70,703 matches
-
a salariaților. 6. Formarea profesională a adulților Legea nr. 84/1995 prevede În art. 136 că pentru instruirea adulților pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, instituții și rețele de Învățământ deschis sau la distanță, care utilizează tehnologiile moderne de comunicare și de preluare a informațiilor. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, adulți sunt persoanele care au vârsta de cel puțin 15 ani Împliniți, vârstă de la care pot stabili raporturi de muncă (art. 1 alin. 2). Aceștia, au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publice; ameliorarea modului de funcționare a pieței muncii printr-o comunicare mai bună Între oferte și cereri de locuri de muncă, consultanță acordată șomerilor; promovarea formării profesionale, astfel Încât solicitanții locurilor de muncă să se poată adapta la schimbare, la noile tehnologii; introduce o mai mare flexibilitate pe piața muncii. Politicile de ocuparea forței de muncă pasive au ca scop de a face șomajul suportabil și de a nu reduce ocuparea la populația activă. Mijloacele prin care poate fi eficientă o astfel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la salarizare și alți termeni de angajare, cum ar fi concediul de odihnă și cel medical. Ulterior, negocierile colective au devenit mult mai complexe, În mare parte din cauza negocierilor la nivel național, din datorită unor schimburi, cum ar fi utilizarea tehnologiei de ultimă generație la locul de muncă, precum și Înțelegerile privind pensionarea anticipată. Reforma din sistemul de taxare, impozitare și a mecanismelor de creare a locurilor de muncă au avut un rol major În negocierile naționale privind salarizarea. Accentuarea negocierilor din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mediu de reglementare favorabil investițiilor, inovării și dezvoltării printr-o reducerea semnificativă a cantității normelor existente și Îmbunătățirea calității acestora (o mai bună reglementare; o legislație mai bună pentru micii Întreprinzători, atât pentru a crește gradul de conștientizare a importanței tehnologiilor digitale și utilizării ei pentru produsul și procesul de inovații, cât și a promova un nou echilibru Între flexibilitate și securitatea locurilor de muncă; protejarea brevetelor și plasarea produselor și investițiilor În străinătate; utilizarea deplină a capitalului uman, prin intermediul organizării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
construcții navale și aeronautică, ceramică, telecomunicații, alimentare, transport și logistică avansată, componente IT și electronică și energetică; crearea a unor laboratoare În colaborare publico-privată pentru dezvoltarea cercetării privind diagnosticul medical, sisteme solare de energie de fabricație avansată, e-business, bio tehnologii, genomică, materiale pentru uz electronic de bioinformatica aplicată, noi materiale pentru mobilitate, eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publico-privată pentru dezvoltarea cercetării privind diagnosticul medical, sisteme solare de energie de fabricație avansată, e-business, bio tehnologii, genomică, materiale pentru uz electronic de bioinformatica aplicată, noi materiale pentru mobilitate, eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare a cetățenilor sunt capabile de a asigura o mai bună protecție a mediului, În special concentrarea atenției asupra surselor alternative de energie. Procesele de schimbare reală nu pot fi niciodată asumate fără angajamentul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
gestionare a intervențiilor care vizează lucrătorii afectați de procesele de criză; stabilirea de metode pentru a identifica formarea În afaceri și includerea tinerilor pentru realizarea experienței În muncă și acces la formare; dezvoltarea formării În vederea sprijinirii inovării, cercetării și dezvoltării tehnologie, care vizează tineri absolvenți și absolvenții prin intermediul proiectelor de formare, proiecte tehnice și științifice de mare specializare individuală, susținută de granturi de cercetare și formare profesională pentru cercetare, doctorat, suport tehnic pentru cercetare, etape de orientare spre cercetare; sprijinirea achiziționării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
utilizarea acelorași obiective și monitorizarea rezultatelor se face prin: a) punerea În aplicare a acțiunilor integrate de comunicare instituțională adresată diferiților destinatari, cu ajutorul mass-media, diversificate și direcționate către ținte diferite, (mass media, campanii de masă, edituri, evenimente și folosirea noilor tehnologii Web, SMS, imprimare și publicațiile locale, Întâlniri regionale); b) acțiuni anuale de monitorizare de către societățile experte În marketing și comunicare, prin intermediul chestionarelor, administrând eșantioane țintă, de asemenea, luate În considerare prin intermediul paginilor Web. c) raportul anual de evaluare a operațiunilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pe păstrarea documentelor și transmiterea cunoștințelor spre generațiile viitoare. Barierele dintre biblioteci, centre de documentare și arhive nu sunt insurmontabile, iar în contextul globalizării ne vom obișnui să le acceptăm „fără frontiere”. Globalizarea este susținută și accentuată de dezvoltarea noilor tehnologii de informare și documentare, care eclipsează natura materială a documentelor. Noțiunea de document, care stă la baza activității instituțiilor info-documentare, a fost lărgită considerabil în perioada contemporană și chiar reinventată. Locul manuscriselor - acte, scrisori, părea să fie în arhive, al
