2,093 matches
-
cunoaștere diferențiată. Băieții din sistem guvernează cu o serie de învățături (de multe ori teziste și false!) care pot fi oricând descalificate social și dezautorizate epistemologic dincolo de "puterea" lor slabă de simboluri media. Băieții din sistem lucrează pe la spate, atacă subversiv, inoculează minciuni, pun presiune asupra incomozilor gândirii lor autosuficiente. Acești inteligenți și rafinați sunt fără limite (legale și de bun simț) atunci când își urmăresc scopul declarat de "apărători ai sistemului". Cazul lui Julian Assange este unul elocvent despre cum poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
concepție dialectică despre trecut și istorie. Nu sunt de acord cu Foucault atunci când se pronunță pentru o istorie vehement opusă față de puterea politică, văzând peste tot în câmpul acțiunii umane "raporturi de putere-rezistență", "tehnici enunțiative", "strategii", "relații de aservire", "codificări subversive" etc. Viața și istoria nu au drept scop în sine puterea, ci, dimpotrivă, puterea este un mijloc primar, de la sine înțeles, pentru a realiza ceva în viață, pentru a fi în istorie. Puterea nu este nici pozitivă, nici negativă, ci
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o spargere" a principiului reprezentării în lideri mari și mici... Dacă Heidegger a avut o influență asupra "devenirii filosofice" a lui Foucault o idee falsă! , atunci, cu siguranță, Nietzsche, omul-dinamită, l-a influențat pe filosoful francez să scrie istorii "incomode", "subversive", "polemice", "scandaloase". Curând, toată această percepție negativizantă se va șterge din memorie, iar autorul nostru va fi pus pe rafturile bibliotecii ca un clasic al gândirii europene moderne. Istoriile sale "dificile", "neplăcute", "enervante", abstracte nu au vreo legătură cu empirismul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică externă adaptată noilor realități internaționale, capabilă să asigure garanții pentru integritatea teritoriului național. O primă acțiune, subordonată acestei idei, care a rămas necunoscută opiniei publice în 1935, a fost vizita efectuată de Gheorghe Brătianu în secret, "ca ceva aproape subversiv," în Polonia, urmată de efortul de a deschide "ușile diplomației europene, amice și adverse pentru ca să apere interesele românești"836. În toamna anului 1935, georgiștii exprimau opinii favorabile liderului fascismului italian, Benito Mussolini, apreciind că acesta introdusese în țara sa o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căscată între orașul acela german și Rusia adormită sub zăpezi. Tot spațiul nocturn care, încă în ajun, răsuna de vocile noastre, de acum înainte mi se părea că piere în țârâitul surd al undelor vacante... Scopul emisiunilor noastre disidente și subversive fusese atins. Imperiul înzăpezit se trezea, deschizându-se spre restul lumii. Țara aceasta avea să-și schimbe în curând numele, regimul, istoria, frontierele. Avea să se nască o altă țară. Nu mai era nevoie de noi. Postul se închidea. Colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fragmentate și marginale, legate de inițiative individuale, opționale și adesea experimentale. Prima se Întemeiază pe reprezentări colective, celelalte pornesc de la reprezentări individuale, particulare. Prima are un caracter „inversiv”, contestând momentan structura existentă, celelalte au un caracter „revoluționar”, care poate fi subversiv și distrugător pentru ordinea socială. De aceea, individul „trăiește” liminalitatea, dar „se joacă” cu liminoidul (V. Turner, 1982, pp. 53-55). În paralel cu aceste distincții, Turner (1974, p. 169) a sugerat și o altă tipologie, referitoare la constructele rituale din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În diverse bunuri care, prin contactul cu acel loc, au preluat o parte din puterile sale. Vorbind despre aceste „tactici” magice de amplificare și menținere a contactului cu locul sacru, A. Dupront (1987, p. 399) relevă rolul „furtului”, al acțiunii subversive. Astfel, Încălcând anumite interdicții fixate de oficianții ritului, pelerinii speră să spargă monopolul acestora asupra centrului și să ia cu ei „acasă” (prin atingeri secrete, rupere, spargere) ceva din materia sfințită. Relicvele devin obiectul unei mai mici sau mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o modalitate de a ocupa, chiar dacă În mod efemer, strada; b) aduce o ruptură În modurile codificate de a folosi spațiul orașului (spre deosebire de