11,506 matches
-
pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă; 4. Dialogul teologic promovat de Comisia Mixtă Internațională pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică si Biserica Ortodoxă trebuie reactivate; 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși, ci e deschisă către lume. Ea trebuie să contribuie la unitatea Europei, oferind exemplul
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă; 4. Dialogul teologic promovat de Comisia Mixtă Internațională pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică si Biserica Ortodoxă trebuie reactivate; 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși, ci e deschisă către lume. Ea trebuie să contribuie la unitatea Europei, oferind exemplul unității ei. Ea trebuie să contribuie la afirmarea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
între Răsărit și Apus, bazată pe rugăciune, pe dialogul în dragoste și în adevăr, apropiere atât de bogată în momente de profundă comuniune. De aceea, privim cu îngrijorare dificultățile prin care trece, în perioada actuală, Comisia Mixtă Internațională pentru Dialogul Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă și, cu ocazia întâlnirii noastre de acum, ne exprimăm dorința de a nu se neglija orice inițiativa pentru a reactiva dialogul teologic și pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem această datorie, pentru că dialogul teologic
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
dificultățile prin care trece, în perioada actuală, Comisia Mixtă Internațională pentru Dialogul Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă și, cu ocazia întâlnirii noastre de acum, ne exprimăm dorința de a nu se neglija orice inițiativa pentru a reactiva dialogul teologic și pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem această datorie, pentru că dialogul teologic va face să devină mai puternică afirmarea voinței noastre de a adânci comuniunea, în fața situației actuale de diviziune. 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă și, cu ocazia întâlnirii noastre de acum, ne exprimăm dorința de a nu se neglija orice inițiativa pentru a reactiva dialogul teologic și pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem această datorie, pentru că dialogul teologic va face să devină mai puternică afirmarea voinței noastre de a adânci comuniunea, în fața situației actuale de diviziune. 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși: ea este trimisî în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
prioritară în atenția înaltei ierarhii ortodoxe române. În mod tradițional, ortodocșii nu urmăresc să suprapună instanțele bisericești celor statale. Punctul de vedere al creștinismului occidental asupra politicii este unul deschis, cuprinzător. Atât bisericile catolice cât și cele protestante au dogme teologice cuprinzătoare despre misiunea bisericii și rolul statului, dogme străbătute de un puternic sentiment de autonomie. Astfel, bisericile pot intra ușor în conflict cu statul, care tinde să controleze și să regleze societatea. Biserica Ortodoxă se definește mai cu seamă ca
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Ortodoxe și integrarea României în structurile euro-atlantice În ceea ce privește relațiile externe, Biserica Ortodoxă Română participă la activitățile din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), la Conferința Bisericilor Europene (KEK), și în numeroase Comisii mixte de dialog cu alte Biserici. Instituțiile de învățământ teologic au și ele un rol activ în menținerea relațiilor externe ale Bisericii Ortodoxe Române, Facultățile de Teologie stabilind parteneriate cu instituții de învățământ teologice occidentale, în special catolice și protestante. 4. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte biserici ortodoxe După
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Bisericilor Europene (KEK), și în numeroase Comisii mixte de dialog cu alte Biserici. Instituțiile de învățământ teologic au și ele un rol activ în menținerea relațiilor externe ale Bisericii Ortodoxe Române, Facultățile de Teologie stabilind parteneriate cu instituții de învățământ teologice occidentale, în special catolice și protestante. 4. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte biserici ortodoxe După anul 1990, statul rus a recunoscut legalitatea mai multor Biserici ortodoxe care s-au desprins de Patriarhia Moscovei în diferite perioade istorice anterioare, cele mai multe
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
în așa-numitul "fond al Păcii"creat de sovietici pentru susținerea unor acțiuni de propagandă împotriva NATO". 5. Relații cu bisericile ortodoxe orientale Pentru a se putea concretiza într-o perspectivă cât mai apropiată Declarația finală adoptată la încheierea Dialogului Teologic dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Orientale, se continuă analiza aspectelor de ordin liturgic și pastoral, în vederea realizării comuniunii depline. 6. Relații panortodoxe Sfântul și Marele Sinod Panortodox - convocarea acestuia este pregătită de câteva decenii de către Bisericile Ortodoxe, până acum având