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
arhive, al textelor tipărite, în biblioteci. Centrele de documentare procură informația, chiar dacă nu dețin fizic fondurile care o furnizează. În forma virtuală a informației se abolește separarea: text tipărit, imprimat, dactilografiat sau manuscris (autorii își redactează lucrările direct pe calculator). Tehnologia vine doar în sprijinul stocării și difuzării informației, științifice, culturale sau utilitare. Internetul a devenit un mijloc de propagare indispensabil. Cei care își clădesc o carieră în biblioteconomie și științele informării știu că aparțin unei profesii extrem de flexibile și aflată
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pentru ocupare sau promovare în posturile de bibliotecar. Scopul răspunsurilor este și verificarea sistematică a cunoștințelor referitoare la tehnicile esențiale de bibliotecă. Nicoleta Marinescu propune o panoramă a tehnicilor tradiționale de prelucrare a documentelor, în contextul actual de utilizare a tehnologiilor contemporane, incluzând atât „regulile” impuse de standarde, cât și soluții pentru situații concrete, găsite în practica bibliotecilor. În capitolele acestui ghid de specialitate găsim o selecție a celor mai importante cunoștințe despre: evidența colecțiilor, catalogare (vedete descrierea bibliografică a resurselor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sintetizează producția documentară: rezumate și indexuri, bibliografii care însoțesc documentele primare, cataloage și fișierele altor unități, cataloage de edituri, index de citate, repertorii de periodice, publicații oficiale, rezumate critice ale revistelor de specialitate, cronici și recenzii în diverse publicații, noile tehnologii de informare și comunicare (NTIC). O problemă deosebită se ridică în privința depistării informației extrem de valoroase, dar foarte greu de aflat pentru că poate fi ascunsă în documentele necomercializate, cunoscute sub numele de literatură gri (teze, rapoarte, note, intervenții ținute cu ocazia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
găsește pe alte suporturi decât cel tradițional (hârtia). În această situație este vorba de găsirea unui format de stocare, care să poată fi citibil și peste ani. Atenționarea vine din partea informaticienilor care se confruntă cu o evoluție rapidă a Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare(NTIC). În bibliotecile noastre, biblioteci hibrid, coexistă informația în bună parte pe suport hârtie. Factorii de mediu, calitatea hârtiei, a cernelii tipografice vor fi determinante în timp pentru păstrarea unor valori. Condițiile improprii de depozitare, calamitățile
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și standardele de catalogare se modifică datorită: Ø introducerii și dezvoltării continue a sistemelor informatice pentru crearea și procesarea informațiilor bibliografice; Ø creșterii bazelor de date (naționale, internaționale oferite de biblioteci prin catalogarea partajată, dezvoltată datorită oportunităților oferite de noile tehnologii, dar și de necesitatea crescândă de a reduce costurile catalogării, prin evitarea duplicării catalogării, simplificându-se, astfel, procesul de catalogare, practicându-se o catalogare „minimală”, pentru a ține pasul cu continua creștere a producției editoriale); Ø apariției de noi forme
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Punctelor de Acces (RDA) va fi un nou standard, funcțional din 2009. 100. Prezentați norme și standarde folosite în catalogare. R: Norma este specificația tehnică realizată în cooperare și cu acordul tuturor părților interesate, bazată pe rezultate conjugate ale științei, tehnologiei și experienței, vizând interesul major al întregii comunități și aprobată de un organism calificat pe plan național, regional sau internațional. Standardul este: un ansamblu de reglementări prin care se impun tehnici de lucru uniforme în diverse domenii de activitate. un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
asupra structurii datelor bibliografice. Acestea ar fi, pe scurt, preocupările lor între anii 1920 1967, cu experimentări în bibliotecile universitare și publice. Tehnica evoluează, avantajele informatizării sunt vizibile și de necontestat, chiar dacă există și unele dezavantaje (evoluția rapidă a noilor tehnologii necesită menținerea „la zi” a echipamentului, blocaje ale activității datorate penelor de curent electric etc.) În România anilor 1980, începe timid să se afirme informatica în biblioteci, fiind mai mult un experiment al Centrelor de Calcul. În 1995, datorită unui
