6,867 matches
-
572, conciliul de la Braga sublinia necesitatea de a combate superstițiile care predominau încă în satele din Galicia; mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suabilor din 420, păgînismul barbar se suprapusese păgînismului local, refractar la încercările precedente de propovăduire a creștinismului. Așadar, în cazul Galiciei putem vorbi de un fel de păgînism autohton, iar mica scriere a lui Martin e interesantă pentru că reflectă acest aspect al societății de atunci. O altă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
potrivit termenului folosit de Bousset, a unei „legende” literare. Se pare că la originea acestei tradiții se află, în primul rând, vechile mituri mesopotamiene care descriu luptele cosmogonice dintre principiile luminii și întunericului. Acestei tradiții strict mitologice i se va suprapune, începând cu al cincilea deceniu din primul secol al erei creștine, o a doua tradiție, istorică și politică - cea a lui Nero rediuiuus. Îmbinarea celor două tradiții va duce la constituirea legendei Anticristului. Iată care este, în linii mari, teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mult prea îndepărtat în timp. Dacă Apocalipsa a fost alcătuită în timpul domniei lui Domițian, iar acesta este, în ochii autorului nostru, un Nero rediuiuus, putem admite că împăratul vizat în acest text este chiar Nero. Tradiția lui Nero rediuiuus se suprapune totodată episodului morții și învierii lui Cristos. După cum am putut vedea, monștrii demonici din Apocalipsă sunt creați după modelul cristic, dar in negativo. Învierea fiarei marine este o imitare a adevăratei învieri, cea a adevăratului Mântuitor. Falsitatea acelei învieri este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
față de sine și față de lume, În diferitele circumstanțe ale vieții sale. Aceste principii sunt, În egală măsură, atât norme, cât și atitudini ale Eului, derivate din acestea. Principiile Psihologiei Morale au un caracter extrem de diferențiat, dând adesea impresia că se suprapun. În aceste situații nu este Însă vorba de diferențe, ci numai de nuanțe, și În nici un caz de suprapuneri. Vom prezenta În continuare principiile Psihologiei Morale. 1. Principiul idealului În virtutea acestui principiu, orice Eu al unei persoane tinde sau aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca orice domeniu al științelor umane, vizând subiectivul, va suferi variații În raport cu sensibilitatea, gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul conceptual”, care tinde permanent să i se suprapună, până la a-l Înlocui complet. Pentru a nu deveni o ficțiune, „omul conceptual” este definit prin câteva dimensiuni, și anume: ideea de om, imaginea omului, valoarea umanului, acțiunea umană. Le vom analiza În continuare. a. Ideea de om Ideea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care condiționează faptul de „a fi” al acesteia, modalitatea În care „este” fiecare diferă: biologicul/somatic și psihologicul/sufletesc. Faptul de „a fi biologic” reprezintă viața persoanei, iar faptul de „a fi psihologic” reprezintă existența acesteia. Sunt ele echivalente, se suprapun una celeilalte sau este necesar să analizăm ce reprezintă fiecare dintre ele? Aparent cele două componente par a se suprapune, creând impresia că desemnează același lucru. În esență, ele reprezintă faptul că Persoana umană „este” atât ca viață biologică, cât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „a fi biologic” reprezintă viața persoanei, iar faptul de „a fi psihologic” reprezintă existența acesteia. Sunt ele echivalente, se suprapun una celeilalte sau este necesar să analizăm ce reprezintă fiecare dintre ele? Aparent cele două componente par a se suprapune, creând impresia că desemnează același lucru. În esență, ele reprezintă faptul că Persoana umană „este” atât ca viață biologică, cât și ca existență sufletească. Inseparabile una de cealaltă, viața și existența reprezintă dimensiunile faptului de „a fi” al Persoanei, Întrucât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conservare, iar pe de altă parte, există aspirația de a-ți prelungi viața, dincolo de limitele care Îi sunt impuse de lumea aceasta În care ea există. Fiecare vrea să trăiască cât mai mult. Toți tindem către eternitate. Lucrurile se suprapun. Nu poți trăi ca om decât În lume, dar nu poți fi etern decât dincolo de lume, dar nu ca om. Persoana simte și știe acest lucru, dar nu-l poate accepta. În planul conștiinței mele, cele două aspecte, deși sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de manifestare În act, dar originea acestora este comună. Formele conștiinței pervertite sunt deduse din actele ostile, negative, cu conținut imoral, ale unei persoane. Ele au o mare diversitate și adesea sunt destul de greu de diferențiat Între ele, Întrucât se suprapun ca nuanță, având, cu toate acestea, o origine comună. Toate formele conștiinței pervertite au ca sediu central de origine Eul unei persoane. Din acest motiv, pentru a putea Înțelege manifestările conștiinței pervertite, trebuie să clarificăm natura Eului. Eul aflat sub
