2,234 matches
-
se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20". Între ceea ce se dă ca început al nepătrunsului ascuns - sămânță mirabilă - și ceea ce se deschide în floare și apoi în fruct, câmpul revelării posibilului ia trup de lumină. "Mirajul unui dulce fruct
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar inexistența ca atare - iar mărturia, deși a unei lipse, e totuși o afirmare. Lipsită de puritatea din care s-a desprins pentru a cădea în lipsa de formă, ea mărturisește această absență, dorul de formă; "materia, în totalitatea ei armonioasă, tânjește de dorul pierdutei sale purități", "tinde spre absolut"4. Aspirație care înseamnă o trudnică încercare de ascensiune, de ridicare a informului spre forme și a acestora spre Formă; este o trecere prin spațiul unei dureroase redempțiuni, iar ceea ce dă puterea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înălțime în adevărata lor splendoare, în strălucirea lor originară. Dar ce e astfel transpus în vedere trebuie depus în mărturie, rostit de cuvântul în care Logosul se pune ca început. Și atunci "din această bucurie sărbătorească în urma găsirii a ceea ce tânjeai să-ți fie odată aproape și văzut în toată splendoarea, din acest imn de bucurie și adorație fără ostenire, din această cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a unor zori ce numai ochii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
71 Spre exemplu, "cerul văzut de noi nu se înfățișează în icoane, întrucât el nu există în acea lume care servește drept temă pentru iconar" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, ed. cit., p. 172). Astfel încât în acest spațiu supradimensional "toate tânjesc după un acoperiș/ Altul decât cerescul boltei" (Imnul luceafărului de seară, p. 222). 72 Imnul întoarcerii, p. 248. 73 Luca 24, 41, 52. 74 Ochiul, pp. 169, 171. 75 Omul este "după chipul" lui Dumnezeu ("à l'image de Dieu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
relansării întru realizarea lor, chiar dacă un asemenea curs e ulterior inhibat efectiv de rațiune. Acasă e polul doritor al necondiționalului, punctul unde datul fiecăruia atinge puritatea și penuria maximă a dorinței de căpătâi. Bineînțeles că și nomazii chiar la asta tânjeau în adâncul inimii lor prea puțin învățate cu exprimarea dorințelor: să primească un dar pur, o investiție de maternitate absolut necondițională, care să nu implice câtuși de puțin intrarea într-un sistem de obligații. Un dar care să fie, așadar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu obscuritatea necunoscutului, ea făcea cunoscutul să încremenească în convingerea că ar fi fost capabilă să-l facă de nerecunoscut. Nu-i venea să creadă că, umflate parodic de vânt, sufletele veștede ale corturilor nu mai aveau nici măcar puterea să tânjească după foștii lor locatari și să le-nregistreze absența sub forma regretelor, sau reproșurilor. Șătrarii lui nu mai țineau evidența, ci păreau prinși într-un joc de nenoroc pur, îndârjiți să piardă fără rest până și credința în atotputernicia norocului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în casa de vacanță. Ultima seară. Nu rentează să rămân aici. Îmi făcusem socoteala să stau la Stockholm jumătate din timp și să vin aici cu avionul de 2 3 ori pe săptămână. Nu pare să meargă. Înainte de plecarea familiei tânjisem după singurătate și liniște pentru a putea lucra. Acum mă simt oarecum încurcat; n-a ieșit din mine o vorbă înțeleaptă toată seara. Nu-mi pot aduna gândurile. Ca un student care stă la cămin și învață pentru un examen
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mongolă și revendicată de Coroana ungară, deși era teritoriu al Țării Românești. De la gura Siretului, unde se dezvolta orașul Brăila, Ludovic privea spre Chilia și Cetatea Albă, pentru care se certau, la acea vreme, venețienii cu genovezii și spre care tânjeau deopotrivă polonii și lituanii. Extinderea dominației maghiare asupra regiunii dintre Prahova-Ialomița și Dunăre era o completare la aceea dintre Carpați și Siret. Pregătindu-le ca bază de plecare spre un nou atac din ele, Ludovic urmărea să facă ultimul salt
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința de a cunoaște "fermecătoarele chinuri" ale iubirii 33. Totuși, marcată de educația puritană primită, Catherinei îi este greu să accepte această senzualitate. O percepe ca pe un corp
