5,643 matches
-
era decât să-l las să se umilească, și i-am jucat rolul de confesor, prezența lui atâția ani în orchestra operei, toată activitatea sa muzicală se reconstituie acum în mintea lui prin ceea ce numește colaborare prin tăcere și acceptare tacită a fostului regim comunist, Este necăjit maestrul pe toată viața lui și, înainte de toate, e foarte îndurerat de faptul că a fost lăsat în toți anii ce au trecut să lucreze, să-și vadă în liniște de marea lui pasiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
au omorât aproape toți călugării, doar unul a reușit să scape, aceste păduri erau pline de partizani care încă mai sperau într-o întorsătură favorabilă a lucrurilor, dat tot prin păduri se formaseră și bande de tâlhari care, cu acordul tacit al autorităților, acționau prin zonă, lăsând impresia că și ei ar fi partizani, falsificând în felul acesta imaginea luptătorilor adevărați, până astăzi cei ce-și mai aduc aminte pun atacul de atunci de la mănăstire în seama partizanilor, deși n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tot corpul, s-a târât la canapea, unde a fumat și s-a uitat la emisiunile de dimineață de la televizor. I se părea că o doare până și creierul. Întârzise deja extrem de mult la muncă, dar nu îi păsa. Înțelegerea tacită era că astăzi toată lumea putea veni la muncă oricât de târziu doreau. Până la urmă, s-a spălat și s-a îmbrăcat, cu toate că se făcuse ora unsprezece când a pus piciorul pe stradă. Ploua. Nori gri și murdari de septembrie atârnau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acasă cu ea. Simțea că merită asta, că era recompensa perfectă pentru toată munca ei și pentru toate realizările pe care le făcuse. Deși nu mai ieșiseră de când el se întorsese de la New Orleans, ea simțea că au o înțelegere tacită să aștepte până la lansarea revistei. Dar cu o seară în urmă, când s-a dus să își ridice premiul, el dispăruse. A ajuns la muncă la prânz, cu o dispoziție care cobora la nivelul asfaltului. S-a îndreptat direct către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
capul. Am văzut că lacrimile i se uscaseră pe obraji. Cred că era pe Aviation Boulevard, lângă uzinele alea de avioane. Am icnit. Zona aia din Gardena era ticsită de taverne, saloane de pocher și bordeluri care lucrau cu acceptul tacit al poliției. Când ai văzut-o ultima oară pe Betty? întrebă Harry. Lorna se îndreptă spre scaunul ei, încercând să-și stăpânească emoțiile - o reacție destul de temerară pentru o puștoaică de cincisprezece ani. Am revăzut-o pe Betty peste vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la castaniul ei închis și la tunsoarea paj, iar rochia neagră, mulată, s-a făcut nevăzută. Am încercat aproape tot, în afară de amenințarea că o să plec și de implorări. Madeleine mă tot reducea la tăcere cu „Poate altă dată“. Compromisul nostru tacit erau discuțiile despre Betty. Îi puneam întrebări, iar ea făcea comentarii. Am epuizat rapid faptele concrete. Mai departe totul devenea pură speculație. Madeleine îmi povesti despre maleabilitatea ei extraordinară, despre cameleonul Betty, care intra în pielea oricărui personaj, ca să mulțumească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
țuști, săritura curajoasă În Olt de la o Înălțime de peste zece metri. Acolo am fost cel mai bun la Înotul sub apă, aproape am traversat Oltul, l-am Întrecut pe G., colegul meu. La Întoarcere, urmând același drum, s-au format tacit două tabere: susținătorii lui G., fostul campion en titre, și ai mei, mai puțini, de fapt, unul singur, Paul. Nu știu cum a Început bătaia dintre noi, Îmi amintesc doar lovitura primită pe la spate cu un corp foarte dur; am icnit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că el atunci n-a venit sau a Întârziat la Întâlnirea aceea hotărâtoare fără să-și calce orgoliul În picioare venind direct la mine și cerându-și scuze mă poate duce la concluzia irevocabilă că a fost un răspuns negativ, tacit din partea lui??? El este asistent, iar eu doar o biată studentă. I-a convenit mai mult această tăcere, decât divulgarea unui refuz, dureros pentru mine și delicat pentru el? Crezi că va mai evoca acel moment? Și dacă el tace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la fața locului? O femeie înaltă și brunetă, tunsă scurt, pe a cărei insigna scria D. FRANCISCOVICH, spuse: - Noi am fost primele. Partenera ei, o blondă ceva mai scundă, pe al cărei piept se putea citi N. AUSONIO, o aprobă tacit. În ochii amândurora se citea încordarea, iar Franciscovich bătea ritmic în teaca pistolului, gest care de asemenea îi trăda nervozitatea. Ausonio încerca să ascundă ce simțea, însă trăgea mereu cu ochiul la cadavru. Sachs bănui ca era primul lor caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