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ideilor transcendentale, În care sunt incluse următoarele tipuri: ideea psihologică referitoare la suflet, ideea cosmologică referitoare la lume și ideea teologică referitoare la Dumnezeu. Ele reprezintă categoriile apriorice ale rațiunii, Întrucât preced orice fel de act empiric. Ideile morale se suprapun peste valorile morale pe care le exprimă: ideea de bine, de datorie, de responsabilitate, toate având caracter de obligativitate pentru individ. Această obligativitate care Îi este impusă de rațiune, se manifestă practic prin acțiunile morale ale persoanei umane. Se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tocmai acest conflict sufletesc, moral și spiritual, dintre origine și sfârșit. Omul angoasat nu mai este capabil de a spera, de a delimita, de a Înțelege sensul complementar al originii și cel al sfârșitului său. El le confundă sau le suprapune. Viața devine o povară, un chin, și omul se Întreabă pentru ce trebuie să trăiască? El nu se mai poate Împăca cu un destin pe care-l refuză Înainte de a-l vedea Împlinit. Lipsa oricărei perspective, situația de „a-fi-zvârlit-În-lume”, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va compensa nostalgia liniștii și a Împlinirii pierdute. Restaurarea este actul de anulare a singurătății și de revenire la condiția sufletească și morală normală a persoanei umane. 20 TIPURILE DE PERSONALITATE IN PSIHOLOGIA MORALĂ Definiție și caracteristici Fără a ne suprapune peste tipurile din psihologia generală sau din psihologia diferențială, se poate vorbi despre anumite tipuri cu caracter specific și În sfera psihologiei morale. Tipurile de personalitate din psihologia morală nu se confundă cu tipurile psihologice cunoscute. Ele nu fac decât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor moral-spirituale și culturale de către o persoană? Ele vin Întotdeauna să se suprapună peste tipul constituțional somatopsihic al individului. Tipul psihologic este constitutional. Tipul moral este intern, spre deosebire de cel psihologic, care este extern. El constituie matricea spațiului sufletesc și spiritual al persoanei respective, după cum tipul constituțional constituie cadrul somatopsihic În care este cuprins
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
iubire, modul de a fi În prietenie, modul de a fi al agresivității, modul de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate prin inegalitate, imprevizibilitatea reacțiilor emoționale, particularități de gândire, de acțiune, comunicare și conduită. 2. Tipologiile morale Tipurile morale de oameni sunt poate printre cele mai vechi din istoria
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletească și morală, pe care să se Întemeieze Întreaga viață a cetății. Ordinea este asigurată de legi, de respectul pentru acestea, iar legile se Întemeiază pe tradițiile care le conferă continuitatea. Orice inovație, orice schimbare, orice factor care apare se suprapune ordinii deja existente. Tradiția Înseamnă stabilitate. Progresul Înseamnă schimbare. O schimbare care solicită omul sufletește, dar și moral, pentru că vizează valorile. Psihologia omului În cetate este dominată de rolul supraeului moral, individual sau colectiv. Ea depinde de mentalitate și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o nenorocire, o apăsare grea care să dizolve Însăși existența și cetatea? Se pot Întoarce idealurile Împotriva omului și a cetății? Istoria a dovedit că da. Cui se datorează acest lucru? Contradicției dintre spirit și lume. Ele nu se pot suprapune, pentru că prin Însăși natura lor se resping reciproc. Lumea este reală, obiectivă și determinată În timp. Spiritul este liber, transobiectiv și transtemporal. Din acest motiv, realitatea spirituală este cu totul alta decât realitatea lumii. Lumea aparține obiectelor, lucrurilor, a tot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a temei, notăm faptul că acordul și dezacordul, ca aspecte ale Întâlnirii, apar În cadrul acesteia, fie că se succed, fie că avem de-a face numai cu situații de acord sau de natură conflictuală. În orice caz, ele nu se suprapun niciodată. Întâlnirea Întâlnirea dintre două persoane este o situație particulară, care presupune mai multe aspecte: psihologic, moral, social, de comunicare etc. În cadrul Întâlnirii, două persoane comunică Între ele, schimbă informații, realizează o punte de Înțelegere, un acord, o legătură emoțional-afectivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter autoreflexiv, prin care cel care a greșit reflectează asupra greșelii comise și vrea să Întreprindă un act de reparație. 