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Relații panortodoxe Sfântul și Marele Sinod Panortodox - convocarea acestuia este pregătită de câteva decenii de către Bisericile Ortodoxe, până acum având loc întruniri ale Conferinței Panortodoxe Preconciliare, la care Biserica Ortodoxă Română a participat prin delegați. Relații cu Biserica Anglicană - dialog teologic Relații cu Biserica Lutherană - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană Relații cu Biserica Reformată - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială Reformată Dialogul teologic ortodox-catolic - deși a dat impresia că se află într-un impas, după
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Panortodox - convocarea acestuia este pregătită de câteva decenii de către Bisericile Ortodoxe, până acum având loc întruniri ale Conferinței Panortodoxe Preconciliare, la care Biserica Ortodoxă Română a participat prin delegați. Relații cu Biserica Anglicană - dialog teologic Relații cu Biserica Lutherană - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană Relații cu Biserica Reformată - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială Reformată Dialogul teologic ortodox-catolic - deși a dat impresia că se află într-un impas, după întâlnirea de la Balamand a Comisiei Mixte
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
având loc întruniri ale Conferinței Panortodoxe Preconciliare, la care Biserica Ortodoxă Română a participat prin delegați. Relații cu Biserica Anglicană - dialog teologic Relații cu Biserica Lutherană - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană Relații cu Biserica Reformată - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială Reformată Dialogul teologic ortodox-catolic - deși a dat impresia că se află într-un impas, după întâlnirea de la Balamand a Comisiei Mixte pentru Dialogul Teologic Internațional din 1993, comisia s-a reunit la Baltimore, S.U.A.
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Biserica Ortodoxă Română a participat prin delegați. Relații cu Biserica Anglicană - dialog teologic Relații cu Biserica Lutherană - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană Relații cu Biserica Reformată - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială Reformată Dialogul teologic ortodox-catolic - deși a dat impresia că se află într-un impas, după întâlnirea de la Balamand a Comisiei Mixte pentru Dialogul Teologic Internațional din 1993, comisia s-a reunit la Baltimore, S.U.A., în perioada 9-19 iulie 2000. Relațiile cu Biserica Română
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană Relații cu Biserica Reformată - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială Reformată Dialogul teologic ortodox-catolic - deși a dat impresia că se află într-un impas, după întâlnirea de la Balamand a Comisiei Mixte pentru Dialogul Teologic Internațional din 1993, comisia s-a reunit la Baltimore, S.U.A., în perioada 9-19 iulie 2000. Relațiile cu Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică - constituie o preocupare importantă atât pentru societatea românească, cât și pentru ierarhiile ambelor biserici naționale. Biserica Română
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
În perioada de după 1989 până în prezent, s-au înregistrat: - cereri sau plângeri locale ale parohiilor reînființate pentru biserică, case parohiale, pământuri bisericești; - cereri ale episcopilor pentru restituirea marilor clădiri, sedii episcopale, biserici-catedrale, clădiri școlare (grădinițe, școli de meserii, licee, academii teologice); - acțiuni în forță ale laicatului, dar bazate pe decizii judecătorești (când organele Statului nu au fost în stare să aplice legea). Ultimul caz mediatizat: Ocna Mureș; - memorii în presă, memorii adresate instituțiilor statului, cu scop "retrocedant",(primul, la 29.1
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
deschisă pentru a primi și accepta orice-i omenesc. Dincolo de acestea însă, dar și pentru a putea să valorifice toate acestea, se sprijină pe omul adevărat, ce s-a arătat în Iisus Hristos. - Sursă bibliografică de referință: “Învățământul religios și teologic în România”, volum realizat de către Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, Sibiu, 2006. În altă ordine de idei, dialogul interreligios inteligent și înțelept reclamă și invocă o acțiune în trepte sau în etape. Îmbrățișările și întâmpinările
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
religioasă, trebuie să constituie o normă a Constituției europene. Aceștia sunt primii pași făcuți pentru un sistem legislativ în Uniunea Europeană, unde libertatea religioasă devine o temă majoră în societatea contemporană. Drept urmare, pentru toate acestea, din partea Bisericii este necesară “o reflexie teologică profundă privind legătura dintre etică și politică, dintre spiritual și social, dintre național și universal, dintre local și global, dintre urban și rural. O atenție deosebită trebuie acordată reflexiei comune privind natura și finalitatea libertății, precum și asupra relației dintre libertate