aș lăsa singur taman pe 4 Iulie. Emmy a clătinat din cap. — Vezi? Leigh e prea ocupată și sunt sigură că și tu ai, ăă...lucruri de făcut. Nimeni nu știa ce făcuse Adriana toată ziua, dar era o înțelegere tacită să nu abordeze subiectul ăsta. În plus, rezervarea e pentru două persoane. Că era sau nu o decizie post-despărțire, pe Emmy nu prea o interesase să petreacă săptămâna în căutare de bărbați sau să danseze pe masă în cluburile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe mama copiilor mei, care e simbolul viu al Spaniei mele, al viselor și al viitorului meu, pentru că în copiii aceia trebuie să mă înveșnicesc, am pus-o și eu anume într-unul din ultimele mele sonete și, în chip tacit, în toate. Și m-am pus pe mine în ele.< Mi-ar fi imposibil să scriu un roman care să nu fie autobiografic.> Și apoi, repet, oare nu sunt, riguros vorbind, autobiografice toate romanele care se nasc vii și oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poemul său un om în carne și oase pe care l-a cunoscut, o face după ce și l-a însușit, și l-a făcut parte din sine însuși. Marii istorici sunt și ei autobiografi. Tiranii pe care i-a descris Tacit sunt el însuși. Prin iubirea și admirația consacrate lor de către el - admirăm și chiar iubim ceea ce detestăm și combatem... Ah, cât l-a iubit Sarmiento pe tiranul Rosas! - și i-a apropriat, și i-a însușit. E o minciună presupusa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
frumos idiom. Există însă idiom fără poveste, sau frumusețe a idiomului fără frumusețe a povestirii? Tot acel omagiu lui Góngora, în circumstanțele în care i-a fost adus, în starea actuală a sărmanei mele patrii, mi se pare un omagiu tacit de slugărnicie față de tiranie, un act servil, și la unii, nu la toți, evident, un act de cerșetorie. Și toată acea poezie celebrată de ei nu-i decât minciună. Minciună, minciună, minciună...! Góngora însuși era un mincinos. Auziți cum își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-mi poate fi răpită dintr-un moft. O să mă mulțumesc cu a fi un tată vitreg bun pe cât mi se dă posibilitatea și poate unchi într-o zi. Se ridică și începu să împacheteze. Subiectul era închis, acesta era mesajul tacit. Am încercat să mă ridic într-o rână, să ajung în poziție ghemuită. Am început să plâng. Din cauza durerii mele, a lui Ed, din cauza situației fără ieșire. Nu pot s-o fac, am suspinat eu. Ed se grăbi să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un rânjet ce nu s-a întrerupt încă niciodată. Când Rudolf îi duhnește în obraz, o dată cu drojdia vinului și cuvântul „scârț”, Luiza îi răspunde, „Scârț, Rudolf”, rânjește și suge vinul din pahar, sărutându-se cu Chiți, în semnul unui acord tacit, în ceea ce privește împărțirea patului. A doua zi după orgie, clismele pentru dezintoxicarea lui Rudolf sunt administrate de amândouă femeile, venite în grabă ca la căpătâiul unui muribund. Rudolf locuiește în camera numărul patru. Pictează numai câteodată și postește atunci când nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și cu dna James, Burgess Îl Însoți, iar când se Întoarse, câteva luni mai târziu, era un om de lume, corect și sigur pe tot ce făcea și, Într-un fel, mai chipeș. Deveni practic și majordom, și valet, recunoscut tacit ca mai-mare peste servitori. Minnie Îl admira și se străduia permanent să Îl impresioneze prin munca ei, dar nu Înțelese că Îl iubgea până ce acesta nu plecă să se Înroleze În Batalionul 55 al Gărzii Regale din Sussex, În august
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
