13,255 matches
-
o înțelegere greșită a mecanismului procedurii hotărârii prealabile din reglementarea specială, de vreme ce titularul sesizării a dat prevalență obligativității sesizării, fără însă a realiza cuvenita și prealabila verificare și constatare a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate de ordin procedural și substanțial care îi îngăduiau un atare demers. ... 63. Cu alte cuvinte, a fost ignorată în mod nepermis procedural ipoteza normei stipulate în art. 2 din ordonanța de urgență precitată, care permite declanșarea mecanismului procedurii hotărârii prealabile doar în prezența constatării ca
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
încălcare, prin dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât textul de lege criticat reglementează instituții de drept penal substanțial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparțial și caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. ... 16. Prin
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
acord cu voința legiuitorului, doar la textul art. 53 din Codul de procedură fiscală, referința Curții de Apel București prezintă utilitate pentru a se realiza delimitarea simplelor erori materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, de erorile de fond, substanțiale sau procedurale, care influențează în mod esențial raportul juridic fiscal. ... 89. Referitor la erorile materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, acestea constau în acele mențiuni greșite din declarația fiscală pentru a căror descoperire nu este necesară o analiză
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. ... 13. Totodată, Curtea a constatat existența unor modificări substanțiale față de concepția Codului penal din 1969, care reglementa sancționarea concursului de infracțiuni, pentru persoana fizică, inclusiv pentru infractorul minor, în cuprinsul art. 34, prevăzând - la dispozițiile alin. 1 lit. b) și c) din acest articol - că, în cazul în
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
paragraful 44). ... 19. Cât privește dreptul la un proces echitabil statuat prin dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate cu referire la normele de drept substanțial ce reglementează tratamentul sancționator în caz de concurs de infracțiuni, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial, reținând că nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituție și nici din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
omului și a libertăților fundamentale sau al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial (paragraful 45). ... 20. Considerentele Deciziei nr. 711 din 27 octombrie 2015 au fost preluate în jurisprudența ulterioară a Curții, de pildă în Decizia nr. 256 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
vigoare al patrulea pachet energetic al UE - Energie Curată pentru Toți Europenii, care a pus bazele Pactului Ecologic European - Green Deal în anul 2020. Pachetul legislativ a reflectat strategia pe termen lung adoptată la nivelul EU, în sensul unei reforme substanțiale a cadrului legislativ în domeniul energetic care să permită finalizarea implementării celui de al Treilea Pachet Energetic, ce a avut ca scop redesenarea pieței energiei din UE prin facilitarea tranziției de la un sector energetic bazat pe combustibili fosili către
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. PNRR se concentrează pe tranziția verde și digitalizare, dedicând o componentă substanțială pentru independența de combustibilii fosili și promovarea energiei verzi. Printre măsurile principale se numără accelerarea producției de energie din SRE, îmbunătățirea eficienței energetice și recalificarea forței de muncă afectată de tranziție. Acest plan vizează, de asemenea, consolidarea infrastructurii digitale și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
analizată, cu o creștere a valorilor absolute în 2021, în principal datorită cererii mai mari pentru încălzire. Consumul final brut de energie per sectoare în perioada 2011-2021 Sursă: Eurostat ENERGIE ELECTRICĂ Consumul total de energie electrică a înregistrat o scădere substanțială de la 60 TWh în 1990 la 39 TWh în 1999, în principal pe fondul contractării activității industriale, după care a crescut până la 48 TWh în 2008. Criza economică din 2008-2009 a cauzat o nouă scădere a consumului până
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