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
se pot remedia în bună parte în procesul retroconversiei), că specificul bibliotecii își va impune alegerea tipului de retroconversie (sau combinarea unora), că utilizatorii vor putea indica ce și ar dori să regăsească într-un timp cât mai scurt (medicină, tehnologii, știință), că situația financiară va juca un rol important. Indiferent de metoda aleasă, informațiile trebuie să fie: Ø Prezentate într-un format MARC (să fie completate toate zonele fixate de US-MARC) Ø Să existe o clasificare Ø Să existe un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
notițe Ø datele științifice nu mai sunt apanajul bibliotecilor științifice Ø munca bibliotecarilor se modifică treptat în toate bibliotecile, cantitativ, se diminuează munca de alcătuire a notițelor, dar competențele lui trebuie să fie tot mai bune, apropierea și stăpânirea noilor tehnologii este inevitabilă. În România, fiecare bibliotecă, din rațiuni financiare, și-a rezolvat problema retroconversiei, îmbinând metodele și mijloacele cele mai variate: Ø introducerea descrierilor bibliografice după catalogul alfabetic sau topografic Ø introducerea descrierilor bibliografice pe domenii mari Ø retroconversia în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Schema generală este aceasta: 0 Generalități. Știință și cunoaștere în general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport 8 Lingvistică. Literatură 9 Geografie. Biografii. Istorie Indicii principali sunt divizați ierarhic, ceea ce reflectă, de fapt, structura ierarhică a conceptelor respective. Se numește clasificare zecimală deoarece indicii sunt priviți ca fracții zecimale. Tot din această
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø Lista de noutăți Ø Catalogul de expoziție Ø Programele manifestărilor culturale, invitațiile MANAGEMENTUL DE BIBLIOTECĂ 198. Care sunt particularitățile managementului structurilor infodocumentare? R: Bibliotecile sunt un teren de confluență a tradițiilor cultural științifice cu progresul cunoașterii și al noilor tehnologii de informare publică. Responsabilitățile socioculturale ale bibliotecilor impun management științific, măsuri adecvate facilității procesului cognitiv actual, precum și un grad înalt de prognoză socio culturală, științifică, economică. 199. Care sunt tendințele actuale în managementul de bibliotecă? R: Managementul trebuie să devină
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø Organizarea activității Ø Organizarea resurselor umane Ø Decizia, hotărârea Ø Controlul 201. Precizați câteva din problemele cu care se confruntă managerul societății informației R: Managerul bibliotecii se confruntă cu probleme legate de: Ø Finanțarea instituției Ø Informatizarea (evoluția noilor tehnologii impun transformări majore în întreaga activitate a instituției, în toate sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal Ø Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii organizaționale, particularități ale muncii de bibliotecă, regimul de muncă și de odihnă, ergonomia locului de muncă, organizarea ergonomică a serviciului cu publicul, ergonomia aplicată în noile tehnologii din biblioteci, protecția muncii etc. Ø Comunicarea intra și interinstituțională: asigurarea unei comunicări directe și corecte cu personalul în plan vertical și orizontal, deschiderea către colaborări profesionale, asociative, culturale cu instituții culturale, sociale, ONG uri, fundații etc., constituirea de consorții
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
muncă și de odihnă în bibliotecă (stres, oboseală) Ø Ergonomia locului de muncă în bibliotecă (cerințe fizice, condiții de lucru, proiectare ergonomică etc.) Ø Organizarea ergonomică a serviciilor(cromatică, iluminat, zgomot, microclimat, mobilier etc.) Ø Ergonomia în relație cu noile tehnologii informaționale (stres vizual, mobilier, temperatură, calitatea aerului, iluminatul încăperii, zgomot etc.) Ø Protecția muncii în bibliotecă Ø Evaluarea muncii în bibliotecă 263 207. După ce stas se face evaluarea activității unei biblioteci? R: Statistica activității de bibliotecă se face după ISO
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
la o rețea foarte restrânsă (unitate). Ø Extranetul este conectarea la o rețea ceva mai dezvoltată decât intranetul, dar totuși restrânsă (grup de firme, bibliotecile unei localități etc.). 229. Ce se înțelege prin NTIC, SID, CD-ROM, SIGB? R: NTIC = Noile Tehnologii de Informare și Comunicare SID = sistem de informare și documentare CD-ROM = este un tip de memorie cu mai multe straturi, tridimensional; inventatorul său este românul Eugen Pavel SIGB = Sistem Integrat de Gestiune pentru Biblioteci Bibliotecarul și formarea profesională continuă Bibliotecarul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]