4,020 matches
-
Siret, în comuna Independența. Situată în partea de sud-vest a județului, la 25 km de municipiul Galați, comuna Independența se învecinează la nord cu comună Slobozia Conachi, la est cu comunele Schela și Braniștea, la vest cu comună Piscu, la sud-vest cu județul Brăila, iar la sud râul Siret constituie limită naturală a teritoriului administrativ. În zona de silvo - stepa e situată pădurea Independența, prin mijlocul căreia curge Șiretul. În componență ei găsim predominant salcie și plop. Fondul forestier al comunei
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Fundeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Fundeni, Fundenii Noi (reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Drăgoești (în trecut, Drăgoești-Biținele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,32
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Bărcănești (în trecut, și Bărcănești-Speteni) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Bărcănești (reședința) și Condeești. Comuna se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al Ialomiței, de-a lungul șoselei județene DJ201 care leagă Coșereni (și DN2) de Slobozia, în paralel cu DN2A de pe malul opus al râului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în câmpia Vlăsiei, pe malul drept al râului Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de București fiind aflată la sud-vest de Urziceni. La Coșereni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ201, care urmează cursul Ialomiței pe malul său drept, ducând la Bărcănești, Axintele, , Slobozia, Cosâmbești, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
Banu este un sat în comuna Dumești din județul Iași, Moldova, România. Localitatea Banu se află situată în comuna Dumești, județul Iași, la 1,5 km sud-vest de porțiunea din DN28 ce leagă orașele Iași și Podu Iloaiei, pe coasta dealului și pe partea de șes expusă spre nord-est. În trecut, satul s-a numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Singurul obiectiv din comuna Valea Măcrișului inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local îl constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de satul Valea Măcrișului și la nord-est de satul Broșteni. Acest monument datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și este clasificat drept monument funerar sau memorial.
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Alexandru I. Cuza (reședința), Kogălniceni, Șcheia și Volintirești. Comună se află în vestul județului, pe malul stâng al Șiretului, la aproximativ 30 de km nord de orașul Român, 25 km sud-vest de orașul Târgu Frumos și la 30 km sud de orașul Pașcani. Dinspre sud spre nord, satele comunei sunt: Șcheia, Alexandru I. Cuza, Kogălniceni și Volintirești. Este traversata de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre vest de Hălăucești și
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Iași. În 1968, a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Fundătura 11”, la sud-vest de satul Șerbești, el cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și două medievale timpurii (una aparținând culturii Dridu). Celălalt obiectiv este (ante 1809) din satul Coropceni.
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
parte din orașul Podu Iloaiei, învecinându-se la est cu localitatea sa principală; la nord se află limita orașului cu comuna Erbiceni, iar la nord-vest cea cu comuna Bălțați. Spre sud, se află satul Cosițeni component al orașului; și la sud-vest, limita orașului cu comuna Lungani. Din punct de vedere geografic, se află la est de Carpații Orientali, în Podișul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia - Bahlui, între râul Bahlui, la nord și pârâul Bahluieț la sud. Localitatea se află pe
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al IX-lea-al X-lea, secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XIV-lea-al XV-lea; la „Coasta Viei” pe dealul de la sud-vest de satul Dumești, s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B) și eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de la „Biserica Veche 1 și 11” aflat lângă biserica veche de lemn din afara satului Păușești, cuprinde
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est, de-a lungul Prutului, de Ungheni, Țuțora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Lângă Podu Jijiei, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249C, care duce spre sud-vest la Holboca și Iași (unde se termină tot în DN28). În comuna Golăiești se află cotul Bran pe Râul Prut, arie protejată de tip acvatic, unde sunt protejate mai multe specii de pești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
DJ249, care o leagă spre sud-est de Gorban (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Prisăcani, Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). La Grozești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ244F, care duce spre sud-vest la Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Moșna. În comuna Grozești se află cotul Sălăgeni, arie protejată de tip acvatic unde sunt protejate unele specii de pești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grozești se ridică la de
Comuna Grozești, Iași () [Corola-website/Science/301280_a_302609]
-
secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un sit cu așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
secolele al XVI-lea-al XVII-lea; situl din „grădina lui Pascal” conține urme din secolele al VIII-lea e.n., al IX-lea-al X-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; în situl de la „Mlada” (1,5 km sud-vest de satul Băiceni) conține așezări din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. și secolele al III-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., al
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
1635 e pomenit Ionasco de Handresti; în 1665 - Gligorie din Handresti; in 1707 - fiul acestuia, Chiriac Handrescu, iar în 1734, Pintilei Handrescu, fiul lui Chiriac. Fosta moșie răzășască Hândrești se mărginea la est cu Cristești, la nord cu Gănești, la sud-vest cu Daiceni și la sud-est cu Oțeleni." . (NOTĂ :ARHIVĂ GENEALOGICĂ , INSTITUTUL DE ISTORIE A.D. XENOPOL IASI, 1994, P.17).Din 1799, 9 decembrie avem scrisoarea Domnului către Dimitrie Sturza biv vel postelnic,pentru o gâlcea a la Hândrești ținutul Romanului
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
climatică. De aceea aici se pot ușor delimită câteva tipuri de climat și anume: În cuprinsul dealurilor înalte și mai ales a celor joase, se formează așa numitele climate locale de versanți, însoriți, cei cu expunere spre sud, sud-est și sud-vest și versanții slab însoriți, cei cu expunere spre nord, nord-est și nord-vest, primii versanți având un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
patru obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.-I e.n.); și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
satele Cristești, Dancu, Holboca (reședința), Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi și Valea Lungă. Comuna se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul stâng al Bahluiului. Este străbătută de șoselele județene DJ249A și DJ249C, ambele legând-o spre sud-vest de Iași. Prima duce spre nord-est la Ungheni, iar a doua la Golăiești. Din DJ249A, la Holboca se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre sud la Tomești (unde se intersectează cu DN28) și Bârnova (unde se termină în DN24
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
de "DN28D", drum ce leagă comună spre nord de Valea Lupului (unde se termină în DN28) și spre sud-est de Ciurea. La Valea Ursului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248A, care duce spre est la Iași și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influentelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est. Mare parte din suprafața comunei este acoperită de pajiști folosite că pășuni pentru animale. Unele zone prezintă un mare grad de umiditate și numeroase mlaștini, în special în zona luncii Bahluiului și a văilor înguste
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
cu motive geometrice. - “pe dealul Burduganul, pe coasta sa de est, numită și Nemțoaica așezare hallstattiană tip Cozia, cu ceramică decorată cu torques, cu motive unghiulare și excizii fine, umplute cu alb. - “la sud de sat la circa 100 m sud-vest de Ferma Zootehnică, așezare cu ceramică din sec. IV e.n. - “Chiscul Sărăcuței. La circa 600 m sud de pârâul Pocreaca, în grădina locuitorului Leancă Ioan, așezare din sec. XI - XII, cu ceramică din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Oțeleni (în maghiară "Acélfalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Hândrești și Oțeleni (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Neamț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ280, care o leagă spre nord de Strunga (unde se termină în DN28) și spre sud-est în județul Neamț de Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]