ar fi fezabil. Această dinamică are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra tarifelor de energie electrică din România, în ciuda prognozei conform căreia România nu va depinde în mare măsură de importuri. În consecință, este imperativă o creștere substanțială a nivelului de interconectare. GAZE NATURALE În contextul geopoliticii și geostrategiei traseelor energetice europene, România beneficiază de avantajele localizării geografice pe coridoare importante de transport gaze naturale cu acces la resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, aspect ce
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energetic care contribuie la protejarea infrastructurii strategice. Inconsistența actuală a infrastructurii autohtone de fabricație și servicii în domeniul energetic ca efect al diminuării în ansamblu a potențialului industriei de profil în ultimii 25 de ani, este amplificată suplimentar de: ● deprecierea substanțială a capacității de răspuns a industriei metalurgice destinată sectorului energetic; ● conformarea dificilă cu exigențele care trebuie asigurate pentru produsele și serviciile destinate sectorului nuclear; ● instabilitate și impredictibilitate a capacității de operare pe termen mediu și lung al unor companii din
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
eficientă a surselor de biomasă sustenabilă, în conformitate cu cele mai noi prevederi ale Directivei pentru Energie Regenerabilă. Se estimează că utilizarea pompelor de căldură și energia termică solară vor crește semnificativ până în 2035, urmând să aibă o contribuție substanțială pentru satisfacerea cererii de energie termică în sistem centralizat. De asemenea, ponderea sistemelor de termoficare centralizată pe bază de biocombustibili va cunoaște o creștere limitată. Aceste tendințe reflectă trecerea către surse regenerabile mai durabile de producere a energiei termice în
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
economia națională este mai mare decât media europeană (20,5% vs. 17,9% în 2021) și în condițiile în care România mai are etape de parcurs în privința îmbunătățirii eficienței energetice în industrie și scăderii intensității energetice, se impune acordarea unui sprijin substanțial marilor consumatori industriali de energie, cu atât mai mult cu cât unele regiuni și județe din România au în continuare un caracter monoindustrial (ex: Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș etc.). În acest context, anual în medie 70 de companii beneficiază de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de transport și sistem din România și Bulgaria, la nivelul anului 2030 capacitatea totală transfrontalieră va atinge 8.200 MW, ceea ce va reprezenta 33% din capacitatea instalată în sursele de producție a energiei electrice, ceea ce va permite o extindere substanțială a pieței de energie electrică la nivel european. O prioritate stringentă pentru România este dezvoltarea cu rapiditate a mai multor noi interconexiuni cu Republica Moldova. De asemenea, în contextul electrificării instalațiilor industriale, este necesară realizarea unor proiecte de investiții și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
3. EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Îmbunătățirea EE în sectorul energetic este crucială în procesul de tranziție către o energie curată. Totodată, îmbunătățirea EE de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv producția, transportul, distribuția și utilizarea finală de energie, va aduce o contribuție substanțială la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității, la economisirea resurselor energetice primare și la reducerea emisiilor de GES. Pe lângă reducerea emisiilor GES, investițiile în EE au ca efect creșterea ponderii de energie regenerabilă și combaterea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
CNTEE Transelectrica S.A. ... 4. ASIGURAREA ACCESULUI FIZIC LA ENERGIE PENTRU TOȚI CONSUMATORII, ACCESIBILITATEA FINANCIARĂ ȘI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ Investițiile din PNRR prin Programul REPowerEU, cuprind măsuri critice referitoare la reducerea sărăciei energetice și poziționarea consumatorilor în piața de energie, cu implicații substanțiale pe termen lung. Unele dintre reformele și investițiile propuse, din totalul de 1,3 mld. EUR al componentei REPowerEU, concentrându-se pe eficiență energetică și instalarea de capacități de producție din surse regenerabilă, au acest atribut. P.4.1. INVESTIȚII PENTRU EXTINDEREA ACCESULUI
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
seră, datorită eficientizării consumului de energie. Acest lucru aliniază sectorul de încălzire centralizată cu obiectivele naționale și internaționale de sustenabilitate. R.3.1.2.1. OPTIMIZAREA ȘI MODERNIZAREA COGENERĂRII PRIN INVESTIȚII STRATEGICE Prin implementarea schemei de sprijin și cofinanțarea investițiilor, se estimează o creștere substanțială a capacității instalate pentru producția de energie termică și electrică în sistem de cogenerare. Aceasta va contribui la eficientizarea utilizării combustibililor și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Schema de ajutor de stat și investițiile aprobate vor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