puteai lăsa din mână la fel de ușor cum le luai și, la cinci minute după ce le terminai de citit, nu-ți mai aminteai nici un singur cuvânt. Evident, nu-i dezvăluise niciodată lui Norris opiniile sale. Prietenia lor se Întemeia pe acordul tacit de a nu-și discuta opera. Norris era gentlemanul englez desăvârșit - de aceea, tovărășia lui era atât de odihnitoare - și dezaprobarea oricărui gest care ar fi adus cu „o dezbatere profesională“ avea rădăcini adânci În comportamentul său. Cele câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de mai mare dragul În nisipurile deșertului sterp. Se zice - și pe bună dreptate - că, pentru a nu rătăci un bob de orez, nu-i nici pe departe prea mult să ai la fieștecare mână câte nouă degete; cu acordul tacit al frizerilor și pălărierilor, eu dispun doar de o singură tărtăcuță și nu visez decât să-mi pun capac cu două, dar desăvârșit de Înțelepte: una impunătoare, a doctorului Montenegro, și una pe măsura marsuinului, a domniei voastre. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spunem? Întrebă Beth. Trecuseră câteva ore; Beth și Harry se treziseră și erau acum așezați În jurul mesei metalice zgâriate. Nici unul din ei nu Încercase să vorbească cu echipajul de afară. Norman se gândi că era ca și cum s-ar fi Înțeles tacit să mai prelungească starea de izolare. — Cred că va trebui să le spunem totul, zise Harry. — Nu sunt de aceeași părere, spuse Norman. Fu surprins de tăria convingerii sale, de fermitatea propriului său glas. — Și eu cred la fel, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Elena Marin Alexe S-a stins și ultima rază de soare Timide brațe strigă spre cer Golaș și trist e văzduhul ce moare Retras tacit prin suflet stingher Plâng pe fereastra opacă din mine Un dor ascuns la timpul trecut Poate iubirea pe-o rază revine Să-mi aprindă un nou început Cu ochii de suflet prin inima mea Urc poteci de vreme uitate Mai
Decembrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83260_a_84585]
-
va reedita Într-o construcție picturală de o maximă stupiditate. Criticii, lumea au fost Încîntați, mai ales după ce Foster Îl Împușcă pe asasin pe Întuneric. S-au discutat și s-au găsit valențe extraordinare ale tăcerii, postmoderne, noutate absolută. „Compasiunea tacită mi se pare singura reacție adecvată la spectacolul acestor Don Quijote vlăguiți, care continuă să vîneze stafia originalității din cinematograful modern”, scrie Jonathan Coe În Casa somnului. Scrie de pomană, pentru că după multiplul Oscar al mieilor a urmat deja acel amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
parte din gașcă“ și că asta Îi va Înfuria pe mulți cînd se va afla că va conduce Anchetele Interne, mi se pare nefondată. Se zvonește că Ed va prelua A.I. la Începutul lui 1958 și se presupune În mod tacit că va aborda cu mult avînt această Însărcinare. Părerea mea este că reputația lui de om drept și inteligent va descuraja mulți polițiști Înclinați să greșească și Îi va face să o ia pe calea cea dreaptă. Se știe, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Elena Marin Alexe Am încercat să pătrund prin lacunele sufletului meu, dar mi-am poticnit inima în perdele de întuneric, prea devreme lăsate peste pâlpâiri de viață, abandonată la capătul speranței. Mă resemnez tacit și caut sa mă strecor printre meandre, fără să ating umbre rămase, în așteptarea timpului oprit din peregrinări, neștiute rătăciri în uitare de sine. Poate că am să mă întorc la Tine, pe același drum de viață, albită de dor
Meandre by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83280_a_84605]
-
bursa de valori. — Bursa de valori? N-am mai auzit de el. Ceva ce pun la cale Boultings, nu-i așa? Iau capacul de pe City: Ian Carmichael pozează în tânărul bancher inocent. Terry-Thomas în rolul șefului care-și dă consimțământul tacit la o potlogărie. — Nu chiar. Cred că e o mică neînțele... — Ia stai, știu unde te-am mai văzut, spuse Sid după ce îi studiase fața câteva minute. N-ai jucat rolul vicarului în Strada cu două sensuri? — Nu, tâmpitule, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
artistic. Schimbă-ți neapărat pantofii! Am stopat brusc și m-am uitat În jos. Purtam o pereche de adidași haioși de stradă, genul de Încălțări care nu aveau altă funcțiune decât aceea de a arăta șmecherește. Regulamentul În domeniul vestimentar - tacit sau altminteri - era, firește, mai relaxat când Miranda era plecată, dar, cu toate că toți angajații arătau fantastic, fiecare dintre ei purta câte ceva despre care jura că nu ar purta niciodată și sub nici o formă În fața Mirandei. Adidașii mei Împletiți, de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]