cortegiul oficial, care urmează trasee prestabilite și consacrate de simbolismul oficial); c) se construiește ca o formă subversivă, contestatoare, de comunicare socială; d) pune În scenă totalitatea unui corp social (spre deosebire de grevă, ea oferă posibilitatea convergenței, a unificării sau a Întâlnirii unor mișcări, categorii altfel divizate). Susan Davis, autoarea unui studiu de referință (1986, p. 159), susține că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poliția trimisă să reprime protestele acesteia. Sărbătorile și, mai ales, carnavalurile creează intervale „liminale” de Întrerupere a ordinii, permițând și legitimând inversiunile - de valori, de norme, de comportament. Așa cum spunea Victor Turner (1969), liminalitatea, ca antistructură, este, prin natura ei, subversivă: ea prezintă modalități ipotetice, posibile și dezirabile de reorganizare a societății, ea Îndeamnă oamenii să reflecteze asupra sensului și legitimității ierarhiilor și raporturilor sociale, propune combinații neașteptate, bizare, dar fertile, ale simbolurilor culturale, sugerând noi configurații și noi modalități de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creează intervaluri liminale pot fi interpretate ca „un loc al confruntărilor de orice natură, unde se Înfruntă discursurile și evenimentele, ceea ce poate fi spus și ceea ce poate fi făcut” (N. Dirks, 1994, p. 494), locul unde apar „practici experimentale, poetici subversive, tensiuni creative și acțiuni transformatoare” (J. Comaroff, J. Comaroff, 1993, p. XXIX). Ceea ce Înseamnă că riturile de această factură permit „membrilor unui anumit grup social să Înceapă să dezvolte o conștiință proprie, referitoare la statutul lor de clasă, și să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
XVIII-lea Împotriva dominației engleze: „Ziua reginei Elisabeta a devenit acum un circ. Ea a Început ca o Încercare de a conferi legitimitate În fața catolicei Maria Stuart, prin imitarea splendorii procesiunilor papale. Apoi, Ziua reginei Elisabeta a fost o sărbătoare subversivă În raport cu celebrarea urcării pe tron a lui James I și, ulterior, o sărbătoare În batjocură la Începuturile Revoluției. Mai târziu, ea a servit ca un mijloc de a exprima rezistența În fața succesiunii la tron a lui James al II-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de condiționări, care practic impregnează substanța de bază cu ingrediente active noi. Din bibliografia întocmită de Don. L. F. Nilsen pentru umorul diferențiat astfel, rezultă importanța crescândă a acestui fenomen în lumea occidentală actuală în care oficializarea toleranței generează efecte subversive manifestate printr-un comic rezultat dintr-un "social class feeling of superiority and the continuing resistence of advantaged groups to unrestrained immigration"41 și orientate împotriva grupărilor identitare rasiale sau sexuale cu drepturi câștigate relativ recent, precum și împotriva etniilor minoritare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi mișcați de poeți. La cântecele lor de jale ei cască. Eroii din operele lor sunt considerați niște proști, iar în fața poeziilor religioase tiranii adorm. Ei se tem de un singur lucru, batjocura." 62. Atitudinea critică de negare și refuz subversiv a unei ordini universale, percepută dureros ca antagonică și injustă, este întemeiată pe o concepție filosofică ale cărei extremități temporale sunt stoicismul epocii romane, ca punct de reper al metodei de temperare a disperării prin deviații comice și existențialismul modern
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chiar această funcție catartică a plonjării prin grotesc în paroxismul care marchează sursele tragicului. Putem spune, așadar, că grotescul profund, echivalat cu extrema caricatură, exhibat deliberat ca într-un exercițiu terapeutic de exorcizare și stăpânire a temerilor, provine din mezalianța subversivă a comicului cu tragicul. Această paradoxală combinație va fi pusă în evidență în mod exemplar, așa cum vom încerca să demonstrăm în continuare, prin dramaturgia și proza lui I. L. Caragiale. 3.10. "Simt enorm și văz monstruos" Aflat la granița dintre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