unei activități productive în afara zonei geografice cultivate de beneficiar sau, după caz, de membrii acestuia; ... c) schimbarea de proprietate, în special în cazul în care conferă unei întreprinderi sau unui organism public un avantaj necuvenit; ... d) orice altă schimbare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de implementare a intervenției în cauză și care ar duce la subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia. ... (12) Prin excepție de la prevederile alin. (11) , sprijinul financiar aferent investiției nu se recuperează de către A.P.I.A
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
unei activități productive în afara zonei geografice cultivate de beneficiar sau, după caz, de membrii acestuia; ... c) schimbarea de proprietate, în special în cazul în care conferă unei întreprinderi sau unui organism public un avantaj necuvenit; ... d) orice altă schimbare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de implementare a intervenției în cauză și care ar duce la subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia. ... (12) Prin excepție de la prevederile alin. (11) , sprijinul financiar aferent investiției nu se recuperează de către APIA
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
să fie definite de asemenea natură încât să nu împiedice procesul de liberalizare și nici intrarea de noi concurenți pe piață. Indiferent de motivația statului/unităților administrativ-teritoriale pentru deținerea participațiilor la întreprinderile publice, aceasta are întotdeauna un impact economic, cu implicații substanțiale asupra bugetului de stat, precum și de natură socială. ... II.3.3. Diversificarea acționariatului întreprinderilor publice Cel mai mare furnizor global de indici, Morgan Stanley Capital International, clasifică România ca piață de frontieră. Șansele pentru o promovare la statutul de piață emergentă
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]
-
în cadrul acesteia. ... Capitolul VII Considerații finale VII.1. Revizuirea politicii publice de proprietate a statului Politica publică de proprietate a statului se propune a fi revizuită o dată la 3 ani sau în situații temeinic justificate, în funcție de modificările substanțiale intervenite cu privire la circumstanțele externe, în baza monitorizării anuale realizate de către AMEPIP, și se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului. ... VII.2. Măsuri privind negocierea clauzelor contractelor de mandat ale membrilor consiliului de administrație/de supraveghere/directoratului sub aspectul clauzelor arbitrale
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]
-
Volumul mediu la hectar este de 181 mc, sub cel normal, din cauza structurii dezechilibrate a claselor de vârstă. Odată cu normalizarea structurii fondului de producție atât volumul mediu la hectar cât și indicele de creștere curentă vor înregistra creșteri substanțiale. Indicele de recoltare total este de 2,9 mc/an/ha. Comparând acest indice cu cel al creșterii curente, care este de 5,0 mc/an/ha, se constată că prin tăieri de produse principale, conservare și secundare, din creșterea curentă se extrage 58%, deci se
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
prin normalizarea claselor de vârstă se apreciază o scădere a vârstei medii pentru perspectivă; ... – consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă; ... – clasa de producție medie este relativ corespunzătoare condițiilor staționale, astfel încât nu se prevăd îmbunătățiri substanțiale ale acesteia; ... – în contextul celor mai sus prezentate, a normalizării structurii, și având în vedere că recoltele vor fi mai mici decât creșterile, se prognozează o creștere a volumului fondului lemnos total; ... – posibilitatea de produse principale va înregistra o creștere
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
are loc ulterior concediului de creștere a copilului. Ca urmare, opinia potrivit căreia recalcularea poate opera doar dacă este cerută până la sfârșitul concediului de creștere a copilului ar implica instituirea, pe cale de interpretare, a unui termen de decădere substanțială care ar fi, în toate cazurile, împlinit la data la care recalcularea ar fi cerută. Or, în acest mod, dreptul de a cere și obține recalcularea ar fi negat în chiar substanța sa, devenind unul iluzoriu, în condițiile în care
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]