingășie întâlnim ? Mai iubește, mai visează, oare, cine ? Vorbe mari în căutare de sublim. Idealuri, speculații și himere... Ne rezumă astăzi viața în concert ! Visătorii navigând spre alte sfere Arătați sunt toți cu degetul discret. Nu e stea din drumul să se abată, Stele nici nu se opresc din drumul lor. A visa e
STEAUA FĂRĂ NUME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357381_a_358710]
-
propriei opere și părintele nemuririi ei. Am aprins o lumânare pentru Poezie, ea nu și-a luat asupra ei menirea filozofiei, fiindcă este deasupra aceseia. Mă gândesc Doamne că în momentul când ar fi făcut acest lucru ar fi dispărut sublimul. Bine ai făcut acest lucru, Doamne. Am aprins pentru metaforă care este algebra superioară a cuvintelor, poezia este trigonometria metaforei. Doamne, te mai rog să-mi ierți păcatele... (Se ridică. Se oprește în fața hubloului privind imensitatea apei...) *** Scenă 2. (În
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
fie curat și să se bucure de inocența copiilor, unde regăsește puritatea lui de altă dată ... da, așa cred, că de aceea iubim copiii, că sunt întruchiparea purității noastre de altă dată ... -Eu sunt pură? -Da, prințesă, de o puritate sublimă ... -De ce oare? -Că porți în suflet neștiința. -Înseamnă, că sunt proastă. -Nu, înseamnă, că nu ai luat cunoștință încă despre răutatea oamenilor. -Dar oamenii pot fi și răi ? -Și încă cum ... culoarea neagră e simbolul lor ... tot ce e
LECŢII DE VIAŢĂ PENTRU PRINŢESĂ CE ÎNSEAMNĂ CULORILE, ÎNVĂŢĂTORULE? PARTEA II. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357410_a_358739]
-
o odaie separată. Expediția întreprinsă încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care biblioteca era învăluită în misterul baroneselor și mușchetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfăca epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
rândul tău, pentru a compensa darul primit. O notă de specificitate cunoaște poemele acestui autor, prin faptul că, la fiecare strofă, repetă ultimul vers, care este cheia întregului. Acest vers este repetat și la sfârșitul poemului, din aceleași motive. Absolut sublim sună poemul, cu o muzicalitate și o cadență perfecte, în sonuri de un lirism copleșitor și totodată, încărcate de sens, ale poetului. Ex. Cântec de Bună Vestire: „Cum cântă marea într-o scoică, / Așa să cânți în gândul meu, / Să
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
poezie, epigramă, fiecare dovedind valențe scriitoricești, o conștiință a frumosului artistic, a simțului estetic, vibrația sensibilității, profunzimea simbolurilor... găsindu-și loc în structura cea mai fină a auditoriului. Muzica ne-a vrăjit pe deplin, făcându-ne părtașii unor stări lăuntrice sublime, pline de lumină și rafinament. Așteptăm cu nerăbdare să ni se alăture și generația tânără. În această perioadă sunt prinși cu tot felul de examene. Le doresc succes deplin! Mulțumesc celor prezenți la cenaclul literar din această seară. Ne pregătim
O NOUĂ ÎNTÂLNIRE A MEMBRILOR CENACLULUI LITERAR MIHAIL SADOVEANU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357503_a_358832]
-
sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub semnul magic al cifrei șapte „prin ochii scăpărători/ ai vieții celor șapte Universuri”. Refuzat profanilor, ținutul pur al Poeziei este lumea de dincolo de versant, a nevăzutelor, ce scapă percepției comune. Semnele puse de Dumnezeu
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
traducerea lui excelentă în engleză și franceză, rămânem profund impresionați de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogățit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite și într-adevăr sublime. Cartea fiind dedicată Curții Regale din Regatul Unit, sunt sigur că M.Sa Regina Elisabeta a II-a și specialiștii în literatură de la Curtea Regală vor rămâne deosebit de surprinși de puterea creativă a unui mare român care, pe această cale
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
renascentistă. Fotografiază realitatea, o educă și o topește în creuzetul sufletului, făurind fărâme de univers gata să te inunde cu mirarea lor socratică. Îi plac femeile, fiindcă fiecare are „un nu știu cum și un nu știu ce”, făcându-te să înveți ceva din sublimul nedesăvârșirii ei. Îi plac frumosul, mâncarea bună stinsă cu o vodcă aleasă și muzica, în special Demis Russos și Grigore Leșe. Este un boem. Artisticul fiecărei lucrări create pare o lecție de nonconformism pe care-l înțelegi abia după ce ai
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
simt în piept tot plumbul lumii/ Și aud tăcerea grea a humii./ Aud cum plâng copaci în toamnă -/ Sărută-mă pe suflet, doamnă.” (Alean de toamnă) Iubirea este redată ca un rod curat al cărui izvor este divinitatea, care crește sublim fiind ocrotită cu puteri lăuntrice covârșitoare. Țesută din firul tainic al dorului și al absolutului care invadează lumea sa, iubirea se consolidează în forma-i pură: „Hai să sădim un pom care să crească/ Din sufletele noastre, altoit/ Cu ramuri
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