foarte-foarte...(se încurcă, asudă și sughițe) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?...da...pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive...(asudă și rătăcește din ce în ce) și mă-înțelegi mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dialogului survine ca efect al paralizării deliberate a vorbirii care și-ar putea vădi fatalmente vocația de a spune adevărul. Se recurge în consecință la eschivări prin abandonul în banalități și locuri comune, ele însele purtătoare și suspecte de mesaje subversive: LOCATARUL: Noi discutăm fără nici o reținere. Am observat un lucru. Să zicem că vine pe la mine. Întreabă: "Ce mai faci?", eu întreb: "Ce mai faci?". Apoi, eu răspund: " Ce dracu să fac? Bine." El spune: "Tot bine". PROFESORUL: Într-adevăr
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bănuit de soție din cauza "legăturilor de inimă" cu ...o focă, și la personajul din După furtună, decis să întemeieze un cămin cu ...o găină, incest, în cazul lui Gayk. Această dublare a păcatului adulterului prin obsedantele perversiuni, poate decurge din subversiva intenție de parodiere 86 a triunghiului conjugal ca motiv literar și implicit, al celui de factură caragialiană. Trebuie să observăm, însă, că în mod deloc întâmplător, o asemenea împovărare a greșelii infidelității cu nefirescul ce caracterizează obiectul pasiunii, cunoaște o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Adorno, sunt de a vindeca, a schimba, a încuraja, a spera, a alina în sens pozitiv; a problematiza, a tulbura, a contesta, în sens negativ. Arta este prin definiție „critică a seriozității vieții”, parodică, ludică, polemică și în extremis chiar subversivă. Controversa reală începe însă odată cu manipularea lor propagandistică. B. Croce, încă de la începutul secolului, vorbește despre ideea de „teză = tendință”. O operă poate „suferi de tezism” nu numai social, politic, ci și moral. Eliberarea totală de ideologie nu este posibilă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
multe probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 3. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată ca aflându-se la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru autohtoni. Însă mobilitatea a devenit cu timpul o practică, o rutină, și atunci au apărut forme de conviețuire. Când acest fapt, acest proces social s-a generalizat, mobilitatea a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale beneficiul strategic pe care-l aduceau aceste mari artere pentru combaterea răzvrătirilor. Modernizarea este cu atât mai interesantă cu cât ea consolidează menținerea ordinii. John M. Merriman amintește, în legătură cu aceasta, că lucrările lui Haussmann sunt atacate și în memoria "subversivă". "O dorise în mod expres: străbaterea noilor străzi din Turbigo și Beaubourg atrăgea după sine dispariția străzii Transnonain, ștergând astfel din memoria colectivă amintirea masacrului din 1834, atât de puternic evocat de către Daumier"1. Dacă acest gând ascuns represiv a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intervenției comunelor. Într-o țară marcată încă mult de diversitatea teritoriilor, recunoașterea politicilor locale părea să compromită imaginea republicană a unei națiuni unite și indivizibile. Fragilitatea consensului asupra regimului atrăgea temerea potrivit căreia acțiunea anumitor primării ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social Congresul de la Saint-Étienne din septembrie 1882 confirmase ruptura dintre socialismul revoluționar propăvăduit de Jules Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației", posibilitatea de a se educa din punct de vedere politic și de a se pregăti să joace rolurile adecvate noii or-ganizări sociale sperate. A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății. În perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile directorului acțiunii culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să permită democrației să reziste efectelor vătămătoare ale propagandei subversive a societății de masă și acaparării noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a testa reacțiile cetățenilor în legătură cu anumite subiecte, de a cunoaște evoluția și starea opiniei publice. Astfel, puterea poate să-și modifice discursul în funcție de opinia dominantă"482. Cu siguranță, chiar și instituționalizată, democrația participativă lasă spații publice a căror potențialitate subversivă nu este niciodată total circumscrisă. O informare privind traseul unui tramvai poate da naștere unor interogații mai generale asupra politicii transportului în comun. Cu toate acestea, oricât de util ar fi, acest exercițiu ține mai mult de o activitate de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]