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe sunetele îmbătătoare ale unui vals, în brațele unui dansator priceput! Ce n-aș da oare pentru asta?! Dar e o nebunie! O nerozie! Cât mă disprețuiesc în clipa asta. Da, disprețuiesc instinctul de brută senzuală care mă îndeamnă să tânjesc după acestea și să visez la dragoste. Unde mi-e sufletul în clipa asta? Gândesc numai cu trupul". Câteodată, cuvintele sale sunt și mai explicite. Astfel, în aprilie 1904 Catherine recunoaște că încearcă o plăcere diabolică în a-l întărâta
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
una a ieșirii de serviciu, asigurându-și astfel independența. Odată ajunsă afară, stând în fața vitrinelor magazinelor sau în mijloacele de transport, Dominique se farda "ca o vampă". Astfel împodobită pentru scenă, se aventura în viața pătimașă și tumultuoasă după care tânjea. Pe când nici nu împlinise 15 ani, Dominique își propune, din ostentație, să dea concursul de admitere la Conservator și, "în mod miraculos sau din întâmplare", reușește. La aflarea rezultatelor, cuprinsă de groază, tânăra îl roagă pe Louis Jouvet, membru în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bronzate, de culoarea caisei, cu nuanțe de ocru", cu un abdomen de culoarea mierii și niște sâni cu rotunjimi delicioase, pare a fi, scrie Stingo, o "drăcoasă de nimfă". Fiecare părticică a ei o evocă pe frumoasa Lotis, după care tânjea atâta Priap, zeul fecundității cu mădularul imens. Sau, legănată ușor de unde și zefir, pe Venus născută din ape... Culmea fericirii pentru narator, atitudinea lui Leslie pare și ea să aparțină unui alt timp, acelei vârste de aur din imaginarul colectiv
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și noaptea. Femeile se așteaptă ca bărbații să continue și în alcov jocurile și subtilitățile seducției învățate cu prilejul flirtului. Dezbracă-mă Dezbracă-mă... cântă rebela Juliette Gréco în 1968. Da, dar nu chiar acum Nu chiar oricum Învață să tânjești... Să mă dorești... Să mă vrăjești [...] În timp ce mă curtezi Nu vreau să mă bruschezi Ori să te pierzi cu firea... Sfâșie-mă din priviri Dar vai, nu mă zori Vreau a m-obișnui Încet-încet [...] Dezbracă-mă Dezbracă-mă Cu delicatețe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Volenti a devenit gazdă, dar din cele ce îi scria lui Negruzzi aflăm că: „Cu părere de rău trebuie să însemn că nu s-a citit nimic nici într-o ședință. Nu știu ce să fie cauza”. În decembrie 1885 se lamenta: „Tânjește Junimea și pace...Ne adunăm, când ne adunăm, câte doi trei, până la patru, cinci, de-o bucată de vreme, și nici nu se citește nimic,nici nu se spune nimic. Oh! Durere! Nici chiar nu se mai râde”...Deteriorarea spiritului
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
-vom altuia o înălțime și o curăție care i se cuvin ei întâi ? [...] De ce s-o ponegrim ? (scena 4). Incapabil să discearnă starea de spirit a Ifigeniei, Toas se întreabă apoi dacă nu cumva lucrurile stau exact dimpotrivă și preoteasa tânjește după mai mult, de vreme ce sunt săptămâni de când la altarul ei au fost înjunghiați numai țapi, tauri și niciun om, iar o ființă inimoasă suferă să vadă lâncezeala în jurul ei (scena 7). Ulterior, regele emite ipoteza că poate i-e dor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îmbogățire și glorie putea afecta libertatea celorlalți indivizi, mai ales în regiunile demagogice și populiste, astfel încât, după model britanic, America trebuia să practice "democrația reprezentativă" care să asigure un echilibru între apetitul oamenilor spre bogăție și putere și cei care tânjesc la onoruri și viață publică. Formator și fondator al Constituției, Hamilton a sfârșit prin a o contesta, la alegerea lui Jefferson ca președinte, în 1802. Susținător fervent al Constituției americane, al ratificării acesteia de către state, el a fost eclipsat de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a dezvolta libera concurență. Din punct de vedere politic, regimul parlamentar părea cel mai bun dintre sistemele de guvernare, deoarece exprima voința "poporului" ai căror reprezentanți erau în marea lor majoritate, ieșiți din rîndurile burgheziei. Adversarii acestuia erau conservatorii, care tînjeau după timpurile cînd proprietatea funciară era sursa principală a bogăției și cînd puterea "legitimă" a regilor se exercita în avantajul lor, ca și muncitorii pentru care "libertatea", cînd putea să existe fără piedici nu reprezenta decît un instrument de dominație
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