pom care să crească/ Din sufletele noastre, altoit/ Cu ramuri de sorginte îngerească.../ Ești pregatită? - eu sunt pregătit!// Vreau, pomu-acesta, să-l sădim în taină -/ Cu risipiri de doruri să-l udăm,/ Să-l ocrotim sub nevăzuta haină/ Țesută din sublimul ce-l gustăm.” (Aniversare) Înlănțuit în farmecele iubirii, poetul aspiră să fie veșnic învăluit în mantaua sclipitoare a dragostei, nicicând să nu o lase să se destrame. Dorește să îi fie sacru legământ întru eternitate și să se contopească de-
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
ce cântă, cu viers cam desuet/ Iubirea pentru tine, în tainic alfabet.” (Azi vreau să-ți scriu, iubito) Poetul descoperă în iubire unicul rost pe acest pământ. În brațele iubirii totul are sens, de aceea îi închină o odă. Poem sublim, sărutul iubirii îl închide în sfera frumuseții desăvârșite, acolo nu există temeri, îndoieli sau tristeți. Cer senin și stea preacurată, iubirea e un cânt al inimii pe corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
inima fiecăruia și doar doza aceea micuță de curaj, pe care o poartă primăvara, îți lipsește câteodată pentru a da naștere la ceva frumos cum e poezia. De fapt, poezia depășește granițele frumosului, e mult mai mult, împletește suflet, absolut, sublim și dragoste. E un cântec mereu altul... mereu același, dar niciodată la fel. E acea mireasmă ce-și schimbă notele diferit pentru fiecare om și fiecare timp. Te decizi să îți începi fiecare zi cu o poezie, pentru că, odată cu sărutul
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL POEZIEI ŞI AL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357869_a_359198]
-
prelinge încă în altarul Bisericii Olari și în sufletele oamenilor.... Las în urmă bătrâna bisericuță, singuratică și tăcută. Pornesc spre Domnești cu inima bătând ceva mai rar ca de obicei, fiindcă văzusem că proverbul „omul sfințește locul” are o semnificație sublimă, mai ales dacă acel om, trăitor discret și cuminte, înțelept și firav ca o petală în zorii unei dimineți de primăvară, este una din marile personalități ale vieții spirituale a orașului Curtea de Argeș. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: Portret sentimental / George
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
paginii albe, și cititorului, eliberându-se de tensiuni (tainice unele) care i-au colorat existența pe parcursul anilor, într-un nou volum de versuri, intitulat „Îndulcitele iubiri”. De ce „îndulcite”? Probabil pentru că, deși Iubirea, ca noțiune de dicționar, este, sau doar pare, sublimă, în planul trăirii concrete poate deveni un sentiment tragic. Proiecția finalului, mai apropiat sau mai îndepărtat, planează permanent ca o umbră amenințătoare, precum sabia lui Damocles. Și atunci, sufletul iertător, ori poate doar propriul instict de conservare edulcorează durerea, trădarea
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
frazele sau doar strigătele, cu banalități. răsucesc verbele până la mișcare nasc poeme prea lungi, metaforizând prostia umană râd până la lacrimi gura-mi se rujează singură clownul a renăscut... cu crosa în mâini tremur în căutarea aruncării perfecte în gol. aruncat-aruncător sublim cuplu, pe terenul plin de iarbă amară. Referință Bibliografică: golf / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GOLF de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357935_a_359264]
-
fluviu cu ape cristaline, ducea spre veșnicie iubirea noastră, corabie de aur și rubine, cu toate pânzele desfășurate pe calea spre Eternitate. Sub înfloriri de roze romantice-n visare, am străbătut milenii trecând peste hotare de lumi celeste... Iubirea noastră sublimă își risipea în noapte dulceața-i divină și la marginea lumii sosise tinerețea noastră să ne vadă, precum un șoim, din înălțimi albastre. DACĂ VREI SĂ FII IUBIT, IUBEȘTE! Referință Bibliografică: DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
pătrunsă/ mereu de-o melodie/ tot mai ascunsă” („O armonie devin”). Deși aceste stări sunt genuine, există o stereotipie de limbaj, anumite șabloane și locuri comune de care autoarea trebuie să se ferească. Ideea conducătoare este aspirația spre Cer, spre sublim, trăirea pe alte coordonate, accesibile doar aleșilor. O sinceritate aproape înduioșătoare și dorința expresă de a împărtăși din trăirile sale de acum, sunt coordonatele urmărite de autoare în demersul său poetic. Uneori, uimită de atâta putere de trăire, poeta parcă
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
asemenea previziuni, care, iată, se confirmă. Să ne gândim numai la politica culturală în România și vom avea imaginea proporțiilor crizei în care se află societatea românească.Strategia națională de dezvoltare culkturală din ultimii ani s-a situat undeva între sublimul discursului politic și penibilul incapacității de a concretiza într-un fel sau altul obiectivele propuse.Viziunea reducționistă asupra culturii și evitarea aproape programatică a impunerii ca prioritate a conceptului de educație prin cultură a condus la abandonarea absurdă, în virtutea descentralizării
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]