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
arme, să execute serviciul utilitar alternativ (art.39 alin.2 lit.a). Cultele își pot alege în mod liber organele de conducere și își numesc personalul, fără nici un amestec din partea statului. Pregătirea personalului se realizează în școli, facultăți și institute teologice de care dispun cultele, majoritatea acestor unități de învățământ fiind integrate în învățământul de stat. Ele pot întrebuința în manifestările confesionale, în administrație și învățământ limba maternă a credincioșilor. Libertatea religioasă a cultelor din România este asigurată și din punct
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
subiectului elaborate, dea lungul unei ample perioade istorice, de către statele europene cu o democrație avansată. Conceptul de "cult"presupune: a) Caracterul unitar și exoteric, proclamat al doctrinei pe care o propagă. Un exemplu sunt cultele creștine care propaga o doctrină teologică explicită, accesibilă, ce se regăsește în aceeași formă atât în materialele de catehizare, destinate publicului larg, cât și în materialele teologice, vehiculate la cele mai înalte nivele ale structurii ecleziastice respective. b) Respectul față de doctrina biblică. Spiritualitatea europeană este prin
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
unitar și exoteric, proclamat al doctrinei pe care o propagă. Un exemplu sunt cultele creștine care propaga o doctrină teologică explicită, accesibilă, ce se regăsește în aceeași formă atât în materialele de catehizare, destinate publicului larg, cât și în materialele teologice, vehiculate la cele mai înalte nivele ale structurii ecleziastice respective. b) Respectul față de doctrina biblică. Spiritualitatea europeană este prin excelență produsul creștinismului, mediu generator al valorilor pe care se întemeiază însăși ideea de drepturi ale omului și de democrație modernă
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
un dialog,privind din Centru realitatea românescă, nu se deosebește prea mult de cea din alte țării de la Periferie. Alta este firește perspectiva Periferiei raportându-se la Centru, de unde vin toate impulsurile politice, socio-economice și nu în ultimul rând cele teologice. Statul și Biserica, iată tema dialogului de mai jos a unui cercetător din Centru și a unuia de la Periferie, din afară și din România, ambi animați de a găsi adevărul, nu argumente împotriva adversarului. *** Viorel ROMAN (Bremen, Germania): 1989 era
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
la întrebarea “celor doisprezece”, așa cum apare la Evanghelistul Marcu (4, 11, 12).” “Trebuie să recunoașteți că pentru imaginea pe care o avem noi despre predicația hristică acesta este un răspuns tare. S-au găsit teologi care să susțină un scandal teologic; nu seamănă a Iisus, nu seamănă a Evanghelie. Sunt mai multe argumente pentru care această afirmație este greu de acceptat. De ce Iisus, predicatorul, Cel atât de iubit de mulțimi, voia să le stopeze unora accesul la informație, să discrimineze? Discriminare
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
0,1% despre rolul Bisericii Ortodoxe Române? Sau, tocmai, pentru că știu atacă cu atâta furie. Biserica este poporul în esența lui. Decăderea instituțiilor civilizatoare românești a început prin anii '70. Odată cu dedulcirea unor profesori din înaltele școli universitare, politehnice, medicale, teologice, administrative. Rezultatul? Apariția de rebuturi cu rol civilizator, care dau apă la moară câtimii atee. Dar, de aici, până la anatemizarea factorilor civilizatori e cale lungă. Sunt zeci de mii de apostoli civilizatori, care își fac datoria și în care poporul
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+7): NIHIL SINE DEO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351804_a_353133]
-
religios practicat în Iudeea în timpul vieții Sale și care este cunoscut și practicat azi sub numele de Iudaism. Acest cult religios atunci a fost cunoscut sub numele de „Fariseism”. Preoții creștini au învățat acest lucru pe timpul cât au frecventat seminarele teologice, lucru pe care n-au încercat însă niciodată să-l lămurească credincioșilor lor. Eminentul rabin Louis Finkelstein, directorul seminarului Teologic Evreesc al Americii, la care deseori s-a referit ca „Vatican al Iudaismului”, în prefața sa la prima ediție a
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
religios atunci a fost cunoscut sub numele de „Fariseism”. Preoții creștini au învățat acest lucru pe timpul cât au frecventat seminarele teologice, lucru pe care n-au încercat însă niciodată să-l lămurească credincioșilor lor. Eminentul rabin Louis Finkelstein, directorul seminarului Teologic Evreesc al Americii, la care deseori s-a referit ca „Vatican al Iudaismului”, în prefața sa la prima ediție a universal faimoasei cărți „The Pharisees, The The Sociological Background of Their Faith”, (Fariseii: Fondul sociologic al credinței lor) în pag
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]