este atît de coruptă încît nici măcar soluția de extremă dreaptă a încălcării legii nu are șanse de succes. Eroul, individualist și conservator, se îndepărtează de societate, îndreptîndu-se spre natură (pură, încă), dar interesele economice conservatoare distrug această natură după care tînjesc visătorii; e evident că soluția conservatoare clasică e din ce în ce mai greu de susținut în lumea modernă. Critica deconstructivistă evidențiază motivul din care asemenea programe ideologice eșuează sau își subminează propriile intenții și mesaje. Textele culturii media sînt complexe și necesită lecturi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai întîi fie tulburarea cea mai gravă, fie boala cel mai ușor de vindecat. Consumul simultan de substanțe reprezintă singura contraindicație pentru tulburările anxioase, pentru că oamenii nu pot învăța să-și controleze teama atît timp cît se află sub (sau tînjesc după) starea produsă de medicamente ori alcool. Tulburarea gravă de personalitate este o altă contraindicație, pentru simplul motiv că anxietatea este cea mai neînsemnată dintre problemele pacienților. De cele mai multe ori, terapia cognitiv-comportamentală aplicată indivizilor cu astfel de probleme reprezintă un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la prieteni ideali, la soțul ideal sau la soția care să ne completeze. Dar cel mai adesea trece sub tăcere el, dascălul, omul care ne formează de mici și de care depinde startul fiecăruia dintre noi în viață. Fiecare elev tânjește în momentele dificile după profesorul perfect. “ E clar că suntem imperfecți (ca să închei în asentimentul fragmentului de mai sus), dar imperfecțiunea, așa cum arăta atât de plastic Nichita Stănescu, e un termen sinonim cu originalitatea, lucru pe care îl ilustrează și
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
trecut timpul...În cele 12 ore de zbor, am dormit puțin și am meditat mult la tot ceea ce văzusem... Entuziasmul, energia nesfârșită și inventivitatea, îi plasează pe japonezi în alt Univers. Un Univers pe care îl căutam și după care tânjeam. Emoțiile puternice transcend orice limbaj...O călătorie te schimbă... Nu mai ești cel de dinaintea venirii. Eu m-am schimbat! Mi-am schimbat modul de a privi și a mă raporta la viață. În loc de a mai face filosofie, ceea ce în concepția
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și viitorul. Iubesc această artă! Ikebana presupune echilibru și disciplină, întrucât această artă reflectă frumusețea sub toate aspectele ei. Momentul dedicat aranjării florilor este prielnic meditației și relaxării corpului, inimii și trupului. Oamenii sunt mult prea grăbiți, iar sufletul lor tânjește după frumos, după armonie. Parfumul suav, frumusețea florilor și concentrarea, îl apropie pe om de natura pe care o recreează la scară mică. În acest fel este dezvoltată și aprofundată relația dintre flori și viața noastră de zi cu zi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o duceau greu. Lipseau alimentele, iar cele existenta pe piața neagră erau foarte scumpe, depășind puterea de cumpărare a majorității. Eram o copilă, mlădioasă ca o trestie și subțire cât un fir de orez, căreia îi plăceau muzica și dansul. Tânjeam după multe lucruri, dar mama se descurca foarte greu cu trei copii. Tatăl meu murise pe front, în atacul de la Pearl Harbour. Pe la 10 ani eram destul de înaltă și frumoasă după cum se exprimau cei din jurul meu. Viața mea era atât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
zile pentru a mă reacorda la lungimea de undă a României, la vibrațiile ei. Pentru mine este dureros acasă: zgomot, praf, fețe triste...Mă simt frustrată și am inima împărțită între Japonia și România. Iubesc acel „ceva” al Japoniei și tânjesc după acel „ceva” al României pe care l-am pierdut, cu precădere, după `90. Am găsit în Țara Soarelui Răsare, atmosfera anilor copilăriei mele, oameni blânzi, copii cu respect față de maturi, trăind fără grabă și înghesuială deși am fost într
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bun, ar fi fost altfel, dar așa era greu, fiindcă trecusem de câteva intersecții de poteci, orientându-mă doar după instinct. Singur, n-aveam ochi pentru pădurea frumoasă, cu copaci bătrâni, cu poienițe și luminișuri, după care în mod obișnuit tânjesc. Când, în sfârșit zării fântâna despre care știam că trebuia să fie la marginea pădurii, l-am binecuvântat în gând pe cel care o făcuse, fiindcă alături era și o masă cu o băncuță la umbră, pe care aproape m-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]