3. Remușcarea Remușcarea este forma cea mai profundă a trăirii interioare a vinovăției de către persoană. În cazul remușcării, se suprapune amintirea actului negativ pe actul propriu-zis. Amintirea concentrează În ea durerea, suferința și doliul. F. Nietzsche spune că remușcarea este o „iluzie interioară”. Ea apare ca un spectru terifiant, care domină În totalitate persoana, Închizând-o În limitele propriei sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Blazonul familiei are două variante destul de simple, fără fascii sau cantoane (A și B): scut roșu-carmin (AB) pe fundal policrom (A) sau maro (B), cu un glob pământesc 4 la vârf (AB), pe axa căruia se sprijină o literă dublă, suprapunând F (Frater) și T (Teutonicus), după cum rezultă din deviză (B), acompaniată În centrul scutului de o lalea albastră (dextra) și o roză (senestra), (A) având un timbre gotic cu numele localității: „Honigberg”. Globul este simbolul unui spirit deschis multitudinii câteodată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un ton temperat, cu nuanțe livrești, creând o ambianță proprie. Autorul găsește surse poetice ilustre în Nichita Stănescu („Trecuse iarna - / Cu oasele ei albe, prelungi”) sau în G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia mitică a Nordului se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat ca o corabie naufragiată
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
și creativitate; pierderea inițiativei; stare de epuizare afectiv-cognitivă; îngustarea orizontului cu ieșirea din lumea reală și intrarea în universul virtual informațional. 3. Nevroza informațională Orice informație introduce persoana într-un orizont de cunoaștere nou, care fie se adaugă, fie se suprapune peste universul său sufletesc interior, contribuind la acumularea unei experiențe personale de viață. Informațiile sunt căutate sau vin întâmplător, sunt învățate printr-un sistem de formare/instruire dirijat, sunt acceptate sau refuzate de persoană etc. În orice situație însă, ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cele mai importante grupe de conflict sunt reprezentate de: a) conflictele între masele sociale și puterea politico-administrativă a statului; b) conflictele între masele sociale și instituțiile statului sau cele particulare; c) conflictele între grupele de interese diferite care fie se suprapun, fie se află în concurență unele cu altele etc.; d) conflictele de natură valorică (interetnice, religioase, culturale etc.). Orice formă sau grupă de conflicte are o semnificație precisă din punct de vedere psihosocial. Conflictele sunt expresia unor dezacorduri între „factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsură acceptate. Trebuie însă să vedem în această acceptare modernă a vechilor utopii o schimbare profundă a mentalității sociale, a atitudinii și concepției despre om, despre sănătate și boală, iar în final despre viață și moarte. Acceptarea „utopiilor medico-psihologice” se suprapune peste o nouă „concepție despre lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imagini figurative (păsări, pești, case, bărcuțe, oameni etc.) și figuri geometrice. Regulile jocului sunt foarte simple : la alcătuirea unei imagini se folosesc obligatoriu toate cele șapte piese ; piesele se așază pe o suprafață plană una lângă alta, fără a fi suprapuse ; piesele pot fi folosite pe ambele fețe, fiind colorate identic și pot fi așezate în așa fel, încât să dea o imagine. Jocul este plăcut și dezvoltă imaginația copiilor. Folosind figuri geometrice în diferite combinații, elevii pot obține imagini de
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
în cinci etape, evidențiindu-se clar situația de plecare, aspectele pe care doresc să le cunoască elevii în timpul activității și ceea ce au dobândit prin procesul de învățare. 1. prima etapa este centrată pe întrebarea Ce știu despre subiect? și se suprapune momentului de actualizare a cunoștințelor anterioare din lecția tradițională. La această etapă sunt scoase în evidență cunoștințele și deprinderile dobândite la școală și în afara ei, ceea ce permite ca noile conținuturi să fie relaționate pe fundamentul celor cunoscute elevilor; 2. la
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]